4,307 matches
-
lucrurilor fine, a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ani, gurile rele asemuindu-l cu Iordache, chiar dacă și Irina, soața boierului, îl socotea un nepot al unei verișoare, rămasă văduvă după uciderea soțului de către tătari. Un nor de praf negru vestea apropierea trăsurii care purta pe boierul Iordache. Un rob țigan mâna îndrăcit caii, trăsura fiind urmată de un pâlc de oșteni, după rangul și importanța funcției clucerului. Trăsura urcă povârnișul din fața porților curții, oprind pe podișca din lemn, unde așteptau grăjdarii, pentru a lua animalele și a le duce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Și totuși, cât de mult aș vrea să te văd avântat În Îndeplinirea unui vis, cât de mult aș vrea să te văd suferind după Înfrângeri și bucurându-te după victorii, negând principiul „lasă-mă să te las“, al cărui rob ești acum... Petre drag, oare tu vei Înțelege vreodată ce groaznică e suferința amorului neîmpărtășit din punct de vedere moral? Oare iubirea mea va străbate răceala ta sufletească? Se zice că iubirea răzbate oriunde... 8 octombrie 1961 (duminică) Am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe gheață? Lacrimi, deznădejde, bucurie, speranță? Groaznic eșec! Groaznică lovitură! Ideal nefericit al patinajului, mi-ai fost scump, nespus de scump, voi Încerca primele acțiuni de renunțare, nu mă obseda, Îmi distrugi viața! Voi renunța, vreau să renunț! La tot! Rob al propriei sale suferințe va fi sufletul meu, mi-l voi călca În picioare, Îi voi distruge visurile irealizabile. Iartă-mă, patinaj, te-am iubit, te iubesc, trebuie să te alung, cu prețul zdrobirii sufletului meu, iartă-mă, te voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de a schimba decorul, de a părăsi gara mea, În care poposise. Odată, la cârciumă, mi-a spus că Lora (cea care-l iubește pe el nespus de mult) nu-l lasă să scrie, și asta ca și când el ar fi robul ei, care protestează Împotriva acestui gest normal pentru o persoană atât de naivă ca Lora. Mai spunea că nu-l lasă să plece pe munte. Eu plecam mereu cu el. Totuși, el are nevoie să fie așteptat, să simtă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
binecuvântare. Mâini care te poartă, te scufundă Într-o apă ostilă, dar călduță. Simți că te sufoci. Și mai simți ceva doar de tine știut și pe loc uitat. O dată, de două ori, de trei ori. „Se botează Întru Domnul, robul tău Petru, În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Spirit. Amin.” Ai o amintire despre această lume În care, cu balansuri largi, te scufunzi de trei ori În apă, dar o uiți repede. Mai pregnantă este amintirea pânzei de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de 65 de pesete. Se referă la mult discutatele nuvele intercalate de Cervantes în Don Quijote I, deloc sau în grade diferite implicate în acțiunea principală a romanului: „Povestea Marcelei și a lui Grisóstomo“ (I, 13-14), „Curiosul imprudent“ (I, 33-35), „Istoria Robului“ (I, 39-41) și „Istoria catârgiului“. Vezi Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha, traducere de Sorin Mărculescu, 2 vol., Editura Paralela 45, 2004. Manuel Machado Ruiz (1874-1947) poet și (în colaborare cu fratele său) dramaturg, fratele lui Antonio Machado Ruiz (1875-1939
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
preschimbat într-un bucătar specializat în spaghete zăcând bolnav la pat, care, comunist fiind, o venera totodată pe Regina Angliei și, atunci când cânta la flaut, amesteca Internaționala cu God save the Quee“. E drept că, atunci când ești autor, devii treptat robul personajelor tale inventate, dar cu toate astea trebuie să răspunzi de faptele lor, bune și rele. Iar dacă Oskar a știut, pe de o parte, să mă exproprieze prin varii trucuri, el mi-a lăsat cu generozitate, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fără perspectivă vulnerați de faptul că trăiesc. Un credincios adevărat vede ca sănătoasă pieirea, menită să-l ajute. Sînt oamenii crini, cei cu suflet nădăjduitor. Fără putere. Doar subordonare față de divin. Ei nu fac sclavi și sclavi fiind, nu sînt robii nimănui decît, în ei, ai Divinității. Îi invidiez. Căci eu, V. tînăr, sînt alungat de toți, mai izolat decît Robinson care pe o insulă își pierde ochii în neclintirea mării, sperînd să descopere o corabie. Mare blestem. Cînd începi să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
