4,282 matches
-
putea avea să fii agitat? Exact același lucru îl simțea acum. Totul fusese atât de atent planificat încât era convins că spectacolul se va desfășura conform planului. Cercetând cu privirea cortul care își trăia ultimele minute pe pământ, observase două siluete chiar lângă intrarea cea mare de serviciu prin care condusese ambulanța nu cu mult timp înainte. Un bărbat și o tânără. Își vorbeau, țipând fiecare în urechea celuilat, pentru a putea discuta peste muzică. Da! Unul era Kadesky. Se temuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că se aflau la doar câțiva metri de ambulanță. Aruncă o privire la ceasul de mână. Momentul aproape venise. Iar acum, prieteni, onorată audiență... La ora nouă fix un jet de flăcări țâșni pe ușa cortului. O clipă mai târziu, silueta uriașă a flăcărilor dinăuntru se rostogoli peste pânza sclipitoare a cortului, arzând arena, publicul, decorațiile. Muzica se oprise brusc, fiind înlocuită de țipete, iar rotocoale de fum negru se ridicau prin vârful cortului. Se aplecă înainte, captivat de oroarea acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
extrem de curioasă. Dădu din cap către Rhyme și, cu un accent hispanic, îl întrebă pe Bell: - Ai cerut să fie transportat un prizonier, domnule detectiv? Bell aprobă din colțul încăperii. - E acolo. Am „mirandizat-o”. Femeia privi în colțul camerei, spre silueta aplecată a Karei și spuse: - Am înțeles, spuse ea, o duc la secție. Apoi ezită. - Dar, mai întâi, am o întrebare. - O întrebare? rosti Rhyme, încruntându-se. - Ce vrei să spui, agent? întrebă Bell. Ignorându-l pe detectiv, polițista îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în Sachs în tentativa de „evadare” pe ușă. Sachs clătina din cap, prea surprinsă ca să reacționeze. Și ea și Kadesky se uitau la corpul de pe podea. Tânăra iluzionistă păși în colți și ridică dispozitivul, un cadru ușor în formă de siluetă umană, care zăcea pe burtă. O perucă roșcată și scurtă acoperea porțiunea de cap, iar trupul era înveșmântat în haine care aduceau cu blugii și pardesiul pe care le avusese pe ea Kara când Bell îi pusese cătușele. Brațele păpușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un truc, anunță în clipa aceea Rhyme celor din încăpere, clătinând din cap înspre cadru. O Kara falsă. În clipa în care Sachs și ceilalți se întorseseră, atrași de Rhyme către panou, Kara se eliberase din cătușe, aranjase în grabă silueta pentru a semăna cu ea și se strecurase tiptil pe ușă afară pentru a face rapid în hol schimbarea. Acum împăturea dispozitivul, care se comprimă într-un pachețel de mărimea unei pernuțe; îl avusese ascuns sub haină când venise. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sau de o dublură. Și poate faci niște spectacole în tabăra noastră de iarnă din Florida. Rhyme și Kara făcură schimb de priviri. Mișcă ferm din cap. - Bine, îi spuse tânăra lui Kadesky. Îi strânse mâna. Kadesky se uita la silueta umplută cu arcuri care îi păcălise. - Tu ai făcut asta? - Da. - Poate vrei să o patentezi. - Nu m-am gândit niciodată la asta. Mersi. O să mă gândesc la această posibilitate. O privi din nou. - Patruzeci și două în treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
strângă, am privit înapoi spre drumul pe care venisem și-am respirat adânc, încercând să mă calmez suficient cât să merg mai departe. Eram în fața oficiului poștal și, ca de obicei, la intrarea de lângă mine era o îngrămădeală patetică de siluete înfofolite. Bieții de ei: aseară, mai mult decât oricând, arătau ca niște maldăre de haine aruncate. Mi-am scos o mănușă și-am scotocit în geantă după mărunțiș, recunoscătoare pentru scuza oferită ca să mai stau pe loc o vreme. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
un „Salut!“ din hol. Am trântit cartoful curățat într-o cratiță cu apă și am apucat un șervet. Bună, dragă! am strigat și eu, uscându-mi mâinile în vreme ce mă îndreptam spre ușa de la bucătărie, rezemându-mă de ea. Am privit silueta înaltă a lui Ben chinuindu-se să închidă ușa de la intrare. Părul șaten îi atârna în față peste un ochi și avea gâtul lung, aplecat, ca al unei păsări curioase. Părea prea lung pentru hainele sale; stângaci și deșirat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
