6,798 matches
-
Democratica. Învingător în referendumul din 18 aprilie 1993, care introdusese importante reforme instituționale ce vizau transformarea vieții politice, el a dat impresia, pentru un timp, că este o posibilă soluție. Dar drumul ezitant, imposibilitatea de a-l determina pe cardinalul Ruini să accepte o înțelegere cu ex-comuniștii, l-au făcut să eșueze. Înțelegerea făcută cu PPI, Pactul pentru Italia, a suferit în martie 1994 înfrîngerea anunțată, amplificată cu ocazia alegerilor europene care au urmat. Înfrîngerea din martie este cu atît mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Solidarității Sociale încredințat unui catolic, Antonio Guidi, atenția majorității parlamentare față de problemele școlilor catolice, participarea unui număr mare de catolici la această majoritate, interesul pe care îl arată Comuniunea și Eliberarea, schimbarea tonului în Avvenire și amabilitățile recente ale cardinalului Ruini, toate acestea ne amintesc de abandonarea primului PPI de către Sfîntul Scaun sau, ceea ce corespunde și mai bine situației actuale, de Pactul Gentiloni din 1913 prin care Biserica îi oferea sprijin condiționat lui Giolitti. Aici este fondul dezbaterilor și problema: revenirea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
surprinzătoare modernitate, ca un prim pas spre adaptarea și integrarea acestor suferinzi. Glasul doctorului Brăescu se ridică iarăși, arătând starea deplorabilă în care era abandonat azilul Golia: camerele acestuia sunt, în anul de grație 1903, niște vechi chilii călugărești în ruină, joase, murdare, umede, întunecoase, fără aer, care nici pentru animale n-ar putea servi. Aceste chilii sunt atât de neîncăpătoare, încât adesea se pun câte doi bolnavi într-un pat. Da, doi nebuni într-un singur pat! Mobilierul din chilii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să cucerească toate "proprietățile" din zonă ale Imperiului Otoman, spre a reface, chipurile, vechiul Bizanț sub sceptrul ortodoxiei pravoslavnice. Joseph de Maistre pricepuse limpede că, sub pretextul "onoarei" (ce fel de onoare?), Rusia ruina o provincie a Moldovei. Iar începutul ruinei s-a declanșat, după câțiva ani de "diplomație", la 28 mai 1812, țarul renunțând la granița pe Siret, dar, prin trădare și corupție (cu ajutorul Dragomanului Porții Otomane), și-a extins conceptul geografic de Basarabia (partea sudică a Moldovei dintre Gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
făcut, tot într-o zi de 28, dar în iunie 1940, Basarabia va fi din nou invadată de către moștenitoarea Rusiei țariste, marea Uniune Sovietică. Iar între aceste date nefaste, tot pe un 28 iunie, dar 1883, s-a produs începutul ruinei/ruinării geniului eminescian la "Caritatea" lui Al. Șuțu. Paradoxal, era totuși prea târziu, fiindcă ziaristul de la Timpul spusese ce era de spus: adevărul despre Basarabia și despre ruinătorii ei interni și externi. El, acest adevăr, arde astăzi mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
împotriva tuturor, destin pe care și-l asumă cu toată forța caracterului său. Vederea lui Stere era pe termen lung, istoria dându-i dreptate, căci Basarabia va fi din nou pierdută, România însăși fiind înglobată în noul imperiu răsărit pe ruinele celui țarist. În istoria imediată însă, politica de neutralitate, urmată de alianța cu puterile Antantei, a dat câștig de cauză politicii lui Ionel I.C. Brătianu. În virtutea convenției cu Antanta, România intră în război la 14 august 1916, împotriva Austro-Ungariei. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rusiei permiteau artificiul, industrializarea României trebuia să se bazeze pe importuri de materii prime, fapt care nu putea fi o garanție de reușită economică. Alex Mihai Stoenescu înclină să creadă că Andropov nu intenționa atât să creeze un imperiu pe ruinele celui țarist, cât să salveze sistemul de la eșec economic. Dar liderii români Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au decriptat politica Moscovei doar în cheie imperială. Mă întreb însă dacă ei nu erau mai aproape de realitate decât adepții salvării economice la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
21 ianuarie, prin magazine, văzându-le goale, ca și la București. Ceaușescu nu va face un asemenea gest, fiindcă acolo unde intra, anunțat, magazinele se umpleau ad-hoc. Dacă bolșevicii n-ar fi urmat doctrina Andropov, de "sacrificare" a partidului comunist, ruina ar fi fost a Rusiei înseși. Aparenta prăbușire bruscă a sistemului comunist spune Alex Mihai Stoenescu ca urmare a pierderii Războiului rece a fost în realitate o măsură strategică de protecție luată de URSS pentru a-și conserva importanța și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
