5,139 matches
-
nu ar mai fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile și semnificațiile artei nu este atât depășit, cât subminat de abandonarea pretenției senzoriale. Estetica (în accepțiunea ei generală de reflecție liberă asupra artei) ar fi fost astfel supusă unei modificări, lăsând la o parte aluziile stimulate de obiectele artistice și focalizându-se asupra iluziilor ideologiei artei, niciunele dintre ele nefiind scutite de procesul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii artei de la privilegierea experiențelor vizuale și senzoriale individuale la atenția acordată negocierii și schimbului discursiv. În consecință, interesul pentru angajamentul în înțelegerea esteticii ca formă de comunicare ar putea fi înlocuit de investigarea politicilor identității, care ar presupune respectul pentru celălalt, recunoașterea diferenței, protecția libertăților fundamentale și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdodidacticii<footnote Apud Stănică I., Popa
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
fundamentală, ce-și poate găsi expresia într-o idee călăuzitoare. Există forme de totalitate analoage și în celelalte domenii ale vieții psihice. O analogie pentru contopire o oferă în psihologia cunoașterii, de pildă, modul în care unui șir de impresii senzoriale, ce se succed foarte repede, le corespunde numai o singură senzație, în timp ce în cazul unei succesiuni mai lente s-ar naște o serie de percepții deosebite. În cazul unei recunoașteri imediate, are loc o contopire a senzației din acea clipă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au apărut adesea într-o corelație nemijlocită se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de exemplu, în cazul tranziției de la o cercetare discursivă la o cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cel pe care-l accentua cel mai mult el însuși că a scos în evidență tendința și capacitatea de acțiune coerentă ca fiind proprietatea cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit această tendință și capacitate în intuiția senzorială și în asociația de reprezentare și mai ales în formele speciale pe care le presupune cercetarea științifică. A aflat totodată în ele explicația înclinării constante a spiritului uman de a năzui dincolo de tărîmul experienței și al științei, acest spirit neputîndu-și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spectacolului conceput de Vava Ștefănescu este foarte tare. De la un punct încolo însă, registrele pe care evoluează performance-ul se amestecă și forța inițială se diluează. Mai precis spus, se dispersează. Totuși, Cvartet pentru o lavalieră este unul dintre cele mai senzoriale spectacole din România în acest moment. Un concentrat de reactivitate la un context limită. Trei corpuri sunt închise într-o cabină care le strânge pielea, care le tasează senzațiile și le alertează panica. În Cvartet pentru o lavalieră, angoasa de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte - VIAȚA.” ( C. Mihăiescu ) Particularitățile de vârstă a elevilor din clasele I-IV permit formarea și dezvoltarea la acești elevi a conștiinței ecologice și, implicit, a unui comportament adecvat. Copilul manifestă o curiozitate senzorială în plină dezvoltare și, dacă știm să-i prelungim această curiozitate, ea devine suportul setei de cunoaștere. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de viețuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu natura. De aceea este nevoie de
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
de sugestibilitate a mișcării, de forța senzațiilor reprezentate artistic prin mișcare, de carismă, concentrare și grad de adaptabilitate la mediu În vederea realizării echilibrului eu-supraeu. Executantul cu structura sa biopsihomotrică, este supus unor transformări ale stărilor lui În urma impulsurilor de ordin senzorial, informațional și energetic. Acesta intră În rezonanță ca un sistem complex ce captează (primește), operează (procesează) informația și o transmite În plan motric Ca orice act motric, mișcarea se datorează stimulului extern, coroborat cu cel intern. Funcționalitatea mișcării este datorată
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
expresiei corporale o constituie punerea În evidență, prin variații folclorice a numeroase sensibilități ale popoarelor, specifice obiceiurilor și tradițiilor acestora. Calitățile care se cer executantului acestei activități sunt multiple: pregătire tehnică specială În paralel cu cea intelectuală și muzicală, calități senzoriale dublate de sensibilitatea psihică, abilitatea fină de coordonare și grație toate contribuind, În mod ideal, la desenul armonios al formelor corpului. Astfel putem sublinia că această formă de comunicare artistică, prin pregătirea fizică generală și specifică a practicanților asigură influențe
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
sub denumirea de taxie (fototaxie, termotaxie, trofotaxie), iar la ființele pluricelulare este denumită mișcare. Impresia și reacția vor fi cu atât mai complexe cu cât ne apropiem de animalele superioare. Aici percepția impresiei se face prin aparate special adaptate (aparate senzoriale; auz, văz, gust, miros, tact) ce includ celule senzoriale, căi de transmisie (ascendente și descendente), zone de integrare corticală, iar reacția este efectuată prin intermediul celulelor efectoare adică țesutul muscular striat sau neted. După cum ființa răspunde prin reacție la o impresie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființele pluricelulare este denumită mișcare. Impresia și reacția vor fi cu atât mai complexe cu cât ne apropiem de animalele superioare. Aici percepția impresiei se face prin aparate special adaptate (aparate senzoriale; auz, văz, gust, miros, tact) ce includ celule senzoriale, căi de transmisie (ascendente și descendente), zone de integrare corticală, iar reacția este efectuată prin intermediul celulelor efectoare adică țesutul muscular striat sau neted. După cum ființa răspunde prin reacție la o impresie, fenomenele de relație pot fi inconștiente sau conștiente. În