vrem să ne salvăm, cumva. Spunem că masca sîntem noi pentru că e ceea ce iubim noi mai mult. Melanjul ăsta de dragoste. Strig: „-La naiba, n-am ce salva! Moartea e felul nostru de a învinge lumea. Nu voi mai fi rob căci, nu voi mai fi.” „-Nu vei mai fi nimic. Nici măcar rob!”-îmi replică prietenul meu Doctor. „-De ce le complici? Totul e foarte simplu. Ne agățăm de cele muritoare ca să ne prelungim memoria muritoare. Eu devin nemuritor punîndu-ți o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ceea ce iubim noi mai mult. Melanjul ăsta de dragoste. Strig: „-La naiba, n-am ce salva! Moartea e felul nostru de a învinge lumea. Nu voi mai fi rob căci, nu voi mai fi.” „-Nu vei mai fi nimic. Nici măcar rob!”-îmi replică prietenul meu Doctor. „-De ce le complici? Totul e foarte simplu. Ne agățăm de cele muritoare ca să ne prelungim memoria muritoare. Eu devin nemuritor punîndu-ți o mînă pe umăr iar tu alungi moartea servindu-mă cu o ceașcă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la baza societății, care o macină și o distrug, aș fi dat aproape același răspuns ca invitatul: cauza este proasta aliniere a oaselor sacrale. I.M. Ai renunțat la medicină numai și numai din pricina literaturii? Ar fi fost imposibil să fii robul celor două pasiuni? R.P. Nu poți iubi cu pasiune două femei deodată. Chiar dacă mănînci țelină. Sau iei ecstasy. În plus, medicina și literatura sînt femei fatale. Așa c-am rămas alături de cea cu bustul mai mare. N-am renunțat Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și abordat subiectul datoriilor pe care le are. Găsit timp vizitat mama. Cumpărat CD cu Sinatra. Ginseng pentru memorie sau extract de Gingko? 20tc "20" Cum eram altădatătc "Cum eram altădată" 03.39 noaptea: Mă trezește soneria de la intrare. E Rob, vecinul nostru care locuiește la trei case mai jos de noi. Spune că a auzit un zgomot și a văzut un grup de băieți lângă mașina noastră, dar când a strigat la ei, au fugit. Richard se duce să evalueze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prinsă cu pregătirile, iar mesajele mele nu ar fi bine-venite. Încerc să mă gândesc la tine fericită fără mine fără să las asta să mă facă nefericit. N-am să cutez, gelos, să-ntreb cu teamă pe unde mergi, ci, robul tău, mă nărui În Întristare, dar de bună seamă ferice-s cei cărora ziua-ți dărui.1 Scrii atât de frumos despre copii - lecțiile de citire ale lui Emily, felul În care Ben Încearcă să vorbească cu tine - Încât Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
creditelor. Importanța resurselor financiare pentru exploatarea pământului a fost subliniată în mod sugestiv de către Ion Ionescu de la Brad în rândurile următoare "Nu ziceți că omul de la țară are resursa pământului. Pământul fără capital este gleba, este munca silită, este omul rob..."85. Problema creditului pentru agricultură este de mare actualitate în prezent, când, prin reforma agrară înfăptuită s-au înființat un număr foarte mare de gospodării individuale lipsite de capitalul de exploatare necesar. Această problemă este amplificată de faptul că acum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și realității primordiale - sunt, conform definiției din dicționar, „instrumente mecanice de lucru asupra a ceva“. Ceea ce au făcut ele, și bănuiesc că În. proporție directă cu tot mai marea noastră dependență față de ele, a fost să ne transforme În niște robi ai scopului: să căutăm un scop În tot ceea ce se află atât În afara noastră, cât și În interiorul nostru, În tot ceea ce facem - să căutăm o explicație pentru lumea exterioară prin scop, să ne justificăm căutarea prin scop. Această Înrobire față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și acuma nu ne mai găseam în măruntaiele cele dușmănoase și pline de puhoaie ale Muntelui Deci, Enea Căpută a priceput spre cine bate șaua