3,203 matches
-
an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
satului aparținea unui moșier din satul Ginișeuți pe nume Gavril. Oamenii săraci lucrau la el cu ziua. La rugămintea lor boierul le-a dat o bucată de pământ pentru a-și zidi case de locuit. Pământul era infertil. Creșteau numai salcâmi și ulmi. După moartea moșierului această parte de sat a început să se numească Gavrilovca sau Gavrileuca. Comparativ cu cealaltă parte a satului, care se numea Rezeși, sătenii din prima parte nu aveau pământul lor propriu. După datele de arhivă
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii și
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
secole, cel mai important de acest fel din sud-estul Transilvaniei. Specifice acesteia sunt motivele stelare și cele în spirală, pe fundal alb și conturate cu nuanțe închise de albastru. Blidele au o margine ușor ondulată și decorată cu frunze de salcâm. Centrul de ceramică de la Brașov s-a remarcat prin vasele de tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, blidele și castroanele produse aici. Motivele specifice acestei ceramici sunt în special laleaua, „pomul vieții
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
centrul raional - Șoldănești și de 92 km de capitala țării - municipiul Chișinău. Rogojeni este amplasat pe panta de nord-est a dealului Pohorna cu altitudinea maximă de 254,0 m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului ("Robinia pseudoacaci"). Satul Rogojeni de pe calea ferată a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de asfalt
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
pentru eparhia Hotinului 100 ha de pămînt, teren de cultură din comuna Sturzeni, fostă moșie a lui Negruș Cristofor, loc ales și măsurat de către episcopul Visarion în baza Legii de organizare bisericescă din anul 1923, plantat de jur împrejur cu salcîmi. Cît a durat războiul, pînă în 1945, Sfîntul locaș a fost pustiu. După război vine să slujească la biserica din Cucuietii Vechi, preotul Matveenco, care nu avea familie și s-a aflat aici pînă în 1953, cînd biserică a fost
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
rămâne după acest contact cu realitatea “Întristare”, “Lacrima pietrei”, “Însingurare”, “Depresie”ș.a. Natură este percepută în planul al doilea că un fundal proiectiv al prefacerilor interioare ( “Peste marginile lumii”, “Adamclisi”,”Zori”, “Fragmant orfic” sau ca material de metamorfoza antropomorfica ( “Stare”, “Salcâmii copilăriei”, “Noaptea, “Eros”, “Copac orfic”) Elenă (Chițimia) Armenescu ne oferă o poezie densă în care unitățile poetice parcă se țin strâns mâna în mână. Structura”în rețea” este susținută de o exprimare clară, fără echivoc, care se resimte sub influența
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
Acest lucru a salvat-o de la distrugerea totală. Înfățișarea ei actuală este puțin schimbată față de cum era în anul 1827, când a fost ridicată: așezată în grădina bisericii, înconjurată de morminte, împrejmuită cu gard (din plăci de beton), străjuită de salcâmi înalți, biserica veghează deasupra satului. Trecerea timpului a făcut să fie necesare noi reparații în anul 2006, când s-a schimbat toată tabla de pe biserică și turn, care a fost și el înnoit în totalitate. Lângă această biserică era înainte
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
secata) (că Wadi Akwamtra, Wadi Aideib și Wadi Serimtai) care se transformă în perioada de ploaie în torenți. În regiune s-au dentificat până în prezent 485 de specii de plante care aparțin de 51 de familii. Pe langă arbori că salcâmi „Acacia tortilis” și tufișuri (Aerva javanica, Euphorbia cuneată), în regiunile mai înalte cu cețuri se pot găsi ferigi, mușchi și plante suculente adaptate la regiuni aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
între lunile noiembrie și aprilie diferă și ea de la la loc. La marginea craterului cresc tufișuri și ierburi înalte de savană ca și crânguri de arbori din familia pinului. Pe fundul craterului cresc ierburi joase de savană și crânguri de salcâmi Populația de animale din crater se cifrează la ca.25.000 raportată la numărul total de animale, aici trăiesc cel mai mare număr de animale de pradă din Africa. Dintre erbivore mai numeroase sunt zebrele, bivolii ca și antilopele și
