4,368 matches
-
tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuției naturale a speciilor de arbori și modificări ale creșterii arboretului existent, susține Executivul european. Mai mult, Comisia atrage atenția asupra faptului că „se preconizează că fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere, secetele și valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai dese și/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor“. Mijloace de transport eco în Europa O pistă internațională de biciclete, realizată cu fonduri europene, leagă Slovacia de orașele învecinate din Austria și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
șeful ucrainean al NKVD-ului, Lavrenti Beria, solicita încă 2 000 de agenți operativi pentru instituirea terorii roșii. Estimările actuale vorbesc despre deportarea a 100 000-500 000 de oameni în Asia Centrală și în Siberia. Să adăugăm că în anii de secetă 1946-1947, ca și în Ucraina, între 115 000 și 200 000 de țărani moldoveni au fost lăsați, programat, să moară de foame și de boli235. Stătea înscris în testamentul lui Engels că românii, ca "popor contrarevoluționar", trebuie să dispară, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
așezare în pagină. TESTUL NR. 18 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
la vederea lui Neghiniță. B. Limbă și comunicare 4. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: înmărmurit, condei, porunci, scumpe. 5. Precizează funcțiile sintactice (părțile de propoziție) ale cuvintelor subliniate în text. 6. Menționează valorile morfologice (părțile de vorbire) ale cuvintelor: seceta, îi, zece, scumpe. 7. Alcătuiește două enunțuri în care substantivul copil să îndeplinească funcțiile de subiect și de atribut. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâlnire cu Neghiniță. Nu uita să
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mondiale a transformat aceste dificultăți latente, într-o situație de criză. Dezvoltarea accelerată și generalizată a determinat într-adevăr țările industrializate să crească cumpărările de materii prime, deci să provoace o creștere a cursurilor și aceasta chiar în momentul cînd seceta din Sahel și achiziționarea masivă de cereale de către Uniunea Sovietică duceau la o creștere importantă a prețurilor agricole. Pentru a frîna starea economică amenințată de inflație, guvernele au adoptat politici deflaționiste care au contribuit la răsturnarea situației. Șocul petrolului din
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a și fost spânzurată] -, ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vulnerabilitatea măsoară gradul de risc la care sunt supuși membrii unei familii sau o comunitate dpv al amenințărilor asupra vieții lor și a mijloacelor de subzistență. Vulnerabilitatea unui grup este determinată de capacitatea lui de a trece peste anumite provocări: secetă, inundații, politici guvernamentale defavorabile, conflicte geopolitice sau anumite boli (HIV). Gravitatea și durata crizei alimentare unde ea se produce, devin factori importanți în evaluarea gradului de insecuritate alimentară. Astfel, pentru a se evita consecințele negative unei asemenea crize și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
care se găsește. Exemplu: o comunitate din mediul rural practică agricultură unde infrastructura și serviciile medicale sunt rudimentare, iar locurile de muncă inexistente. * Elemente exterioare care pot afecta comunitatea - Este vorba despre fenomene care scapă de sub control, cum ar fi seceta, inundațiile sau crize politice. Exemplu: regiune afectată de secetă prelungită. * Capacitatea de rezistență și adaptare a comunității - Această capacitate depinde de resurse și programele de asistență socială care ar putea ajuta grupul țintă să iasă din criză. Ea se prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
practică agricultură unde infrastructura și serviciile medicale sunt rudimentare, iar locurile de muncă inexistente. * Elemente exterioare care pot afecta comunitatea - Este vorba despre fenomene care scapă de sub control, cum ar fi seceta, inundațiile sau crize politice. Exemplu: regiune afectată de secetă prelungită. * Capacitatea de rezistență și adaptare a comunității - Această capacitate depinde de resurse și programele de asistență socială care ar putea ajuta grupul țintă să iasă din criză. Ea se prezintă sub diferite grade pentru fiecare gospodărie/fermă, deoarece unele
