6,494 matches
-
ale Vechiului și Noului Testament și tinde să le abordeze În mod repetat, Înțelegînd că sînt posibile mai multe răspunsuri „adevărate” și nu doar unul singur. Poate fi caracterizat acest proces drept „antiiudaic”? Chiar și În ultima vreme mai mulți savanți au definit gnosticismul drept un caz de „antisemitism acut” manifestat În primele secole ale erei creștine. Oricît am Încerca să ținem seama de faptul că numeroși savanți nu admit Încă existența unui larg spectru de atitudini gnostice față de iudaism, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi caracterizat acest proces drept „antiiudaic”? Chiar și În ultima vreme mai mulți savanți au definit gnosticismul drept un caz de „antisemitism acut” manifestat În primele secole ale erei creștine. Oricît am Încerca să ținem seama de faptul că numeroși savanți nu admit Încă existența unui larg spectru de atitudini gnostice față de iudaism, termenul de antisemitism este mai degrabă deplasat. Respectînd distincția pe care o fac F. Lovsky și Jules Isaac, ar trebui să evităm echivalarea antiiudaismului teologic cu acel set
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să-i considerăm samariteni, Însă nu există nici o rațiune ca aceștia să fie platonicieni și, de fapt, e cu totul Îndoielnic să fi fost. Răspunsul „erau creștini” constituie o soluție pe care, sub influența școlii germane de istorie a religiilor, savanții au Încercat s-o evite multă vreme; ea s-ar putea Însă dovedi corectă În multe circumstanțe. Credința În salvarea lumii printr-un MÎntuitor era, la vremea respectivă, una dintre trăsăturile proeminente pe care gnosticismul le avea În comun cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a conducerii va fi interdisciplinara, bazându-se pe colaborarea între psihologii cognitiviști, psihonemologi,psihosociologi,psihobiologi, dintre psihologi și specialiști din domeniile de graniță: antropologie, biologie,neurofiziologie, psihologia etniilor. Un rol important îl vor avea în elaborarea noilor teorii despre conducere, savanții din științele politice, istorice și din alte domenii. De asemenea, se resimte nevoia imperioasa a unor studii longitudinale cu privire la conducători și adepții lor. Pentru înțelegerea liderului modern, știința comunicării are un rol considerabil, la fel ca si retorica (activitatea de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
apărea un nou Dicționar de frazeologisme, iar pe de altă parte un Dicționar asociativ, în spațiul limbii române, lipsea. În același timp, se creaseră premisele colaborării cu un grup de cercetători de la Academia de Științe din Rusia, coordonat de redutabilul savant Iu.N. Karaulov, care a elaborat Dicționarul asociativ al limbii ruse în două volume și din care făceau parte G.A. Cerkassova, N.V. Ufimțeva,E.F. Tarasov, Iu.A. Sorokin. Colaborarea presupunea transferul de experiență și posibilitatea evitării riscurilor în realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că, deși există mașini care pot învăța (prin intermediul unor algoritmi specialiă, abilitățile acestora sunt limitate la aspectele logice ale procesului învățării, neputând avea acces la caracteristicile intrinseci ale învățării umane. Conform cu bine cunoscutul stigmat al paradoxului computațional care exprimă tipul savanților idioți, mașinile inteligente sunt stupide, putând efectua operații complexe de calcul dar neputând înțelege o glumă sau o ironie. Utilizând concepte abstracte, ordinatoarele nu reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
adresată științei contemporane, și anume anunțarea declinului civic al științei devenite extremă. Analogia dintre știința actuală și sporturile extreme în care viața umană este riscată în vederea obținerii unui record, se potrivește în contextul discutat. Virilio merge mai departe în compararea savantului cu campionul și remarcă o distincție alarmantă: în timp ce sportivul este perceput ca un aventurier care își joacă propriile limite fizice, cercetătorul de laborator riscă integritatea întregii umanități din zilele noastre, aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile prin cazul unui australian bolnav de cancer care și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă de asemenea că, în cadrul performanțelor-limită din domeniile roboticii și geneticii actuale, se ajunge la un punct maxim de „extremism postștiintific” deoarece prin „știința excesului”, conceptul însuși de știință este ambiguizat: știința-limită sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cele mai grave, vor fi într-o zi considerate situații de dezechilibru și vor fi tratate ca atare, într-un respect absolut al bolnavului. Efectele secundare dezastruoase, mizele financiare ale terapiilor medicamentoase, luptele de putere și cele legate de recunoașterea savanților nu sunt decât unele dintre efectele perverse ale unei medicini neadaptate la societatea și la natura umană care vor dispărea într-o bună zi. Trebuie înțeles bine faptul că tratamentul oricărei boli, pentru a fi eficiente, necesită un aport important
