3,569 matches
-
măreția unei construcții trainice și foarte frumoasă din punct de vedere arhitectural.Atât acoperișul, cât și toată poarta sunt făcute în funcție de stilul arhitectural adoptat, în așa fel încât să exprime, prin decupările și sculpturile în lemn, anumite tradiții și semnificații sătești. După spusele doamnei Duță, referitoare la arhitectura porții familiei sale, datând din anul 1957, poarta cuprinde mai multe porțiuni sculptate: floralul exprimă faptul că locuim într-o zonă verde, plină de viață, de măiestrie a naturii; autenticul este sugerat de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
se referă la o perioadă cronologică strictă, însă include o serie de manifestări economice comune, cum ar fi: uneltele din piatră lustruită; practicarea agriculturii și domesticirea animalelor. Unii specialiști au înlocuit termenul de neolitic cu termenul mai descriptiv de "comunități sătești timpurii" (în engleză: "Early Village Communities"), însă termenul nu a fost larg acceptat. În Orientul Apropiat, culturile definite ca neolitice au apărut în mileniul al X-lea î.Hr. Cele mai timpuri manifestări au loc în Levant (Neolitic aceramic A și
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
după colectivizare, cănd tot mai mulți oameni s-au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea prioritară a
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
aveau atelaj de lucru, restul aveau bivoli că atelaj și vaci roșii cu care își făceau treburile gospodărești, deși nu era nicio gospodărie să nu-și poată lucra pământul. - 1964, după colectivizare, se încearcă desființarea Zoampei, o vale din pământul sătesc, prin nivelare cu buldozerele. - 1965, în timpul arăturilor adânci de toamnă, “la Piatră”, tractoarele scot la suprafață o parte dint-o cruce de fier,( Piț, activist de partid în zonă, povestește unor prieteni) - 1975, se forează în Satescu, o fântână de mare
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Valea Rodnei între care "Felso-Rebra" - Rebra de Sus și "als Rebra" - Rebra de Jos. Intrate de timpuriu în structurile feudale ale regatului Ungariei, satele Someșene și-au conservat multă vreme formele de organizare și libertățile comunitare legate de existenta obștilor sătești și ale instituției cnezatului și voievodatului. Într-un document din 1486 se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile nescrise ale românilor. La 1503 este amintit voievodatul de pe Valea Rebrei care la acea dată avea
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
greco-catolic Ioan Chita fixează ca dată a întemeierii Leșului anul 1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești. Oricare ar fi însă explicarea acestor nepotriviri cronologice, întemeierea Leșului trebuie pusă mult înainte de anul 1620. Potrivit unei schițe istorice, scrisă de un necunoscut între 1840-1857, "Satul Leșu s-a întemeiat... de către leși. Atunci au venit cinci familii din țara
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca efectuată. Cea mai îndrăgită și mai plină de fast era claca de secerat, în urma căreia se împletea din cele mai frumoase spice de grâu, o cunună
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
faza B este identificată pe teritoriul satului Liveni în doua puncte La Bâtci și la Sărături, faze neprecizate ale Culturii Cucuteni fiind identificate și alte puncte. Apare și aici centralizarea triburilor geto-dace, se accentuează destrămarea comunei primitive și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile de la Liveni - Valea Ciocoiului. După secolul al III-lea î.Hr. populația și-a continuat existența înfruntând toate vicisitudinile vremurilor - în primul rând invaziile populațiilor migratoare, chiar dacă temporar a
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
de construcție aparținând credincioșilor. A primit hramul ,Sfântul Nicolae” și a fost sfințită la 6 decembrie 1907. Este așezată la mijlocul stăzii principale a Dejaniului, primind astfel și prin poziție locul firesc pe care trebuie să-l ocupe biserica în cadrul comunității sătești. În anul 1908, românii originari din Dejani și stabiliți în Statele Unite ale Americii, au înzestrat biserica cu un ceas de turn de fabricație germană marca Rudolf Thondel, fiind și astăzi în stare de perfectă funcționare. Primele clopote au provenit de la
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
oameni. Mulți prizonieri de război s-au îndreptat din Uniunea Sovietică direct către Germania. Astăzi, din totalul de circa 1.650 de oameni, doar 5 sunt sași. Pe langă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
1925 este o reproducere actualizată a unei ediții mai vechi.El surprinde deja un început de transformare capitalistă în societatea din comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250 mc și circa 201 km rețea distribuție care nu funcționează, locuitorii folosind apa din puțurile sătești. Face excepție zona fostului SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de NE, inclusiv spitalul. Frontul de captare format din cinci puțuri forate în zona de vest a localității s-a