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de lucru. Este util să se înțeleagă cine are acces la aceste resurse și dacă beneficiarii se schimbă cu timpul. De exemplu, se poate întâmpla ca accesul la resursele de apă să devină restricționat pentru animale în sezonul afectat de secetă, ceea ce va da posibilitatea doar anumitor indivizi care sunt disponibili să plătească. Evaluarea va trebui să compare situația prezentă cu una care s-a derulat în condiții normale în cadrul comunității supuse analizei. Doar așa se va putea stabili cum și
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
normală pe tot anul. Perioada slabă este perioada care precede principala recoltă, când rezervele alimentare sunt adesea mai scăzute și când indivizii sunt uneori obligați să-și reducă consumul pentru a supraviețui până la recolta următoare. Se poate întâmpla ca o secetă sau un val de frig să determine pierderea recoltei sau să afecteze creșterea animalelor ceea ce ar determina un risc pentru fermierii afectați pe termen mediu sau lung. Este important de reținut că, pentru fiecare situație de insecuritate alimentară se intervine
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
poate combina cu formare tehnică în domeniul agroalimentar. 5. Ajutor pentru fermierii de animale - prin măsuri sanitare și veterinare; distribuirea de furaje; crearea de surse alternative de aprovizionare cu apă; îmbogățirea infrastructurii de transport în vederea favorizării pășunatului în condiții de secetă. 6. Mici activități remunerate pentru a permite indivizilor o sursă de venit. 7. Formare profesională pentru a favoriza crearea locurilor de muncă. 8. Distribuirea de echipamente - de vânătoare sau de pescuit pentru a permite indivizilor să-și procure hrana. 9
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sere (beneficiarii pot produce pentru consum, dar pot și comercializa surplusul). 10. Tichete alimentare pentru a crește accesul la hrană. 11. Proiecte microfinanțate - credite agricole, donații, fonduri pentru crearea de cooperative agricole. 12. Programe de irigare a zonelor afectate de secetă prelungită. 13. Sensibilizarea și motivarea mediului guvernamental național/european prin strategii integrate. 2.5. Soluții pentru controlul insecurității alimentare Scopul intervențiilor în stoparea insecurității alimentare este de a conferi dreptul la viață și de a reduce vulnerabilitatea din cadrul comunității afectate
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
insecuritate alimentară. Etapa 3B: În a doua parte a etapei 3, se vor monitoriza riscurile care s-ar putea produce pe parcursul scenariului. Trebuie să se aibă în vedere atât vulnerabilitățile pozitive (ex. Media recoltei superioare), cât și cele negative (ex. seceta sau volatilitatea prețurilor). Se poate întâmpla ca anumite amenințări să se producă într-o anumită perioadă a scenariului. De exemplu, o decizie politică cu privire la punerea la dispoziția fermierilor a unor subvenții pot surveni la mică distanță după anunțul unei eventuale
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sau volatilitatea prețurilor). Se poate întâmpla ca anumite amenințări să se producă într-o anumită perioadă a scenariului. De exemplu, o decizie politică cu privire la punerea la dispoziția fermierilor a unor subvenții pot surveni la mică distanță după anunțul unei eventuale secete. Odată ce s-au identificarea amenințărilor probabile, se vor formula ipotezele în funcție de dată, durată și gravitate. Pentru formularea acestor ipoteze se va face apel la experții sectoriali, la datele istorice și la expertiza proprie în scopul de a se identifica impactul
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de care dispune. De exemplu, dacă grupul țintă își satisfăcea nevoile alimentare din producția proprie agricolă, un preț ridicat la produsele de bază nu îl va pune într-o situație de risc în materie de insecuritate alimentară. În schimb, o secetă ar putea să o declanșeze. * În al doilea rând, este important să se aibă în vedere amploarea pericolului, în măsura în care abaterile se produc într-un an sau de la un an la altul. * În al treilea rând, chiar dacă grupul țintă este vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de evoluție. De exemplu, politica comercială a țărilor vecine va afecta aprovizionarea și prețul la alimente în cadrul scenariului? Conflictul care afectează țara vecină va avea repercusiuni asupra accesului la hrană? O producție regională peste medie ar compensa deficitul producției locale? Seceta asupra țărilor exportatoare de cereale, în cantități mari, va afecta costul importurilor de cereale? 4.2.4. Introducerea sezonalității în cadrul analizei Cum toate șocurile au impact diferit asupra diferitelor grupuri țintă, ele pot avea un impact diferit și asupra gospodăriilor