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
p. 41). Aici el dobândește mijloacele pentru a coopera cu ceilalți, aici își dezvoltă personalitatea morală. Formarea sa nu este posibilă decât „în și prin societate” (ibidem, p. 42). Educația socială se realizează în multe chipuri. De pildă, zice Durkheim, savanții fiecărei epoci sunt educatorii contemporanilor lor, adesea dându-se numele de școli grupurilor formate în jurul lor. Se pot da multe asemenea exemple, cel mai concludent e însă acela după care „viața școlară nu este decât germenul vieții sociale”. Și deci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
omului prin muncă. Prin muncă se formează „omul de ispravă”, cu „caracter bine definit”, iar „regula generală e aceasta: adevărata școală a unui om și chiar a unui neam este munca lui de toate zilele”. Învățământul fără muncă efectivă, credea savantul, „e o amăgire”, o „cădere” a individului. Regulile pe care trebuie să le urmeze educatorul în formarea tinerilor vor fi așezate, de aceea, sub semnul „muncii”. Din cele zece „regule cu privire la muncă” extragem: „muncește în adevăr”; „repetă munca până ce ajunge
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
bază științifică... de mult așezat în ruină”. Alternativa la acest sistem osificat e deschiderea cultural-umanistă, sensibilizarea elevilor pentru a recepta valorile: „Noi nu suntem numai inteligență pură, valoarea omului nu constă numai în gândire logică și adevărată, în a fi savant, ci mai ales în a fi om, în a fi la unison cu chemările idealului nostru național” (Pavelcu, 1930). Vasile Pavelcu, căruia îi aparține opinia de mai sus, absolvent al Seminarului și apoi profesor de psihologie aici și-a format
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai vechi-, pătruns de misiunea lui culturală, de ridicare a neamului. Trebuia - credea Sextil Pușcariu (1921a), primul rector al noii universități -, înainte de toate, să fie câștigați, pentru Universitate, câțiva stâlpi puternici, să fie înduplecați câțiva dintre cei mai de seamă savanți ai noștri, din țară și din străinătate, să se mute la Cluj, iar în jurul acestor bărbați cu nume și cu experiență universitară să se grupeze cele mai remarcabile talente ale generației tinere de învățați români. Aceștia, considera rectorul-savant, aveau misiunea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p. 8) Cum vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de cursuri populare la care să aibă acces tot publicul doritor de cultură științifică și b) organizarea sistematică a scrierilor de popularizare. Ar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dureroasă că eu este (sau pare a fi) un altul, în nici un caz al unei deliberări. La drept vorbind, Cioran se explorează pe sine însuși cu acuitate, fiind interesat nu de „doctrine”, ci de „realități sau trăiri”. „Gânditori, critici, scriitori, savanți Ă varietăți ale omului exterior” (I, 169). Or, nu acest om exterior, pe care Cioran îl disprețuiește la fel cum îi disprețuiește pe cei care îl iau ca obiect al unei opere, constituie miza scrisului cioranian. Și ce alt mijloc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
modelul aforismelor care proclamă ideea indiferenței schopenhauriene. În lume există un principiu al răului și orice încercare de eliberare este inutilă: "E-atâta gol în sus încât tot ce se-ntâmplă/ jos, pe pământ, nu are un sens,/ nu clătina, savantule, râvnita tâmplă/ întinsă pe butucul văzduhului imens ("Plafon cu pâlnii"). Suferința poetului provine din nevoia de purificare. Pentru a ajunge să se purifice, Iov va trece prin suferință ("Iov era plin de guri"). Dialogul devine biblic, suferința este un har
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru același rol jucat și va motiva alegerea. Fiecare va medita la alegerea făcută, neexcluzând și ideea că masca aleasă face parte din arsenalul lor de măști pe care le folosesc uneori. Ora a treia: Tema: Masca omului și masca savantului Resurse didactice: fișe, creioane colorate sau markere, articole de pe internet Secvența 1: 30 min. Această secvență este dedicată prezentării lucrărilor fiecărei grupe în parte.Timpul acordat fiecărei prezentări este de 5 minute. După fiecare prezentare, se motivează alegerea măștii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de limbă engleză ce pune problema măștii după moarte (preotul ce cere să-i fie acoperită fața cu un văl). Recunosc că nu cunosc acest text, dar am încredere. Aurelia (germană) va pune în discuție responsabilitatea omului de știință, a savantului, obligat să adopte diferite "măști", inclusiv cea a nebunului, pentru a-și proteja descoperirile, pornind de la Fizicienii. Luminița (desen) va încerca, printr-o demonstrație practică, să diferențieze portretul, autoportretul de mască. E bine. Simt că a venit momentul să fac
