5,479 matches
-
nervii penumogastrici sunt antagonici. Cel dintâi stimulează activitatea fizică și mentală, neglijând funcțiile vitale de bază, în timp ce al doilea calmează corpul și mintea stimulând, în același timp, funcțiile esențiale. Stilurile de viață urbane produc o excitație cronică excesivă a sistemului simpatic, aceasta provocând o afecțiune patologică care este numită în medicina chineză „exces de energie de foc” și în medicina occidentală „sindrom simpaticotonic”, printre simptome numărându-se stresul cronic, excitația nervoasă, palpitațiile inimii, constipația, indigestia, gura uscată și disfuncțiile sexuale. Câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în medicina occidentală „sindrom simpaticotonic”, printre simptome numărându-se stresul cronic, excitația nervoasă, palpitațiile inimii, constipația, indigestia, gura uscată și disfuncțiile sexuale. Câte dintre aceste simptome există în viața dumneavoastră de fiecare zi? Respirația profundă restabilește echilibrul natural dintre ramurile simpatică și pneumogastrică ale sistemului nervos, ceea ce face ca respirația să fie o formă extrem de eficientă de terapie preventivă împotriva stresului și a tensiunii constante, precum și a afecțiunilor provocate de acestea, experimentate de locuitorii grăbiți din orașele din întreaga lume de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
excelentă pentru fumători și pentru locuitorii din mediul urban. Creșterea nivelului de oxigen în timpul Mugetului revitalizează sângele și țesuturile și stimulează metabolismul. Infuziile suplimentare de oxigen au, de asemenea, un efect calmant puternic pentru circuitele de „acțiune” ale sistemului nervos simpatic, stimulând, în același timp, și sistemul digestiv și alte funcții vitale ale sistemului pneumogastric. Mugetul tonifică și întărește mușchii extrem de importanți ai abdomenului și diafragma și mărește așadar controlul general asupra respirației. Amplifică forța de propulsie a diafragmei asupra circulației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Efectele rapide ale exercițiilor aerobe. La o intensitate sub pragul anaerob cresc proporțional: ventilația pulmonară, consumul de oxigen, ritmul cardiac, temperatura corpului, tensiunea arterială, transpirația. În sânge Într-o cantitate mică se elimină hormoni și sisteme de neurotransmițători ai adrenalinei simpatice și glucocorticoid, crește conținutul de zahăr și de grăsimi. În reacțiile de alimentare energetică se folosesc, În esență, resurse de energie. Depozitele de grăsime sunt mobilizate ușor. La o intensitate mai ridicată de pragul anaerob se observă același fenomen, dar
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
efectuate Încet și lin. Scopul principal al acestor exerciții este de a acumula În organism metaboliți și substanțe biologic active, ceea ce duce În general la o sănătate mai bună. Efectele rapide ale antrenamentului de tonifiere 1. Are loc activizarea sistemului simpatic, care mobilizează resursele energetice și plastice ale organismului, inclusiv depozitele de grăsime subcutanate și mezenterice. 2. Se activizează sistemul hipofizo-gonadal, care asigură accelerarea sintezei proteice. 3. În timpul execuției exercițiului crește ritmul cardiac, consumul de oxigen, tensiunea arterială. 4. În sânge
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
sesiune (lecție) a antrenamentului de tonifiere și a celui de stretching. Efectele rapide ale exercițiilor mixte. 1. Exercițiile au o componentă mare de forță și determină aducerea mușchilor până la oboseală și pe un fond emoțional ridicat activează sistemele de adrenalină simpatice și glanda corticoidă, provocând eliminarea În sânge a „hormonilor de stres”, acizilor grași liberi din depozite, glucoza din ficat, creșterea acidului lactic și a ionilor de hidrogen. 2. Contribuie la arderea intensă a carbohidraților, proteinelor și Într-o măsură mai
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
catabolic al lecțiilor. 6. Propriorecepția intensivă, aportul mare de oxigen, „aciditatea” ridicată a sângelui, un fond emoțional ridicat, Încordarea și posibila dereglare a ritmului 41 FITNESS - teorie și metodică 42 respirator conduce la un grad ridicat de activare a sistemului simpatic și a altor părți ale sistemului hormonal, posibila creștere a tensiunii arteriale. Prin urmare apare un lanț de procese interconectate negativ și stări, edeme ale țesutului muscular, Însoțit după antrenament de dureri musculare duce la creșterea tonusului sistemului simpatic. Acestea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
sistemului simpatic și a altor părți ale sistemului hormonal, posibila creștere a tensiunii arteriale. Prin urmare apare un lanț de procese interconectate negativ și stări, edeme ale țesutului muscular, Însoțit după antrenament de dureri musculare duce la creșterea tonusului sistemului simpatic. Acestea, la rândul lor, cresc metabolismul bazal În perioada de după antrenament. Toate acestea Înrăutățesc (afectează) starea de spirit și scad apetitul alimentar, reducând fluxul energetic În zilele de după antrenament. Astfel, În cazul În care practicarea exercițiilor de tip mixt se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de fundal (wallpaper) reprezentându-l pe Crin Antonescu, respectiv un ton de apel (imnul PNL). Textul mesajului poate conține numele persoanei care sprijină campania sau orice alt mesaj pe care dorește să îl transmită Președintelui PNL Crin Antonescu. Cel mai simpatic mesaj transmis va fi premiat cu un Notebook! ***Atenție! Pentru a putea descarcă Tonul de apel și/sau ecranul fundal trebuie că telefonul să aibă activată opțiunea de Internet (GPRS, 3G). Sumele sunt purtătoare de TVA, costul total suportat de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de substanțe care nu pot fi eliminate prin urină. In general, aceste substanțe sunt organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]