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
-și îmbunătățească instrumentele în vederea protejării mediului prin utilizarea unor sisteme de producție mai durabile. Ei trebuie să se adapteze provocărilor și schimbările climatice, prin atenuare și adaptare (de exemplu, dezvoltarea flexibilității în caz de catastrofe naturale, cum ar fi inundații, secete și incendii). Obiectivul unei agriculturi mai durabile va fi realizată prin efectele combinate ale diferitelor instrumente complementare aplicate. În primul rând, există o obligație de condiționalitate simplificată și mai concentrată, adică obligativitatea cerințelor de mediu ce trebuie îndeplinite pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se facă distincția în monitorizarea securității alimentare intre disponibilitate și acces. Prima se referă pur și simplu la cantitatea de alimente disponibile într-o piață locală sau la nivel national/global. În mod evident, deficitul de producție, probabil, cauzat de secetă sau inundații și eșecul în evoluția culturilor, determină insuficiența produselor alimentare, crescând astfel, probabilitatea unei insecurități alimentare acute. În cazul în care, insecuritatea alimentară poate fi o amenințare în declanșarea conflictelor, prevenirea și combaterea acesteia ar putea reduce tensiunile și
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
domniei lui Alexandru Ipsilanti sau ordinea impusă de Nicolae Mavrogheni, vodă cu deprinderi justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
mare; master; mileniu; minte; moment; mulți; munte; nașpa; naștere; noroc; obiective; oră; pensie; o perioadă; pierdut; pisc; ploios; de poker; de pomină; prielnic; primul; progres; prost; puțin; realizare; rece; relație; restanță; reușit; roditor; roz; rutină; săptămîna; sărbătoare; schimbări; scurt; sec; secetă; septembrie; sfaturi; de studiu; supraviețuire; șarpe; teroare; timp din viață; timp îndelungat; trecător; trece; trecerea semestrului; trecerea timpului; tristețe; unitate de măsură; uscat; ușor; util; valabilitate; vechime; vecie; veșnicie; de viață; o viață; viitor; vîrsta; de zile; zile multe; ziuă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lichior; licoare; limbă; limpeziciune; liniște; Loredana; mal; marea; Marea Neagră; mere; miel; moale; la moară; moartă; moarte; naturală; natură; nitrați; oaie; oxigen; oxigenată; pămînt; piscină; pîrîu; plajă; potabil; purific; purificare; putere; puț; răcită; răcorește; răcoritoare; răcoritor; rîuri; robinet; sare; sălcie; sănătos; secetă; sfîntă; spălare; sport; suflet; tot; translucid; transparentă; a trăi; trecătoare; udeală; ulei; umedă; umiditate; valuri; vapor; verde; viața (1); 828/185/75/110/1 aprinde: foc (222); focul (74); lumina (65); stinge (53); lumină (49); lumînare (34); arde (21); bec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine (22); durere (16); hrană (16); nevoie (16); de lup (12); flămînd (11); moarte (10); secetă (9); sărac (7); sătul (7); grea (6); shaorma (6); stare (6); Africa (5); lipsă (5); poftă (5); rău (5); senzație (5); tristețe (5); bani (4); criză (4); de bani (4); necaz (4); nemîncat (4); slab (4); acum (3); boală (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100); harnic (49); somn (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de seară; seară; semiîntuneric; sex; în sfîrșit; sfîrșitul tulburărilor; soare; stea; cu stele; stele și lună; suavă; superbă; tarif; timp; toamnă; treaz; trepte; trist; țînțari; umbră; urca; veșnic; viață; vin; de vis; zarvă; zilnic (1); 817/181/67/114/0 secetă: uscat (84); apă (65); sărăcie (49); căldură (44); foame (44); uscăciune (31); foamete (30); deșert (27); ploaie (26); vară (26); arșiță (25); sete (22); soare (20); cald (16); moarte (14); pămînt (14); arid (12); vara (12); fără apă (11); lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]