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
însă cu apariția persistentă în spațiul public a indiferenților și cinicilor? Acest subiect este recognoscibil în multe scenarii și în conținutul regizoral al operei lui Alexa Visarion. Nu insistă, aidoma oricărui moralist autentic asupra cauzelor precum un medic sau un savant. Este conștient că, în tema indiferenței și a cinismului contează două lucruri: să te întrebi de ce există (și unde?) și să le identifici natura și efectele devastatoare asupra oamenilor. Spunem și noi că există, în acest caz, un loc ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ideologii, în vreme ce se lasă fermecat de mitologie și de simboluri, Alexa Visarion pune în valoare, mai mult decât adevărul și neadevărul textului, muzica acestuia, lăsându-ne să-i ascultam vocile, melosul și stridențele. Ambiguitatea, pe care o condamnă în poezie savanții sau filosofii, care caută în toate o tălmăcire definitivă, e înțeleasă de Alexa Visarion ca o comuniune între teatru, poezie și ființă, ca un refuz al certitudinii narcisiste, ca o smerenie și frică a omului în fața definitivului. Alexa Visarion opune
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al grupului era următorul: cum să elaborăm protocoale care să armonizeze raporturile dintre știință și politică? Cum ar putea politicienii să țină cont, în deciziile lor, de datele științifice, elaborate în manieră polivalentă și deschisă, și cum ar putea concepe savanții înșiși să le ofere politicienilor cunoștințe mai simple, mai îndreptate spre acțiune? Era în fond vorba de speranța de a ajunge să identificăm raporturile dintre acțiune și gîndire. Grupul celor Zece, printre altele, poate fără îndoială să susțină că a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai simple, mai îndreptate spre acțiune? Era în fond vorba de speranța de a ajunge să identificăm raporturile dintre acțiune și gîndire. Grupul celor Zece, printre altele, poate fără îndoială să susțină că a jucat un rol semnificativ în apropierea savanților, intelectualilor și politicienilor, însă alte acțiuni, în care unii dintre membrii săi vor juca un rol important, permit, poate, păstrarea speranței, niciodată atingerea, dar păstrarea speranței în această încercare. B.C. Influența este, deci, indirectă. Fie-care este informat în legătură cu noile cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Edgar Morin, Gérard Rosenthal, Jacques și eu însămi, de dinaintea constituirii Grupului celor Zece. Concluzia formulată era că oameni aparținînd unor științe diferite nu se cunoșteau, că știința putea oferi mai mult decît o făcea deja, că trebuiau favorizate schimburile între savanți din discipline diferite și că politicienii și oamenii de știință trebuiau să se întîlnească. Era începutul unei aventuri care avea să culmineze cu Grupul celor Zece. Întîlnirile grupului au avut loc la începutul anului 1969, în apartamentul nostru din strada
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care oamenii să fie în centrul preocupărilor. Importanța cercetării și speranța că descoperirile științifice și tehnice vor ajuta la crearea unei lumi mai drepte sînt scoase în evidență și explică formarea Grupului celor Zece. Dorința de a-i apropia pe savanți și pe politicieni în mod informal are drept scop să permită oamenilor politici să dispună de "cunoștințe obiective" pentru a lua decizii pornind de la baze mai solide. Numeroase omagii îi sînt aduse în momentul morții, în 1973. Este descris cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aux dés (Dumnezeu nu joacă zaruri) (1987), L'esprit du grenier (Spritul din pod) (1992) etc. Henri Laborit este unul din fondatorii Grupului celor Zece și a participat chiar și înaintea întîlnirilor din strada Prony la apropierea dintre politicieni și savanți. Și-a expus ideile despre biologie și politică la întîlnirea Objectif 72 din decembrie 1968, întîlnire aflată la originea Grupu-lui celor Zece: "Politica fiind o activitate umană și omul, o ființă vie, de ce nu ar avea biologul, care se interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]