Daniel Mărăcinescu și că pe el îl prepune de vinovată întârziere, deoarece fiind pofticios și rob al pântecelui, s-a dedat șederii cu bucatele dinainte și îndestulării, așa, ca ursul, înainte de intra în bârlogul lui, pentru iernat Și necăjindu-se el, foarte, de acestea, Enea Căpută, cel cu un ochi de un fel și altul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce i se păruse blajin, cum se cuvine să fie moldovenii, Bibi Bleotu, abia într-un târziu, se strădui, înjurând furios, să poruncească depistarea șoferului de la jeep, pentru ca să-l expedieze în urma lui Vladimir. Mofturos și sătul de viața asta de rob, în care nu avea și el dreptul, ca tot omul liber, să se îmbete cât trebuie, șoferul acceleră jeep-ul, dând roată prin zăpada din curtea de la Sans-Souci și recuperându-l din mers pe nesăbuitul care pleca de la o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de ani, ea, o doamnă zveltă, distinsă, cu o fizionomie ce amintește de cea a unei nordice, el, un domn prezentabil, extrem de degajat în costumul a cărui croială perfectă îl face să vină ca turnat pe trupul voinic. "Și dă robilor Tăi acestora Viorel și Cella, viață pașnică, lungime de zile, înțelepciune, dragoste unuia către altul întru legătura păcii, dar de prunci, seminție cu viață îndelungată, cununa cea neveștejită a măririi. Învrednicește-i pe dânșii a-și vedea fii fiilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Pantocrator care îmbrățișa cu ochi calzi și blânzi mulțimea credincioșilor. "Doamne Dumnezeul nostru-continuă cântător părintele, Care, în purtarea Ta de grijă cea de mântuire, ai binevoit în Cana Galilei a arăta nunta cinstită prin venirea Ta, Însuți și acum pe robii Tăi aceștia Viorel și Cella, pe care ai binevoit a-i însoți unul cu altul, păzește-i în pace și bună înțelegere. Arată nunta lor cinstită, ferește patul lor neîntinat. Binevoiește să-și petreacă viața lor fără prihană. Și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit." Preotul ia cununa mirelui și face cu ea semnul crucii pe fața lui Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin." Cella sărută cununa, apoi preotul cu nașa o așează peste voalul alb. Marius prinde mâna Smarandei și începe ușor să-i mângâie degetele, în timp ce o privește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
căpitanului și a lui Felix. Novăceanu nu este găsit nicăieri. Plutonierul Caraiman are șira spinării ferfeniță. Undeva în lungul cărării soldații sapă în pământul tare o groapă lată, cât mai adâncă să nu ajungă lupii la ei. "...odihnește sufletul răposaților robilor Tăi, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea ..." murmură cântat tânărul preot militar lângă năsălia improvizată din câteva scânduri, unde se află întinși cei trei. Cineva înlăturase de pe fețele morților negreala cheagurilor uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ore, căci pe scenă au cântat, împreună, artiști de calibru care au adus contribuții incontestabile la dezvoltarea muzicii de gen: Zakk Wylde (BLACK LABEL SOCIETY, ex-OZZY OSBOURNE), Max Cavalera (SEPULTURA, SOULFLY), Joey Belladona (ANTHRAX), Udo Dirkschneider (UDO, ACCEPT), Cronos (VENOM), Rob Blasko Nicholson (OZZY OSBOURNE), Brian Fair (SHADOWS FALL), Ross the Boss (MANOWAR), Jon Donais (ANTHRAX), Jasin Todd (ex-SHINEDOWN), Matt Bachand (SHADOWS FALL), Nick Menza (ex-MEGADETH), Aaron Rossi (MINISTRY, PRONG), Jesse Billson Evenimentul s-a disputat sub forma unui mini- festival
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83842_a_85167]
-
către Radu Cârneci în Ateneu, serie nouă, 49, nr. 7-8 (515-516), iulie-august 2012, p. 24. 4. Constantin Călin - „Cred în justiția imanentă“ în Ateneu, 38, nr. 11, noiembrie 2001, p. 15. [Epistole de la Mihai Drăgan din anii 1990-1991]. 5. Nechifor Rob publică zece scrisori ale lui Mihai Drăgan către Miron Blaga în presa din Oradea - Crișana Plus, Cele trei Crișuri și Al cincilea anotimp, ce se constituie, de fapt, în zguduitoare mărturii privind dramaticul sfârșit. 6. Leonard Gavriliu (destinatar) - Scrisori de la
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]