eu vedeam cum profesorii își petrec majoritatea timpului făcând liniște și împiedicând lovirea copiilor, a personalului și a bunurilor? Dacă-mi închideam ochii, puteam încă vizualiza ultima inspecție, și m-am cutremurat amintindu-mi de scenele de pe terenul de joacă; siluetele uriașe ale adolescentelor, și mai impunătoare din cauza pufoaicelor și a pantofilor înalți, privind de sus și amenințând orice profesor suficient de curajos încât să se amestece în bătăile și certurile lor. Am decis să fiu cu mintea la problemele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
limb lipsit de viață. Rezolvă cu salata fără ca măcar să-i fi aruncat o privire, dar apoi aproape că am sărit din loc în clipa în care ea s-a ridicat drept în picioare, atât de dreaptă pe cât îi permiteau reținerile siluetei ei prizoniere, și ceva pe care îl pot doar descrie ca fiind interes îi străbătu fără nerv fața. În mod deloc surprinzător, nu mă privea pe mine, ci pe cineva sau ceva din spatele meu. M-am întors ca să dau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
între asta și costumele rezonabile pe care se pare că m-am apucat să le port. Și trebuie să fie o metodă prin care să îmi pot face părul și machiajul un pic mai - ei bine, un pic mai drăguțe? Silueta mea nu e prea rea, deși părul îmi e mai subțire decât era, totuși e... Oh, pentru numele lui Dumnezeu - ia auzi la mine! Parcă aș vorbi din paginile unei reviste pentru femei. Asta e? Oare trec printr-o criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ar putea exista o oarecare sensibilitate privind starea ei îngropată undeva adânc în ambalajul de carne. Numai că, văzându-le pe Judy și, mai pronunțat, pe Sally, cum, de-a lungul anilor, și-au făcut griji în mod obsesiv pentru siluetele lor, am știut că indiferența aparentă a lui Stacey ascundea aproape sigur o conștientizare nefericită a propriei lipse de atractivitate. M-am gândit că un compliment nu ar trece drept jignire, ba chiar ar putea știrbi ceva din defensiva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în greutate, trebuie să fiu atentă. Am probat azi o pereche de pantaloni mărimea 12 și îmi erau așa strâmți că abia am putut să trag fermoarul. La coapse e problema: fac forma aia oribilă de pară care-mi strică silueta dacă nu port ceva care să-mi acopere șoldurile. Chiar nu-mi propusesem să mă duc să probez haine: de fapt, mă dusesem să fac niște cumpărături pentru Crăciun, și-mi era atât de greu că am luat o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
era mânjită și difuză sub degetul mare al fetei. Pentru o clipă m-am gândit să merg mai departe cu schimbul; poate să-i sugerez să pun la poștă felicitarea, astfel încât să obțin adresa lui Stacey, dar eram conștient că silueta subțire a domnului Chipstead continua să se miște în liniște prin magazin, iar precauția mi-a învins nerăbdarea. În plus, era clar că schimbul va fi raportat fetelor (și cel mai probabil domnului Chipstead însuși) imediat ce plecam din magazin, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ăla bătrân o aștepta afară. Un ins care pândea: bănuiesc că asta eram. Apoi s-a-ntâmplat cel mai rău lucru: următoarea persoană care a plecat de la magazin era însuși tinerelul cel ferchezuit. Când a deschis ușile duble, am observat silueta suplă a lui Chipstead, cu unduirea mult mai puțin pronunțată odată ce ieșise din împrejurimile micului său regat. Părea și mai mic în haina lui cenușie cea umflată și mai puțin sigur pe el. Se opri pe treaptă, privi în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să merg pe stradă și mi-am dat seama că în străfundul minții mele exista un gând care trebuia rezolvat înainte să ajung acasă, deși nu-mi puteam da exact seama despre ce e vorba. Când m-am apropiat de siluetele îngrămădite în gangul de lângă oficiul poștal, m-am întrebat vag dacă mă vor recunoaște ca fiind femeia care le dăduse cei cincizeci de pence doar cu jumătate de oră mai devreme și dacă aveau să mă lase în pace sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu acum, ci atunci când ieșisem. Fără să-mi fi dat seama, văzusem părțile separat și compusesem imaginea, doar pentru ca apoi conștiința mea să o lase la o parte, probabil, fiindcă era prea absurdă ca să fie luată în serios. Una dintre siluetele înghesuite acolo era Charlie. Imediat ce l-am căutat a doua oară, direct și vreme de câteva secunde, deveni evident că nu-mi dădeam seama cum de putusem să mă duc tocmai până la Dixon și să vin înapoi fără să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de sâni. Sau, la drept vorbind, să ai sâni, pur și simplu. Fusese întotdeauna destul de mulțumită de construcția ei slabă, era tot mai mulțumită de înfățișarea ei pe măsură ce înainta în vârstă și își dădea seama că puține femei își păstrează silueta în mod natural. Dar deși știa că multe femei ar face moarte de om să aibă metabolismul ei, coapsele ei ca niște scobitori, fundulețul mic și brațele cu mușchi fermi, care nu atârnă, murea să știe cum e să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
