6,982 matches
-
globalizare, Editura Polirom, Iași. Rădulescu, S.M., 1998, Sociologia devianței, Editura Victor, București, p. 114. Robbins, C.; Martin, S., 1993, „Gender, Styles of Deviance, and Drinking Problems”, Journal of Health and Social Behavior, vol. 34. Stănculescu, M.S.; Berevoiescu, I. (coord), 2004, Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. Stănoiu Rodica Mihaela (coord.), Tranziția și criminalitatea, Editura All, București, p. 114. Tihan, E. et al., 2003, Vademecum în toxicologia drogurilor, Editura Institutului de Ecologie Socială și Protecție Umană Focus, București. Wilson, W
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Timp de douăzeci de ani ea își va da toată silința în această direcție. Sub titlul Idealul nefericirii, Janet descrie rătăcirile acestei femei care nu are decât un scop: să le vină în ajutor celor sărmani, „fiind mai săracă decât săracii” și gustând „voluptatea lipsurilor”. În cele din urmă, va fi internată la spitalul parizian Salpêtrière, suferind, după cum ne spune Janet, de un delir psihastenic însoțit de îndoieli și obsesii. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cuprinde: 1) Autonomia serviciului de asistență publică al comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepție în ocrotirea celor în nevoi și pentru a feri acest serviciu de solidaritate socială, de orice înrâurire politicianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului. 2) Va trebui, de asemenea, organizată asistența prin muncă, în colaborare și cu celelalte municipii din țară, căci sunt părți unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de asistență publică al comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepție în ocrotirea celor în nevoi și pentru a feri acest serviciu de solidaritate socială, de orice înrâurire politicianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului. 2) Va trebui, de asemenea, organizată asistența prin muncă, în colaborare și cu celelalte municipii din țară, căci sunt părți unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar putea întrebuința toate energiile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spiritul lor practic, felul lor metodic de a lucra, devotamentul cu care au muncit pentru ajutorarea cetățenilor în suferință. Peste tot doamnele consiliere s-au ocupat de reorganizarea orfelinatelor, azilurilor, coloniilor de vară, a cantinelor pentru școlari și cele pentru săraci, de plasarea șomerilor și de acordarea ajutoarelor. În special acordarea ajutoarelor populației nevoiașe, a format obiectul unei atențiuni speciale, căutându-se a se ajuta numai persoanele cu nevoi reale. Femeile consiliere au urmărit de asemenea refacerea și ajutorarea familiei prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de muzică și dans. Astăzi, copiii sunt complet echipați, urmează la școlile statului, iar vacanța de vară și-au petrecut-o la mare, în preventoriul de la Agigea. Coloniile școlare au fost de asemeni reorganizate, împreună cu cantinele pentru școlari și pentru săraci, azilurile și dispensarele. O inovație, care dă rezultate foarte bune, sunt cantinele ambulante. Pentru copiii de școală săraci, a fost o adevărată binefacere distribuirea în fiecare zi a unei sticluțe cu lapte și un corn de fiecare copil, ceea ce a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care trăiesc ca vai de ei din munca creierului sau a brațelor, situația nu este mult mai bună. Mor și aici, din cauza proastelor stări sociale, femeile și copiii, pe capete. Nu în palatele celor bogați, bineînțeles, ci în bordeiele celor săraci și muncitori... Soluția? Evident, ca pentru orice în lume, există o soluție și pentru această problemă. Ridicarea nivelului cultural și, mai ales, material al maselor largi țărănești și muncitoare ar coborî imediat mortalitatea. Alungați sărăcia și veți alunga boala! Iată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dezvoltarea activității de cercetare-dezvoltare în domeniul informatic și cel al telecomunicațiilor. Societatea informațională globală nu prezintă numai avantaje, criticile aduse revoluției informaționale fiind sintetizate în literatura de specialitate astfel: păstrarea, în continuare, a celor două straturi ale societății: bogați și săraci, adică cei care au acces la noile tehnologii și se pot bucura de avantajele lor, respectiv cei care se „minunează” de ceea ce se întâmplă pe glob; șomajul cronic datorat automatizării producției, deși se urmărește prin noile proiecte privind societatea informațională
