9,763 matches
-
o bancă, privind Dunărea, ședea o femeie îmbrăcată elegant . Avea un aer distins în ciuda anilor pe care-i arăta. Am mai făcut mulți pași și mi-am dat seama cine este . Parcă mă și zăpăcisem, pierzându-mi și firea ! Am salutat-o și mi-a răspuns, surâzând cu multă bunăvoință . Știam atât de multe despre dânsa, însă despre mine, sunt sigură că nu mai păstra vreo amintire . Copleșită de această revedere, mi-am adus în memorie momentul în care și cum
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
discretă, draga mea, n-ai mai întâmpina asemenea situații! Zvelta și impunătoarea Orhidee era ascultată și respectată în comunitate. Dar și invidiată. Râvnită de frumoșii cu rang înalt, deși se știa, că este sortită Regelui Trandafir. -Bun venit, Mylady! o salutară în cor. -Bine te-am regăsit, doamnă! Mă bucur să te revăd! zâmbi mieros, păpădia. -Unde sunt pajii? întrebă Orhideea cu glas voalat. Așteptăm mesaje de la frații și surorile noastre de pretutindeni. Fără ei, Primăvara nu-și poate așterne veșmintele
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
de dr. V. Șoimaru în SUA), colaborator și la volumul căruia îi dedic aici modesta mea apreciere de cititor. Sunt onorat să-i cunosc pe doi dintre cei care s-au dăruit impresionantei realizări editoriale Cornova - 1931, pe care îi salut respectuos și recunoscător prin această semnalare, anume pe generosul, energicul și inepuizabilul autor de proiecte editoriale dr. Vasile Șoimaru și pe distinsa d-nă prof univ. Zamfira Mihail (nume distinct pe lista colaboratorilor impunătorului volum), fiica preotului savant Paul Mihail, participant
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
-i: aștept ziua în care va fi vernisată expoziția ! Brăila, 10 iunie, 1993. La ora douăsprezece, avea loc vernisajul. Ajunsă cu mult timp mai devreme, sala galeriilor era arhiplină de lume. Persoanelor cunoscute din Braila si Galati pe care-am salutat prietenește, li se alăturau foarte multe persoane necunoscute. Am remarcat personalități culturale din București, însă și din alte zone ale țării venite spercial pentru acest eveniment. Agitația celor aproape o sută de persoane, sau poate mai mult, din sala cu
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
sfârșit! Școala, o clădire frumos renovată (la exterior)...cârpită de mii de ori (pe interior). O curte imensă, cu doi-trei copaci mari, sub care alergau câțiva copii, la ora de sport. Profesorul, cu un bronz proaspat deja în obraji, ne salută respectuos. Unii, au trening, dar pe dedesubt cămașa, și-n picioare bocanci. Alții au pantofi de sport și pantaloni de stofă ori tricotați. “Unele lucruri nu se schimbă!” îmi ziceam în gând. Mai deunăzi mi-am privit și eu niște
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
o lume a pariurilor în care rezultatul e același. în mine e o teamă. mi-am cumpărat cărți. un cadou pe care mi l-am promis de mult. aștept metroul. evit să privesc tunelul. mișcare, lumină, oameni. urc. zidurile mă salută. ajung acasă. e goală. și viața mea e goală. scrâșnetul singurătății, bâzâitul calculatorului mă scapă de grijile mărunte. mă așez în colțul în care uneori, primesc un cuvânt bun. e amiază... ar trebui să mă bucur de viață. am uitat
ZIDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347041_a_348370]
-
școlarii. Ca de fiecare dată, la festivitatea de deschidere a unui an școlar, au fost prezente autoritățile locale, reprezentanții bisericii, precum și cei ai poliției și jandarmeriei. Declarând deschis anul școlar 2015-2016, directorul Școlii Gimnaziale Movila Miresii, prof. Mirela Brezuică, a salutat pe toți cei prezenți, iar școlarilor le-a adresat următoarele cuvinte: ,,Iată că sunetul clopoțelului vă cheamă din nou în sălile de clasă pentru a vă ocupa locurile în băncuțele de elev. Vă urez bun venit tuturor, vă invit să
PRIMUL CLOPOȚEL AL ANULUI ȘCOLAR 2015-2016 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347137_a_348466]
-
să reacționeze. În acea lumină își recunoscu părinții, apoi îl descoperi pe fratele ei și pe președintele tribunalului. Simți cum i se-nmoaie picioarele și se răzimă de băiat mută de uimire. Nu reuși să articuleze vreun sunet, nici să salute ori să răspundă la uralele cu care erau primiți. Cristian o ținea de braț, protector, zâmbindu-i cu ochii aproape în lacrimi. Era și el emoționat și fericit. După trei rânduri de urale ridică mâna rugător și toată acea adunare
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