învăț Dom' Profesor și doar vă iubesc Doamnă Profesoară (...) Îmi spuneți să vin cu părinți sau tutori cum să-i aduc Eminescu la spital Verlaine beat-clește Petöfi-n revoluție surorile Brontë în vis Lermontov după glonte Browning după nevastă Gautier prin ruine Musset joacă șah Pușkin duelează Shelley la scăldat Byron la război von Kleist cu logodnica Chénier spre ghilotină Vico la academie Quevedo în dizgrație Shakespeare la pescuit Góngora după împrumuturi Malherbe la curte Villon în exil Bruneto Latini culege folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
șters. // Îmi plac portocale și sâni. / Iubita mea are trei sâni!!!". Actul de discreditare a formelor stabilizate coexistă cu procesul de violentare a logicii curente. Aceleași mecanisme în toate volumele în Detectivul Arthur (1970) și Julien Ospitalierul (1974) ori în Ruina unui samovar(1988); un alt volum, Adio, Robinson Crusoe, include în mare parte texte anterioare. Reprezentări vizuale, micro-spectacole în registru paradoxal, un animism al lucrurilor inerte toate introduc într-o expoziție de imagini mișcate. Poetul, un performeur în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
batist, Și cine-o va atinge moale-n suflet Din magazii o s-o aducă trist Când dup-amiaza face fleașcă murei Și gramofonul cântă în neștire A veșnicie tandră: "Luri-Luri", " Viața este un vis de fericire..." Câteva inscripții dedicatorii din Ruina unui samovar adresate trioului Miron Radu Paraschivescu-Nichita Stănescu-Leonid Dimov denotă, nu atât afinități estetice, cât solidaritate de grup. Elegii, câte un cântec simplu, câte un bocet în linie folclorică subliniază, încă o dată, consecvența de sistem, ideatică și afectivă, a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
paranteză. Titlul e ambiguu, înșelător: "imperfect" nu e totuna cu nedesăvârșit. Titlu ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se înscriu într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poveste. Precum la Blaga, munții, spații arhetipale (repere ale permanenței noastre aici) exercită un miraj continuu invitând în transcendent, propunând analogii: "Ziceam că suntem pe un munte, / Ziceam că suntem împreună / Pe-un munte, sus de tot, de unde / Se văd ruinele în lună..." Tot felul de semne mnemonice (în Iernând în munți) trimit din concret în transrealitate; privirea unifică pământ și cer: Zăpezi iernând în munți. Compacte turme, În sine-nghesuite, ca în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să abată atenția de la "stratul invizibil de cenușă" afiliat dispariției. Cu astfel de efecte de coloratură poetul se manifestă în linia lui unduitoare de totdeauna. III În al zecelea deceniu, o dată cu Poeme aristocrate (1991), cu Singurătatea colectivă (1996) ori cu Ruinele poemului, esențializarea intră într-o etapă de adâncire a sentimentului tragic inexorabil. Devenită mai răspicat un fel de filozofie în metafore (precedentul Blaga), poezia tinde spre absolut, dar cunoașterea indică o pierdere; unitatea Eului în derivă întârzie. Repliat asupră-și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dar cunoașterea indică o pierdere; unitatea Eului în derivă întârzie. Repliat asupră-și, meditativul își vorbește singur împresurat de Singurătatea colectivă, aceasta tot mai atroce; tezele existențialiștilor par să fi accentuat mai vechile dezolări ținând de spectacolul lumii. Degringolada din Ruinele poemului, ireversibilă, continuă sub aripa morții. "La rădăcinile mele stau claie peste grămadă șobolanii / iubirii, cu limbile mușcate, scârțâind / portița pe unde ieșiți voi / excitate: din / infern" (Uitați în interiorul piramidei). Privirea spre cosmic dezamăgește: "Toate formele de viață nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
creatorii reprezentativi, patria e, în esență, o triadă, Pământul, Neamul, Limba maternă, câteștrei sintetizate afectiv în formula de "casă străbună". Din unghiuri variate se manifestă concomitent o mitologie specifică la care participă codrul, apele, strămoșii, vatra, doina, biserici și clopote, ruini de demult, lacrima, cântecul și altele, cu funcții configuratoare. Toate acestea sugerează, într-un fel sau altul, implantarea într-o durată proprie, într-un orizont etnic distinct, cu însemne definitorii. A trăi într-un asemenea orizont spiritual e totuna cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1972); O discuție la Masa Tăcerii (colab. cu Romulus Rusan 1977). EMIL BRUMARU Bahmutea (Tighina): 1 ianuarie 1939 Versuri (1970); Detectivul Arthur (1970); Julien Ospitalierul (1974); Cântece naive(1976); Adio, Robinson Crusoe (1978); Dulapul îndrăgostit. Prefață de Alex. Ștefănescu (1980); Ruina unui samovar (1983); Dintr-o