4,151 matches
-
ipoteza inițială, potrivit căreia purtătorii de echipamente de culoare neagră au o probabilitate ridicată de a performa comportamente agresive. Dat fiind că unele jocuri sportive implică dominanța fizică ca un criteriu de eficiență competițională, autorii susțin o conceptualizare flexibilă a sinelui, observație subliniată de altfel și în lucrările lui Ervin Goffman (1959) și Gregory Stone (1962), anume că unor situații și roluri diferite le corespund identități diferite. Dacă efectul culorii negre și al ținutelor standard a înregistrat asemenea rezultate în laborator
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru a comunica între noi, ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un sens al sinelui. De aici și conceptele explicative propuse de autorii menționați anterior, cum ar fi "prezentarea de sine", "managementul impresiei", "eficacitatea sinelui". Concret, studiile care aderă la această perspectivă răspund unor problematici precum: "La ce strategii apelează indivizii pentru a produce imagini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un sens al sinelui. De aici și conceptele explicative propuse de autorii menționați anterior, cum ar fi "prezentarea de sine", "managementul impresiei", "eficacitatea sinelui". Concret, studiile care aderă la această perspectivă răspund unor problematici precum: "La ce strategii apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de autorii menționați anterior, cum ar fi "prezentarea de sine", "managementul impresiei", "eficacitatea sinelui". Concret, studiile care aderă la această perspectivă răspund unor problematici precum: "La ce strategii apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
consecință, sensurile și valorile care le sunt atașate, se constituie în ansambluri organizate în funcție de care individul își definește un rolul; Mead consideră că Me se construiește pe baza acestei definiții a rolului, în timp ce I, cea de-a doua componentă a Sinelui (Self) reprezintă reacția individului la atitudinile celorlalți, percepția pe care el o are cu privire al el însuși; (5) gândirea este un proces prin care individul caută soluții cântărind avantajele și dezavantajele personale care rezultă din alegerea unei linii de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
May, 1991/2008, 150). As the self is dressed is simultaneously addressed prin acest joc de cuvinte, Gregory Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele pe care le avem despre noi înșine, altfel spus imaginea pe care o avem despre propria persoană. Preocuparea pentru studierea structurii și mecanismelor de formare a self-ului marcată în psihologia socială americană
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la ideile și sentimentele pe care le avem despre noi înșine, altfel spus imaginea pe care o avem despre propria persoană. Preocuparea pentru studierea structurii și mecanismelor de formare a self-ului marcată în psihologia socială americană îndeosebi prin teoria sinelui în oglindă (looking-glass self) elaborată de Charles H. Cooley (1929), precum și prin lucrarea lui George H. Mead Mind, Self and Society from a Standpoint of a Social Behaviorist (1934) a generat în perioada contemporană o "constelație" de termeni cum ar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin lucrarea lui George H. Mead Mind, Self and Society from a Standpoint of a Social Behaviorist (1934) a generat în perioada contemporană o "constelație" de termeni cum ar fi: "conștiință de sine" (self- awareness); "concept de sine" (self-concept); "eficacitatea sinelui" (self-eficacy); "auto-evaluare" (self-esteem); "monitorizarea sinelui" (self-monitoring); "scheme de sine" (self schemas). Michael R. Solomon și John Schoper (1982, 509), profesori la Universitatea din New York, susțin că cercetările din psihosciologie ar putea releva următoarele dimensiuni ale relației conceptuale dintre sine și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mead Mind, Self and Society from a Standpoint of a Social Behaviorist (1934) a generat în perioada contemporană o "constelație" de termeni cum ar fi: "conștiință de sine" (self- awareness); "concept de sine" (self-concept); "eficacitatea sinelui" (self-eficacy); "auto-evaluare" (self-esteem); "monitorizarea sinelui" (self-monitoring); "scheme de sine" (self schemas). Michael R. Solomon și John Schoper (1982, 509), profesori la Universitatea din New York, susțin că cercetările din psihosciologie ar putea releva următoarele dimensiuni ale relației conceptuale dintre sine și vestimentație: a) anumite haine au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nuanțe de roz sau roșu, sau spoturile publicitare cu sportivi celebri care ne amintesc că și moda masculină are acum un cuvânt de spus în ceea ce privește estetica și erotica. 3.2.2. Vestimentația și normele religioase O altă componentă importantă a sinelui este conștiința apartenenței la anumite grupuri etnice (P. Iluț, 2001, 93). De multe ori, vestimentația indivizilor derivă din această calitate, însă nu toate contextele culturale sunt favorabile afișării acestor haine. Revista The Economist (2008, 40) informează că în Franța, Germania
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impact asupra stimei de sine? Aceste întrebări focalizează atenția mai mult asupra viziunilor pozitive sau negative despre noi înșine decât asupra identificărilor socio-culturale pe care le-am amintit mai devreme. Totuși, voi avea în vedere și aici aspectele psihosociologice ale sinelui în context social, adică percepțiile reale și imaginate ale altora despre noi înșine. Nu numai că hainele sunt situate în imediata vecinătate a structurii anatomice a corpului uman, dar acestea se află și în proximitatea psihică a sinelui, susțin Suzanne