care se recepționează, și "Ziarul Lumina" aduc încă un mesaj acestor credincioși, un dialog, un element de recuperare a limbii române. Prin aceste mijloace, chiar și oameni maturi învață, recuperează ceea ce au pierdut din graiul lor strămoșesc. De aceea, este salutară, pentru noi, românii de aici, această realizare și mă gândesc că la fel este și pentru românii din Voivodina, din Bucovina de Nord și din Basarabia. Este important nu numai că se hrănesc românii cu învățătura creștină în graiul lor
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
au condus în fața intrării principale a liceului, unde au fost întâmpinați cu larmă mare de mai multe persoane, bărbați și femei, care se aflau acolo. Am recunoscut pe actorul Eugen Cristea și soția sa, Cristina Deleanu, pe care i-am salutat cu respectul cuvenit. Îi cunoscusem personal la o altă lansare de carte a Loretei Popa, anul trecut, în sala mică a Teatrului Nottara. Am rămas acolo cât să fumez o țigară și să fac o fotografie statuii din fața clădirii. Se
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
prezente, a fost răsplătită cu alte aplauze. La invitația ei a urcat pe scenă acel bărbat pe care-l observasem la trecerea de pietoni. Mi-am amintit numele lui cu o clipă înainte de a-l pronunța Loreta: Ovidiu Mihăilescu. A salutat cu obișnuința celui cunoscut și apreciat de public și ne-a încântat cu vocea sa clară și cu sunetele pline de melancolie ale chitarei. Când a interpretat „Floare albastră” sala părea că se încălzește mai mult decât reușise Loreta s-
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
grupului „Pasărea Colibri” - împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici - a adus în sală și cântece mai noi, regăsite în albumele lansate după anul 2000, făcând ca ieșirea sa din scenă să fie regretată de întregul auditoriu. În timp ce-l salutam aplaudându-l încă și-i întorceam zâmbetul ce-mi adresase trecând pe lângă mine, de cealaltă parte a scenei se apropia actrița Cristina Deleanu, la fel de fermecătoare cum o văzusem la Teatrul Nottara. După ce a așteptat să înceteze aplauzele care au întâmpinat
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
băiat cu mai mare răbdare. Apoi, l-au înhămat pe cal și au pornit spre pădure după lemne. Le plăcea să meargă împreună, se înțelegeau bine. Mitică savura simplitatea satului, faptul că putea sta lângă bunicul său și de acolo saluta pe toți așa cum făcea și bătrânul; Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea căldura, privind mânzul cum alerga liber pe lângă maică sa. Ce mânz frumos aveți, striga
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
părinții la țară. Mitică se dădea jos primul din mașină și striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două aripi ale porții, ca să poată intra taică său cu mașina, în curte. Primul drum îl ducea către grajd, ca să-l salute pe mânz și pe cal. Între timp trecură trei ani din viața lor, mânzul a crescut, arăta ca și un cal. Când îl striga, mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
se zice −, cu care ne-am cunoscut prin intermediul Revistelor Literare VIRTUALE din străinătare, mijlocitor fiindu-ne un alt mare român, desigur tot de litere, dar stabilit pe meleagurile Australiene de peste 35 de ani: Domnul George Roca! ...Ne-am întâlnit și, salutându-ne și îmbrățișându-ne, am simți aceeași dar specific doar profesorului, de a ști cum să se prezinte, de a ști cum să te primească și să te atragă repede și cu căldură de partea lor, pentru ca noi să ne
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
ochilor tăi blânzi, catifelați Și a răbdărilor cu mine și a celorlalți, Ești minunea mea pe-acest pământ Datorită căreia, eu am venit și, sunt! Îmi amintesc de tine și de frumusețea ta Se-aplecau și florile pentru a te salută, Ceru-ntreg cu stele și soarele când apărea Te priveau pe tine și ziua ce abia mijea. Azi îmi spune lumea că aș semăna cu tine Nu știu să mă bucur sau să plâng îmi vine, Îmi amintesc și de
E ZIUA TA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357096_a_358425]
-
a prezenta o nouă emisiune, „Magazin Duminical”. Ceea ce trebuia să fac era să caut în filmele documentare primite cadou și să aleg clip-uri scurte pe care să le pun cap la cap și să le comentez: ajunsesem ca să mă salute pe strada oameni pe care nu îi cunoșteam, acestora părându-li-se figură mea cunoscută, dar neștiind de unde să mă ia. Locul meu a fost luat după scurt timp de altcineva, deoarece Tudor Vornicu, șeful TV, m-a declarat "decadent