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
intenționat „a introduce un gust nou în poesia românească”, alăturând „lucruri de șagă” observațiilor grave asupra unor realități care nu erau doar ale secolului al XV-lea. Conștient de importanța unei asemenea întreprinderi, cu totul nouă în peisajul atât de sărac al literaturii originale românești, scriitorul ține să precizeze: „Deci, bună sau rea, cum este, aduce în limba aceasta un product nou”. Prin Țiganiada, B.-D. se legitimează ca autor al primei epopei din literatura noastră și, în același timp, ca
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria-sa să-mpartă Ce-au muncit săracii toată vara. Autorul stimulează ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare, arătând indignarea crescândă a copilului Gabor, dorința sa spontană de a-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială care are loc în viața lui Ion Gabor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu-mi spui că unora, săracii, Li-i vorba rece ca securea. Așa vor, retezând copacii, Să vadă în sfârșit pădurea?(...) Sunt grădinari și n-au căldură. Suni mâini și nu le simți frățește Flori de hârtie ochii fură Iar floarea ce-ar da rod, tânjește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
alegerile din 2000 cu studenții mei și foarte mulți mi-au spus că toți cei care apăreau la televizor erau plicticoși, iar Vadim era singurul cool. Vladimir Tismăneanu: Era un Colouche al României! Îți mai amintești de Colouche? A murit, săracul, era un clovn. Clovneria este reală la Vadim. Într-o perioadă, Îl citeam destul de consecvent și te băteam la cap să-mi trimiți România Mare, Înainte ca varianta electronică să poată fi citită pe Internet. Textele lui Vadim - mărturisesc, chiar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
excelent și trebuia să merg la liceul X , dar apoi am avut impresia că grupul social al elevilor de la X este cam distant. Mi-am dat seama că erau diferențe enorme între comunitățile Așkenazi și cele Sefarde , între bogați și săraci și că mi-ar fi foarte greu să învăț într-un liceu al elitei sociale și economice. Așa că am preferat să merg la o școală în care să-mi fie mai ușor din punct de vedere social, unde să am
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de o prospețime având încă miros de zăpadă, dar care se amesteca deja cu suflul călduț al arăturilor. Alteori, vorbind cu sătenii care îndrăzneau tot mai puțin să-și dea drumul la gură sau constatând înființarea unui nou comitet (comitetul săracilor, comitetul celor-fără-Dumnezeu, comitetul celor-rămași-fără-cai, în fiecare zi, avea el impresia, activiștii mai născoceau ceva nou), Nikolai nu mai avea încredere în soliditatea lucrurilor. Se oprea la marginea ogorului, pentru a-l lăsa pe Vulpoi să respire, parcurgea din ochi câmpia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lucrurile să vină de la sine, fie, invers, să busculeze evenimentele, să provoace schimbările. Milostenie Milostenia este simbolul darului, făcut fără a aștepta ceva în schimb și fără orgoliu. Caritatea simbolizează, pe de o parte, darul făcut cuiva, în general unui sărac, fie detașarea de bunurile materiale. De altfel, numai în acest caz, un om virtuos poate dărui. Interpretarea se nuanțează în funcție de cine dă și cine primește milostenia respectivă: - când cel ce visează este și cel care dă, înseamnă că este angajat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este legată de cea a piciorului (vezi Corp). Stabilește contactul cu realitatea, crește dinamismul și mobilitatea fizică și comportamentală a subiectului. Este de asemenea un semn de putere și forță. Prin posesia lor, omul părăsește statutul de sclav sau de sărac, adică de «desculț». În vis, exprimă îmbunătățirea condiției sociale. Dar semnificația cea mai importantă a încălțămintei este de natură erotică. Piciorul care intră în pantof este o transpunere a penetrării, imagine clar evocată în basmul Cenușăreasa Încălțămintea este așadar un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lucrurilor, având o priză cât mai mare la concret. Să luăm aminte la inepuizabila forță a expresiilor populare: umblă cu capul în traistă, prost de dă în gropi, umblă în dorul lelii, e zgârie brânză, stă ca banii în punga săracului etc. Des folosite și, prin urmare, având o redundanță sporită, aceste expresii rămân pe mai departe puternice, surprinzătoare și capabile să genereze efect expresiv. Lecția vorbirii populare este și o lecție jurnalistică: nu există trăire sau noțiune abstractă care să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