scorbură de morcov (1998). Reeditări, selecții: Poeme alese 1959-1998 Brașov (2003); Opera poetică, I-II, Chișinău (2003). NICOLAE DABIJA (Ciobanu) Bișcotari (comuna Codreni-Cimișlia) la marginea de sus a Bugeacului: 15 iulie 1948. Ochiul al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Titu Dumitrescu (1985); Ordinea cuvintelor, I-II (1985). LIVIU IOAN STOICIU Dumbrava Roșie (jud. Neamț) 19 februarie 1950 La fanion (1980); Inima de raze (1982); Când memoria va reveni (1985); O lume paralelă (1989); Poeme aristocrate (1991); Singurătatea colectivă (1996); Ruinele poemului (1997); Post-ospicii (1997). MIHAI URSACHI Strunga (Iași): 17 febr. 1941 Iași 10 martie 2004. Inel cu enigmă (1970); Missa solemnis (1971); Poezii (1972); Poemul de purpură și alte poeme (1974); Diotima (1975); Marea Înfățișare (1977); Arca (1979); Some Poems
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fată cam plinuță din localitatea vecină Barabula (comuna Brandul Mic). După cum se știe, în urma evenimentelor din 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de tristă amintire), să se nască două noi state Vandana: Vandana de Sud și Vandana de Nord. Drept urmare, ca să nu existe nici o confuzie (nici voită, nici întâmplătoare și nici măcar de scurtă durată), s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Renașterii Nordice. (Operele sale se remarcă printr-un baroc avant la lêttre perfect îmbibat în cel mai pur stil neovandan.) Italianul (care, de fapt, a fost după unii polonez, după alții evreu sefard) ar fi ridicat Palatul Rakavanda Nouă pe ruinele fostului Palat Rakavanda XIV, cel dărâmat de revoluția care a dus la căderea lui Leopold Bumbu al Treilea, născând Cea de A Nouăsprezecea Republică. La abolirea Monarhiei (de tristă amintire), un grup de revoluționari a pătruns în superbul edificiu, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
nu fac decât să adâncească inegalitățile dintre cele două laturi ale lor, să le adâncească și să le perpetueze!". Și unde să se repare această gravă eroare istorică, dacă nu între două state atât de înrudite ca țările născute pe ruinele aceleiași formațiuni? Așa că s-a decis, desigur deocamdată cu titlu experimental, ca hotarul dintre Republica Democratică Vandana și Republica Umanistă Vandana să fie anulat. Gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
toate formînd un sistem și întreținîndu-se mutual. Acest sistem ce-și potențiali zează fiecare element, duce la acumularea graduală de putere economică, pe care o măsoară și o canalizează. Un astfel de sistem este totuși fragil. Evenimente majore îl pot ruina, schimbarea fluxurilor îl pot conturna, o uzură prea mare poate să-l degradeze. Dar se poate și invers, ca circumstanțele să-i surîdă, iar evenimentele și fluxurile să-l favorizeze (de ex. : Hong-Kong și Singapore, experiențe de putere economică în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
altă parte, globalizarea financiară, care le permite investitorilor să tranzacționeze mii de miliarde pe zi pe piețele financiare, limitează tradiționala stăpînire de către stat a instrumentelor monetare unul dintre mijloacele esențiale ale suveranității. Astfel, Statul agonizează, iar din acest cîmp de ruine emerge campionul, noul "maestru al lumii" : întreprinderea globală. 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? În anii 1970, întreprinderea globală era descrisă ca o hidră tentaculară, zdrobind sub greutatea ei din ce în ce mai mare statele din lumea a treia și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
trad. din ebraică de Michael Swirsky și Jonathan Chipman, University of Chicago Press, Chicago, 1996. Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și în istoria popoarelor, Societatea istorică israeliană, Ierusalim, 1968 (în ebraică). Reinach, Théodore, Histoire des Israélites depuis la ruine de leur indépendance nationale jusqu'à nos jours, ed. a III-a, Hachette, Paris, 1903. Ricœur, Paul, La Mémoire, l'Histoire, l'Oubli, reed., Seuil, col. "Points-Essais", Paris, 2003. Robin, Régine, La Mémoire saturée, Stock, col. "Un ordre d'idées
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
and Jewish Historians, JPS, Philadelphia, 1964, p. 96. 79 Aron Rodrigue, "Leon Halevy and Modern French Jewish Historiography", în E. Carlebach, J. Efron și D.N. Meyers (ed.), Jewish History..., op. cit., pp. 413-427. 80 Théodore Reinach, Histoire des Israélites depuis la ruine de leur indépendance nationale jusqu'à nos jours, ed. a III-a, Librairie Hachette, Paris, 1903, pp. XII și 372. 81 Joseph Ha-Cohen, La Valée des Pleurs, op. cit., intr. de J. Sée, pp. X și LXII. 82 A. Mintz, Hurban
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]