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Cămin au fost descoperite de asemenea și urmele unor chilii săpate în stâncă. Ascunsă privirilor de un pâlc de pădure, pe dealul în Dos, se găsește un lăcaș încrustat în piatră, ca o peșteră. Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii creștinismului. Aceasta are dimensiuni mici și este alcătuită din două încăperi boltite de 2x3 m, respectiv 1x3 m. Intrarea se face printr-o deschizătură săpată în stâncă, la marginile căreia se
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
se formeze; "boșcotină" pentru pisică bătrână leneșă; "bïa"- formulă de adresare frecventă între două persoane de genul feminin, în sensul de fată, fa; "bică" - formulă(mai rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
și este conectat la internet. În Marin, cele mai intense acțiuni culturale și sportive s-au desfășurat în anii ’80. După darea în folosință a actualei școli din Marin (1960), vechea școală s-a transformat în sediul CAP-ului, magazin sătesc și cămin cultural. Căminul cultural și magazinul sătesc au funcționat în paralel câțiva ani. În anul 1979 începe activitatea la noul cămin cultural, unde sunt amenajate și câteva săli pentru grădinița din sat. O vreme, clădirea îndeplinea și rolul de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
mai intense acțiuni culturale și sportive s-au desfășurat în anii ’80. După darea în folosință a actualei școli din Marin (1960), vechea școală s-a transformat în sediul CAP-ului, magazin sătesc și cămin cultural. Căminul cultural și magazinul sătesc au funcționat în paralel câțiva ani. În anul 1979 începe activitatea la noul cămin cultural, unde sunt amenajate și câteva săli pentru grădinița din sat. O vreme, clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cămin cultural. Căminul cultural și magazinul sătesc au funcționat în paralel câțiva ani. În anul 1979 începe activitatea la noul cămin cultural, unde sunt amenajate și câteva săli pentru grădinița din sat. O vreme, clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
administrație aleasă din rândul lor fiind pentru prima oară când se începu organizare administrativă în România. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud. Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni. După venirea comuniștilor în anul 1950 comună aparține noului raion creat Bârlad și îi mai este atribuit satele Baltateni și Drujesti Noi.Începând cu anul 1967 comună începe să-și schimbe aspectul prin lucrările de electrificare ,construcția
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
ale primăriilor, au influențat specificul activității acestora și de nenumărate ori au determinat schimbarea denumirii lor. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni . Legea de organizare administrativă din anul 1911 indică Băcanii că reședința a plășii Bârlad din cadrul jud. Tutova. Începând cu anul 1950 comună aparține de raionul Bârlad și cuprinde 6 sate, adâugându-se la cele de mai sus și
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
sat răzășesc de pe Valea Racovei se află la o distanță de circa 40 de kilometri de Vaslui și la 3 kilometri est de "Pungești", centrul actual de comună. În Cursești scriitorul Ioan Adam a înființat în sec XIX prima bibliotecă sătească din România. Existența lui dacă ar fi să ne luăm după dovezile arheologice, se pierde în negura timpului dar adevărata atestare documentară o constituie un document din anul 1437 ce apare în „Cartea întâi a Racovei” al excelentului cercetător vasluian
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
din cauza terenului avut la dispoziție. Ulița principală începe de la halta CFR aflată la estul satului și se termină la vest, la baza din nord a pădurii. În ultimii trei ani, prin efortul primăriei Ștefan cel Mare, toate aceste drumuri intra-sătești au fost acoperite cu balast și piatră spartă (macadam) așa că locuitorii au scăpat de noroaiele care le făceau viața grea. Casele sunt construite în mare majoritate din chirpici sau vălătuci, mai rar din cărămidă arsă. Satul a fost electrificat între
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
acesteia, arhivele nu ne mai dezvăluie nimic. Cert este că în 1951 locuitorii de aici au înființat prima "întovărășire agricolă" din comună ce a primit numele de "Răscoala de la 1907", cu toate că documentele aflate la dispoziția cercetătorului nu consemnează nici o revoltă sătească la Cănțălărești. În 1963, pe scheletul fostei "întovărășiri" s-a format o brigadă de lucru pendinte de CAP Ștefan cel Mare.
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]