hotărârea lui Iuda. Evanghelistul amintește de supărarea câtorva ucenici, dar fără să indice vreun nume exact. Motivul cârtirii lor era prețul, socotit exorbitant, al parfumului din vasul de alabastru, peste trei sute de dinari, bani care ar fi putut fi Împărțiți săracilor. Tot din relatarea de mai sus reiese că Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la toți apostolii, fără discriminare. Luca dă alt sens „ungerii”. Ioan Însă precizează, scurt și tendențios: singur, Iuda se revoltă și-L ia la bani mărunți pe Mântuitor, reproșându-I că n-a vândut parfumul pentru a Împărți apoi banii săracilor. De ce a făcut asta? Ioan vine cu un amănunt inedit, care desăvârșește diabolizarea: nu pentru că i-ar fi păsat lui de sărmani, ci pentru că, fiind vistiernicul grupului, și hoț pe deasupra, pierduse o bună ocazie de a-și băga o sumă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ocazie de a-și băga o sumă frumoasă În buzunar: „Iuda Iscariotul, unul dintre ucenicii Săi, cel care avea să-L predea, spune: De ce nu s-a vândut parfumul acesta pe trei sute de dinari și nu s-au dat [banii] săracilor? A spus aceasta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era hoț (lestes) și, ținând punga [comună], lua (bastazo) daniile (ta ballomena, exact: cele ce se aruncau În pungă). Isus a zis: Las-o, ca să-l păstreze pentru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-i păsa de cei săraci, ci pentru că era hoț (lestes) și, ținând punga [comună], lua (bastazo) daniile (ta ballomena, exact: cele ce se aruncau În pungă). Isus a zis: Las-o, ca să-l păstreze pentru ziua Îngropării Mele! Căci pe săraci Îi aveți Întotdeauna cu voi, pe Mine Însă nu mă aveți Întotdeauna” (12,4-8). Cele două elemente noi - vistiernic al apostolilor și hoț - vor face carieră de-a lungul secolelor. Ele accentuează și mai mult aporia sugerată mai sus: cum
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iuda: „Ceea ce ai de făcut (exact: ce faci) fă repede!”, cuvinte care, zice evanghelistul, n-au fost Înțelese de apostoli. Unii credeau că Isus i-a poruncit să meargă la cumpărături, pentru a pregăti sărbătoarea pascală; alții, să Împartă bani săracilor. Cert este că, imediat după scenă, Iuda părăsește adunarea apostolilor și dispare În noapte (celebrele cuvinte: „Și era noapte!”). Aici se Încheie rolul lui Iuda, conform mărturiei ioaneice. El reapare În capitolul 18, În grădina aflată „dincolo de pârâul Cedrilor”, Însoțind
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
special tâlharilor răstigniți Împreună cu Isus: Gestas și Dimas. Gestas e un criminal cu sânge rece, fără strop de milă și fără nici o remușcare pentru faptele sale. Celălalt, Dimas, e un fel de haiduc: ia de la bogați, dar Îi protejează pe săraci. El furase din Templu sulurile Legii, golise vistieria lui Solomon și o lăsase În pielea goală pe fiica lui Caiafa, preoteasă În acel moment (sic!). Iată motivele condamnării sale la moarte. Vom vedea imediat legătura cu subiectul nostru. Iuda, spune
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
V. Em. Galan, Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Tot în anii ’50, el realizează mai multe traduceri din folclorul românesc. Traduceri: Zaharia Stancu, Vérebek [Dulăii], Budapesta, 1956; Liviu Rebreanu, Akasztottak erdeje [Pădurea spânzuraților], Budapesta, 1957; Szegény ember okos leánya [Fata săracului cea isteață], Budapesta, 1958 (în colaborare cu Ignácz Rózsa și Jékelg Zoltán); Román népmesék [Basme populare românești], Budapesta, 1958; V. Em. Galan, Baragán [Bărăgan], Budapesta, 1961. Repere bibliografice: Szilágy Domokos, Zaharia Stancu, „Vérebek”, IGZ, 1956, 11; Oláh Tibor, Liviu Rebreanu
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]