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
feței deschisă, prietenoasă. Muncind totdeauna cu bucurie, dedicandu-se muncii parcă pasionat de muncă, de faptul că este util, de bucuria de a câștiga bani. ,, Amigo ... ” mă strigă voios. ,, Como estas?” zâmbind, cu un zâmbet cald, natural, onest, după ce ne salutăm își duce mâna la piept că un semn al atașamentului. Însă ceea ce nu am putut sa inteleg pe deplin despre el și despre natura omului este aceasta țesătura a ființei umane. Suntem că un conglomerat de bine și rău laolaltă
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
pe Gib, dar nu reușeam. Privirea lui alunecă pe lângă mine precum apă pe penele gâștelor. La mesele vecine am recunoscut pe mai toți intelectualii urbei. Majoritatea avocați și funcționari de bancă, dar și negustori de vinuri și cereale. L-am salutat pe Niculescu, Manaru, Plopeanu, Tache, ce-i sorbeau vinul din căni de lut, discutând afaceri. -V-am adus vin de buturuga din via farmacisului Stoian. Și Ștefănescu ne puse în fața două stacane de lut umplute ochi cu un vin rubiniu mirosint
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
familia Ene la sediul Poliției. Aici, timp de mai bine de o oră, au dat câte o declarație și apoi au plecat. În hol, pe o canapea s-au întâlnit cu bătrânul Marin și Dorel. -Să trăiți, domnul Ene! Îl salută Marin sculandu-se deodată cu Dorel de pe banca. Îl cunoști Dorele? -Este domnul ziarist, prieten cu Florin, care l-am cunoscut mai demult, cercetând cazul doctorului nostru din comuna. -Ăăăă ... îmi amintesc! -Dar ce faceti aici? Întreba Constantin. -Am fost
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
despărțirea. L-am îngropat pe Cartuș în pământul înghețat de sub cais. Am săpat toți la groapa, pe care tata-mare a vrut să fie mare. Ani de zile, când intram și ieșeam din curte, primul gând era la Cartuș. Adesea îl salutam în tăcere, dar nu cu indiferență; știam că îi plăcuse să fie tratat cu multă afecțiune. Primăvara îi sădeam panseluțe și râdeam pentru că erau singurelele flori care îi plăceau și printre care trecea cu grijă să nu le strivească sub
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
câte 85 de eurocenți, uite așa spre necazul vostru că nu știați nimic dacă io, adică subsemnatul, acum nu va duceam de știre ca să știți și voi de unde veni treaba asta! Multumesc pentru sprijin, prieteni dragi! Pe curând vă voi saluta de pe planeta Venus, unde plec într-o călătorie spațială să analizez găurile negre că de astea de pe pământ m-am cam plictisit... Prea s-au făcut multe blonde și roșcate! Ba, unele și-au dat cu tot felul de vopseluri
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
fereastră dezmierdându-se împreună cu pisica la soare... Era sigur că după primul colț îl va găsi pe bătrânul sifonar, în fața micii prăvălii, citindu-și ziarul la soare pe și mai bătrânul lui scăunel cu trei picioare... - Bună dimineața, l-a salutat jovial, se va face cald astăzi, veți avea vânzare bună la sifon... Nu încerca să-și chinuie mintea spre a-și explicai cum de știa dinainte oamenii, locurile, casele și străduțele, deși nu trecuse niciodată pe acolo. Știa, pur și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
de pe CD. Crapul purta pantaloni verzi, ochelari cu ramă metalică. Iubita dormea în camera de alături. Registrul de cheltuieli se deschidea singur la mijloc. Între foi erau striviți cărăbuși de aur. CD-ul reproducea imnul de stat al Bataviei. Crapul saluta și plutea mai departe. Au apărut trei surori, un birjar , un medic legist, tigrul de serviciu și prezentatorul. Iubita dormea în camera de alături. Se apropia miezul nopții. Din bordelul de vizavi se auzea Marșul lui Radetzky. Crapul se lăsă
MOZAICUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357418_a_358747]
-
de pregătirea teologică din România, că avea un caracter duhovnicesc” și accentua aceste rugăciuni, pentru că în Grecia, se vede că este mai laicizată problema. Facultățile, fiind în cadrul universității de stat și-au pierdut acum această dimensiune. Pe la biserică treci, o saluți, și n-ai programul acesta de rugăciune. Vedeți ce s-a pierdut? Probabil noi nici nu l-am sesizat, pentru că trăiam în el, dar uite, un grec a apreciat această atitudine, această frumoasă organizare a învățământului teologic care era până în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]