8,651 matches
-
nivel central (în străinătate), reducând astfel concurența și pe piața locală; o firmă locală dominantă achiziționează o firmă străină, anulând astfel exporturile potențiale ale acesteia pe piața locală. Tabelul 4.4 - Reduceri de personal în urma unor fuziuni și achiziții, date selective (1998) * Fuziunea s-a produs în 1994; 3.000 este numărul de disponibilizați doar în 1998. Sursa: UNCTAD (1999) Modalitățile de afectare de către fuziuni și achiziții a mediului economic nu se opresc aici. Efectul anticompetitiv al fuziunilor și achizițiilor tinde
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
facilitează prețuri discriminatorii (furnizarea unui produs către distribuitori diferiți, aflați în aceleași circumstanțe, la prețuri diferite). Din perspectiva firmelor implicate, beneficiile includ reducerea costurilor de tranzacționare și investiții în training. O variantă mai ușoară a acestei practici restrictive este distribuția selectivă (selectarea distribuitorilor pe baza unor criterii specifice). Putem avea exclusivitate și din perspectiva opusă - oferta exclusivă (obligativitatea de a avea un singur cumpărător pentru un anume bun sau serviciu). Franciza este și ea o formă de restricție, pentru că interzice francizatului
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este imposibil]. De asemenea, o discuție pe tema „tradiției indiene” presupune referiri relativ superficiale la un ansamblu de sisteme sociale, culturale, religioase și filosofice incredibil de diferite, care au suferit modific]ri pe parcursul timpului. Studiul de fâț] trebuie s] fie selectiv, așa încât se va limita la tradițiile brahmano-hinduse și jainiste, pentru că în final s] abordeze pe scurt etică lui Gandhi. (Etică budist], care ar trebui inclus] într-un astfel de capitol, va fi tratat] în capitolul 5.) Folosirea terminologiei sanscrite este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspirații. De pild], dac] toți oamenii ar dori vesminte din m]tase, s-ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos. Prin urmare, m]tasea a fost desemnat] simbol exclusiv al aristocrației. Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în cele din urm] la egalitate. Exist] o predilecție înn]scut] a omului pentru asemenea diferențieri și pentru adoptarea unor sisteme etice convenționale existente în prealabil. Eroarea const] tocmai în ipoteza idealist] lansat] de c]tre Mencius, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propov]duirii lui Iisus, în special la înv]ț]tură conținut] în așa-numitele evanghelii sinoptice, a lui Marcu, a lui Matei și a lui Luca. A patra, a lui Ioan, poate fi privit], cel mai bine, ca o serie selectiv] și matur] de meditații pe temele principale ale primelor trei evanghelii, pe care autorul le-a cunoscut în mod direct sau prin intermediul tradițiilor orale ulterioare. Esență înv]ț]turii lui Iisus este Împ]r]ția lui Dumnezeu sau modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie natură discursului public care a caracterizat dezvoltarea societ]ții musulmane în primele trei secole ale existenței sale. Cuceririle și expansiunea musulman] au rezultat în urmă contactului cu alte culturi ale c]ror moșteniri intelectuale au fost apropriate în mod selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin instanțe etice generale care au ajuns s] fie considerate drept normative, prin intermediul formei lor exprimate în limbajul și în termenii legali. În prima parte a istoriei intelectuale musulmane, aceste valori au asigurat cadrul de referinț] pentru aproprierea și dezvoltarea selectiv] a ipotezelor filosofice, morale și etice din alte tradiții, cum ar fi cea elen], si au constituit baza pentru extinderea spectrului și a aplic]rii acestui cadru, pentru a articulă valori etice și morale în afara celor definite juridic. Având în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potențial sunt totuși obligații mai puțin complete (și deci imperfecte). Nu îi putem ajuta pe toți în tot ceea ce au nevoie și nu ne putem dezvolta absolut toate talentele pe care le avem. Deci aceste obligații sunt în mod necesar selective și nedeterminate. Le lipsește corespondentul la nivelul drepturilor și