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și realitățile mediului în care ființa trăiește. Chiar și pentru ființele superioare (inclusiv omul), comportamentul în ultimă instanță, nu este decât modalitatea prin care un organism răspunde la un stimul. Acest răspuns presupune un mecanism complex, format dintr-un aparat senzorial de percepție (gust, miros, văz, auz și tact), un centru de procesare, asociere și elaborare a răspunsului (sistemul nervos central) și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și spălat cu zăpadă Stratificarea privirii e esențială și în spectacolul regizat de Zholdak, cel mai violent-inocent manifest de teatru cinematic din 2007. Viața cu un idiot expune și interpune între acțiunile din scenă și ecranele suspendate care suprasolicita „creierul senzorial“ al spectatorului filtre de bombardament vizual. Tunul de imagini fiziologic brutale - excrementele cu care idiotul acoperă pereții - si poetic candide - zâmbetul hipnotic al îngerului cu buza crăpata care-și cântă la pian agonia și furia - fac din Viața cu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
surescitate. Vreuna dintre ele o să-i mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale dragostei care nu-i decât fizică, aproape experimentală, numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele astea. Câte să fie? Stai așa, să le număr; da-i tare greu, ca Henry Bataille (dacă nu te-ai prins, dă-i un telefon lui René Clément*), să numeri un cârd de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
-și înfrâneze pornirile emoționale. Gândirea copilului devine sistematică, se adâncesc totodată și operațiile concrete ce permit intelectului să înțeleagă dincolo de datele percepției și reprezentării. Copilul reușește să își însușească o multitudine de noțiuni care comprimă și unifică însușiri ale cunoașterii senzoriale. Această capacitate de cunoaștere de noi domenii este datorată și stimulării memoriei. Școlarul de vârstă mică memorează cu ușurință tot ce i se cere. În această perioadă se pot observa la dimensiunea afectivă numeroase modificări. În centrul trăirilor afective ale
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
memoriei și asupra flexibilității adaptive. De asemenea, este limitată dezvoltarea priceperilor comune și apar dificultăți asociate de acceptare, identitate și imagine de sine. Este influențată structurarea și funcționalitatea aspectelor concrete și abstracte ale gândirii. Pentru depășirea limitărilor impuse de deficiența senzorială și pentru stabilirea programelor de recuperare, trebuie identificați factorii care influențează în mai mare măsură dezvoltarea complexă a copilului deficient de auz (Maria, A., 2001). Trăsăturile personalității sunt puse în evidență de modul în care persoana își exercită rolurile sociale
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
formarea matricii de grup și construirea unei rețele de relaționare. Alături de comunicarea intersubiectivă se realizează exprimarea liberă care își aduce aportul (prin tehnicile de inversiune, joc de rol și, mai ales prin tehnica catenei) la depășirea limitelor impuse de deficiența senzorială în ceea ce privește dimensiunile comunicării și a competenței sociale. Sociometria de acțiune are un rol foarte important pentru conștientizarea relațiilor din interiorul grupului. Tehnicile psihodramatice urmăresc conștientizări bazate pe parcurgerea trăirilor proprii și punerea lor în rol tinzând spre separarea individului de
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
FLORENTINA DUMITRACHE GRAFICĂ ȘI PICTURĂ (opțional) CLASA I Argument Educația prin limbajul artei contribuie la dezvoltarea ființei senzoriale, la provocarea și promovarea deplină a materiei ereditare și mai ales, la dezvoltarea sensibilității artistice și cromatice, precum și a creativității. Manifestările precoce de a mâzgăli, de a contura, de a modela sunt cât se poate de firești. Ele dovedesc prezența
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
scenă. Numai că, intermitent, se joacă pe ei înșiși. Trăiesc la vedere, cu toată ura, contorsionările, vulnerabilitatea în prim-plan. Performance-ul, umanitatea pusă la bătaie fără milă și scrijelită până când spațiul vital al fiecăruia e distrus, bate orice teatru. Decorticarea senzorială se face în forță, pe nervii călcați în picioare ai celuilalt, într-o continuă boxare a mărturisirilor. Cei doi se provoacă, se fugăresc, se bat. Și din când în când mai și tac și fac exerciții de încălzire, de respirație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
pe de o parte, de eventualele tulburări asociate, de momentul și corectitudinea diagnosticării și protezării, precum și de calitatea programului de intervenție. În formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copiii deficienți de auz un rol important îl ocupă educația senzorială care vizează formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic și a auzului rezidual pe care se bazează procesul de articulare verbală. Activitatea de educare a auzului se desfășoară în cabinete izolate fonic și de audiologie educațională, dar și
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute; principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdo- didacticii <footnote apud Stănică I.
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
sinteza imunoglobulinelor, mediul, prin antigen, acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se finalizează cu construirea unei gene active imunoglobulinice sau pentru receptor de antigen din celula T. Ar fi interesant de identificat în sistemul imunitar echivalentul pentru sistemul senzorial de la animale care recepționează stimuli și declanșează transformarea de tip lamarckian a organismului, sub acțiunea mediului. De aceea, pe verticală, de la genitori la descendenți, prin celulele germinale sunt transmise doar seturile bazale înscrise în patrimoniul ereditar al speciei, pentru răspunsul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]