suporta rochiile gen babydoll. Orice femeie din lumea asta, inclusiv ea, arăta fie îngrozitor de grasă, fie gravidă în opt luni într-o rochie babydoll și, cu toate astea, erau ultimul răcnet. Adriana bănuia că Mackenzie ar putea să ascundă o siluetă destul de frumușică sub acel muumuu... Din fericire, pe tânără o salva faptul că era îngrijită impecabil. Purta părul pieptănat drept, un machiaj care părea profesionist, avea o combinație de poșetă și pantofi pentru care multe femei ar face moarte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe aleea nepăzită. În timp ce se apropiau de casa tăcută, Jim văzu că Basie era dezamăgit. Deschise portiera, gata să-l apuce pe Jim și să-l arunce pe trepte. Jim se agăță de bordul mașinii, și În acel moment, două siluete ieșiră de sub porticul de la intrare. Purtau un fel de cămăși albe cu mîneci largi, care le fluturau În jurul brațelor. Jim era sigur că mama sa venise acasă și-l saluta pe unul dintre musafirii ei. — Basie! SÎnt japonezi... Jim Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fel de cămăși albe cu mîneci largi, care le fluturau În jurul brațelor. Jim era sigur că mama sa venise acasă și-l saluta pe unul dintre musafirii ei. — Basie! SÎnt japonezi... Jim Îl auzi pe Frank zbierînd și văzu că siluetele erau doi soldați japonezi ieșiți din schimb, În chimonourile lor militare. Soldații Îi văzuseră și strigau către ușa deschisă. Un sergent În uniformă ieși din lumina lămpii cu petrol care umplea holul. Se opri pe treapta de sus, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
locuințe din Chapei, umbra firmei de neon de deasupra hotelului ajunsese, În sfîrșit, pe ecran. Literele uriașe, fiecare de două ori cît tînărul soldat japonez care patrula pe scenă, se mișcau de la stînga la dreapta, Într-un ritm vioi, Încorporînd silueta santinelei firave și a puștii lui Într-un spectaculos film solar. Încîntat de această prezentare, Jim rîse Îndărătul genunchilor lui murdari, ținîndu-și picioarele ridicate pe banca din stinghii de tec. Acest tablou În relief de după-amiază, pus În scenă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de-a lungul șinelor de cale ferată, desfășurînd metri Întregi de cablu de telefoni. Oare erau gata să lanseze un zmeu care să ridice un om? Soldatul aflat cel mai departe se pierdea deja În norul de praf alb și silueta lui neclară părea că se ridică de pe sol. Jim rîse În sinea lui, gîndindu-se că soldatul s-ar putea ridica brusc la cer, pe deasupra capetelor lor. Ajutat de tatăl său, Jim Înălțase zeci de zmeie din grădina de pe Amherst Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
așa ceva, prizonierii excavaseră parțial mormintele Înguste. Dar efortul de a mai da Încă o dată cu hîrlețul era acum prea mult pentru văduvele misionare. Morții erau Îngropați deasupra, pămîntul scos fiind adunat În jurul lor. Ploile abundente din lunile musonice netezeau mormanele, conturînd siluetele trupurilor de sub ele, de parcă micul cimitir de lîngă aeroportul militar voia cu tot dinadinsul să-i reînvie pe cîțiva dintre milioanele de morți din timpul războiului. Ici-colo, un braț sau un picior ieșeau din morminte, membrele adormiților luptîndu-se pe sub păturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de rezervele de alimente din magaziile din Nantao. Era important să rămînă În fruntea convoiului și, dacă va fi posibil, să se facă plăcut celor doi soldați japonezi de lîngă mașina oficială. Jim se gîndea la toate astea cînd o siluetă aproape goală, cu niște pantaloni zdrențăroși și o pereche de saboți de lemn, Îl ajunse din urmă. — Jim... m-am gîndit că o să te găsesc aici. Domnul Maxted Își ridică fața palidă spre soare. O transpirație paludică fină Îi acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]