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihosociologice ale sinelui în context social, adică percepțiile reale și imaginate ale altora despre noi înșine. Nu numai că hainele sunt situate în imediata vecinătate a structurii anatomice a corpului uman, dar acestea se află și în proximitatea psihică a sinelui, susțin Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982, 1). În acest sens, autorii se întreabă dacă indivizii percep hainele ca fiind corelate psihologic cu sinele sau nu și propun un nou concept explicativ al relației sine-îmbrăcăminte, denumit "proximitatea hainelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
structurii anatomice a corpului uman, dar acestea se află și în proximitatea psihică a sinelui, susțin Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982, 1). În acest sens, autorii se întreabă dacă indivizii percep hainele ca fiind corelate psihologic cu sinele sau nu și propun un nou concept explicativ al relației sine-îmbrăcăminte, denumit "proximitatea hainelor în evaluarea sinelui" (proximity of clothing to self). Pentru a stabili indicatorii acestui construct, Suzanne Sontag și Jean Schlater (idem, 2) au adresat un chestionar către
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M. Sontag și Jean D. Schlater (1982, 1). În acest sens, autorii se întreabă dacă indivizii percep hainele ca fiind corelate psihologic cu sinele sau nu și propun un nou concept explicativ al relației sine-îmbrăcăminte, denumit "proximitatea hainelor în evaluarea sinelui" (proximity of clothing to self). Pentru a stabili indicatorii acestui construct, Suzanne Sontag și Jean Schlater (idem, 2) au adresat un chestionar către 148 de gospodări. Criteriile de selecție a lotului au fost: toți membrii familiei să locuiască împreună și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
astfel îmbrăcămintea?". Ulterior, a fost calculat coeficientul de corelație Pearson pentru a se stabili gradul de asociere între aceste două stări afective. Aproximativ jumătate din totalul subiecților (44%) considerau că există un oarecare grad de proximitate al hainelor în evaluarea sinelui, în timp ce 56% dintre aceștia au indicat că hainele nu favorizează stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu favorizează stima de sine, ratele de răspuns ale bărbaților fiind mai ridicate în acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest sens (25%). În schimb, opiniile femeilor (33%) au indicat o corelație între viziunea asupra corpului și vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările afective; c) hainele sunt determinate de judecățile evaluative ale altora; d) hainele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentație. Rezultatele au relevat că indivizii diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările afective; c) hainele sunt determinate de judecățile evaluative ale altora; d) hainele sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
diferă în ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de vestimentație. Mai mult decît atât, autorii subliniază că proximitatea hainelor pentru evaluarea sinelui reprezintă un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările afective; c) hainele sunt determinate de judecățile evaluative ale altora; d) hainele sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
d) hainele sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre corpul ideal și corpul perceput al individului, estompând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala de măsurare a proximității hainelor în evaluarea sinelui). În ceea ce privește evaluarea sinelui în funcție de percepția asupra corpului, tendință evidențiată mai mult în cazul femeilor, după cum a relevat studiul lui Suzanne M. Sontag și Jean D. Schlater (1982), hainele pot reduce discrepanța dintre corpul ideal și corpul perceput al individului, estompând unele "dezavantaje" corporale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
analiză al comunicării, cu accent pe aspectele simbolice ale vieții sociale, arătând cum acționează și reacționează individul în interacțiunile cotidiene sub impactul prezenței celorlalți și al motivației de menținere a unei impresii favorabile despre el însuși. Conform acestui model explicativ, sinele se convertește într-o serie de "fețe" (front), din care actorul social trebuie să o aleagă pe cea corespunzătoare rolului definit socio-cultural. Cu alte cuvinte, un individ într-o poziție socială dată trebuie "să joace un rol", să îndeplinească așteptările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
preocupați "să-și păstreze fața", să-și protejeze stima de sine. Astfel, "ne punem în scenă" (E. Goffman, 1959/2003, 277), regizând și interpretând "o performare" prin care încercăm să lăsăm celorlalți impresii favorabile despre noi înșine. În acest context, sinele apare ca "un efect dramatic iradiat difuz din performarea unei scene" (idem, 278), preocuparea fundamentală a participantului la interacțiune fiind credibilitatea și susținerea unei impresii favorabile, proces pe care Erving Goffman îl denumește "management al impresiei". Individul își gestionează eficient
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]