Ngorongoro () [Corola-website/Science/314199_a_315528]
-
la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime mijlocie, cel mai frecvent pe salcâmi. După circa 13 - 14 zile eclozează, femela scoțând pe vară 2 -3 rânduri de pui. Sticletele este sedentar, iernează în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest. Hrana
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
copiii scrofulotuberculoși din frageda lor vârstă și a salva prin acest tratament o generație întreagă de a cădea victimă celui mai implacabil dușman al speței uumane”. Terenul arid al celor două Eforii avea să se schimbe repede, prin plantații de salcâmi și pini. Planul viitoarei așezări este întocmit în 1894, perimetrul cuprinzând și o școală și o geamie. În 1901 se construiește în zona actualului hotel „Europa” un stabiliment sanatorial pentru copii, un altul fiind situat pe malul lacului Techirghiol, primele
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
pal pentru 1 persoană/2 persoane/matrimonial │ 6 1.9.167. Paturi metalice cu somieră │ 10 1.9.168.│Paturi metalice pentru elevi/studenți │ 10 1.9.169. Paturi pliante din lemn │ 3 1.9.170. 1.9.173. Plopi, salcâmi, sălcii │ 25 1.9.174.│Pomi fructiferi răzleți: meri, peri, pruni, gutui │ 20 1.9.175.│Pomi fructiferi răzleți: cireși, vișini, piersici, caiși, nectarini │ 12 1.9.177. Pompe cu pistol duplex │ 10 1.9.179. 1.9.182. Punți
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror produse nu fac obiectul comercializ��rii, fac parte din categoria pomilor răzleți și nu
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
pal pentru 1 persoană/2 persoane/matrimonial │ 6 1.9.167. Paturi metalice cu somieră │ 10 1.9.168.│Paturi metalice pentru elevi/studenți │ 10 1.9.169. Paturi pliante din lemn │ 3 1.9.170. 1.9.173. Plopi, salcâmi, sălcii │ 25 1.9.174.���Pomi fructiferi răzleți: meri, peri, pruni, gutui │ 20 1.9.175.│Pomi fructiferi răzleți: cireși, vișini, piersici, caiși, nectarini │ 12 1.9.177. Pompe cu pistol duplex │ 10 1.9.179. 1.9.182. Punți
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror produse nu fac obiectul comercializării, fac parte din categoria pomilor răzleți și nu se
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
unei esențe de lemn în diverse clase de utilizare, în funcție de nivelul său de durabilitate naturală la ciuperci, sunt prezentate în tabelul 3.7.2. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă se prevede un tratament de protecție. Paltin, Anin Stejar Nuc Salcâm Cer Este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5, dacă nu sunt alte date disponibile. ■ durabilitate naturală suficientă, dar în funcție de esența de lemn, de permeabilitate și de utilizarea sa finală, se poate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
A - Anobium punctatum, L - Lyctus linearis, T - Termite, SH - duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. ... b) este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepția clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer și stejar, față de termite. ... c) durabilitatea față de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conține amidon în alburn. ... d) durabilitatea față de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru rășinoase. ... e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
România D Paltin - Acer pseudoplatanus L. Castan - Castanea sativa Mill. Anin negru - Alnus glutinosa L. O Mesteacăn - Betula pubescens Carpen - Carpinus betulus L. Fag - Fagus sylvatica L. Nuc - Juglans refia L. O Cer - Quercus cerris L. Stejar - Quercus robur L., Salcâm - Robinia pseudoacacia L. D - duramen ■ - nivel de impregnabilitate V - această specie prezintă un nivel excepțional de ridicat de variație a impregnabilității O - nici un nivel 3.9. Clase de penetrare Standardul SR EN 351-1:2007-Durabilitatea lemnului și a produselor pe bază
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]