constituie baza datoriilor imperfecte. Implicațiile acestei teorii a datoriei sunt explicate mai în detaliu în Metafizica moravurilor, în care prima parte se ocup] de principiile drept]ții care fac obiectul obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metod] de gandire sprijinit] nu numai de utilitariști și de Kant, ci și de Regulă de aur care, așa cum au ar]țâț capitolele din partea a doua, este central] multora dintre marile tradiții etice. Aceasta este, trebuie s] recunoaștem, o asociere selectiv] a temelor comune. Concluziile capitolelor despre naturalism și relativism nu se potrivesc atât de simplu cu cele ale altor capitole din partea a șasea; dar, în același timp, concluziile lor nu sunt incompatibile, în mod strict, cu abordarea comun] pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Biserica „Moldovlahiei”, și scrierea patriarhului Eftimie de Târnovo despre viața Cuvioasei Parascheva (într-o versiune prescurtată a originalului). V. a apelat la literatura neogreacă de factură renascentistă, larg răspândită în secolul al XVI-lea. În douăzeci de predici prelucrează selectiv și cu intervertirea textelor cartea scriitorului neogrec Damaschin Studitul, Tezaurul sau Comoara (după un intermediar est-slav). Dă și un palimpsest al traducerilor anterioare, și o antologie creștină, cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale, destul de simple
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
mai ample au fost percepute ca niște montaje de situații - e cazul prozei În război un pogon cu flori (1972), considerată pseudomicroroman - și s-a vorbit chiar de o „tehnică muzicală” (Eugen Simion). Formula e, întrucâtva, cea a unui behaviorism selectiv, întemeiată pe ocultarea antecedentelor explicative și focalizarea deliberată pe bizarerie. Paradoxal, aceasta e un nou avatar, mai rafinat, al tipicului (al „exponențialului”, după Gabriel Dimisianu), în ultimă analiză recuperabil, între limitele firescului, printr-o explicație subiacentă de o mare finețe
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
remarcă G. I. Tohăneanu, „în ciuda bogăției și diversității informației, în ciuda numărului imens de «trimiteri» directe sau mijlocite, se vede cât de colo că Dumitru Vlăduț își controlează și își domină sursele cu dezinvoltura și autoritatea ochiului său critic, ordonator și selectiv. Iar vastul său aparat bibliografic atrage luarea-aminte nu numai prin ceea ce nouă filologilor ne place să numim «acribie» exemplară, dar și printr-o neobișnuită «voluptate» științifică ce pulsează dincolo de slove”. SCRIERI: Teoriile simboliste românești, Timișoara, 1987; Poetici simboliste în România
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
pe cunoștințele acumulate și pe experiența de viață a indivizilor. Pornind de la aceste idei generale, autorii menționați propun două modele de interpretare a relației dintre vârsta oamenilor și dezvoltarea lor intelectuală: a) modelul abordării dual-procesuale a inteligenței; b) modelul optimizării selective și al compensării. Potrivit primului model, funcționarea inteligenței presupune două procese: - mecanica inteligenței (operațiile și structurile cognitive de bază implicate în procesarea informației); - pragmatica inteligenței (adaptarea „rațională” la diferite situații și contexte, bazându-ne pe cunoștințe și procedee mentale specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În prima treime a vieții individului se dezvoltă aspectele ce țin de mecanica inteligenței, în vreme ce la maturitate și în perioada vârstei a treia se dezvoltă pragmatica inteligenței. Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward a Dual Process Conception and a Model of Selective Optimization with Compensation”, în P.B. Baltes, O.B. Prim (ed.) Life-Span Development and Behavior, vol. VI, Academic Press, Orlando. Baltes, P.B.; Smith, J. (1990), „Toward a Psychology of Wisdom and Its Onogenesis”, în R.J. Sternberg (ed.), Its Nature, Origins and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menținute, chiar dacă sunt mai puțin solicitate de populația activă, deoarece competențele dobândite nu își găsesc mereu aplicabilitatea în activitatea concretă directă. Totuși, costurile acestora sunt relativ ridicate, atât pentrucursant, cât și pentru furnizor. Segmentul de populație este foarte restrâns, dar selectiv și foarte motivat. O instituție de cultură nu-și poate menține identitatea fără astfel de oferte; c) „starurile” sunt acele tipuri de cursuri cu funcționare „meteorică”, adică foarte strălucitoare și atractive la un moment dat, dar pentru care interesul dispare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe cunoștințele acumulate și pe experiența de viață a indivizilor. Pornind de la aceste idei generale, autorii menționați propun două modele de interpretare a relației dintre vârsta oamenilor și dezvoltarea lor intelectuală: a) modelul abordării dual-procesuale a inteligenței; b) modelul optimizării selective și al compensării. Potrivit primului model, funcționarea inteligenței presupune două procese: - mecanica inteligenței (operațiile și structurile cognitive de bază implicate în procesarea informației); - pragmatica inteligenței (adaptarea „rațională” la diferite situații și contexte, bazându-ne pe cunoștințe și procedee mentale specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În prima treime a vieții individului se dezvoltă aspectele ce țin de mecanica inteligenței, în vreme ce la maturitate și în perioada vârstei a treia se dezvoltă pragmatica inteligenței. Al doilea model propus de Baltes și de colegii săi este modelul optimizării selective și al compensării abilităților intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward a Dual Process Conception and a Model of Selective Optimization with Compensation”, în P.B. Baltes, O.B. Prim (ed.) Life-Span Development and Behavior, vol. VI, Academic Press, Orlando. Baltes, P.B.; Smith, J. (1990), „Toward a Psychology of Wisdom and Its Onogenesis”, în R.J. Sternberg (ed.), Its Nature, Origins and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menținute, chiar dacă sunt mai puțin solicitate de populația activă, deoarece competențele dobândite nu își găsesc mereu aplicabilitatea în activitatea concretă directă. Totuși, costurile acestora sunt relativ ridicate, atât pentrucursant, cât și pentru furnizor. Segmentul de populație este foarte restrâns, dar selectiv și foarte motivat. O instituție de cultură nu-și poate menține identitatea fără astfel de oferte; c) „starurile” sunt acele tipuri de cursuri cu funcționare „meteorică”, adică foarte strălucitoare și atractive la un moment dat, dar pentru care interesul dispare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În același timp, deși supără și aduce insatisfacție, dacă este considerat corect și obiectiv de către elev, insuccesul școlar poate impulsiona activitatea elevilor, motivându-i în direcția îmbunătățirii prestației lor, pentru înlăturarea regresului școlar și evitarea nereușitei la învățătură. b) Funcția selectivă Această funcție se referă la ierarhizarea elevilor după criteriul valoric și după performanțele obținute în cadrul colectivului. Selecția se întrepătrunde cu decizia asupra poziției sau integrării unui elev într-o ierarhie, întro formă sau într-un nivel al pregătirii sale. Funcția
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Această funcție se referă la ierarhizarea elevilor după criteriul valoric și după performanțele obținute în cadrul colectivului. Selecția se întrepătrunde cu decizia asupra poziției sau integrării unui elev într-o ierarhie, întro formă sau într-un nivel al pregătirii sale. Funcția selectivă asigură satisfacția și recompensarea elevilor prin obținerea de burse, prin ocuparea unui loc într-un grad superior de învățământ etc. La nivelul învățământului primar, prin introducerea Noului Sistem de Evaluare, pe baza descriptorilor de performanță, s-a urmărit punerea accentului
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă la așa-numitul principiu al „percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o avem despre un anumit grup, despre trăsăturile sale caracteristice, suntem Înclinați să remarcăm, În cazul membrilor acelui grup, doar acele trăsături care corespund imaginii noastre, care ne confirmă În acest fel prejudecățile și stereotipiile. Sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]