5,963 matches
-
doveditor (o scrisoare). Din diferite motive, ceilalți se opun publicării scrisorii, invocând motive subiective. În desfășurarea situațiilor conflictuale, Gelu Ruscanu află lucruri șocante despre tatăl său și se prăbușește sufletește. În final, protagonistul se sinucide, așa cum făcuse și tatăl său, sinuciderea lui fiind o ultimă formă de revoltă. Gelu Ruscanu este un personaj tipic în opera lui Camil Petrescu. Eroul este de tip superior, caută un ideal, se raportează la lumea meschină, este lucid, intransigent față de sine însuși, incapabil de compromis
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tăcerea. Intră în iatacul ei și-i mărturisește că și-a sacrificat studiile și cariera, numai pentru a fi alături de ea. Ioana îl tratează cu disprețul ei aristocratic, îl consideră un ratat, dar este impresionată de forța iubirii, auzind de sinucidere și alte sacrificii. Acceptă relația, o tăinuiește o săptămână, după care îl constrânge pe Andrei să mărturisească adevărul, tatălui său. Când îl surprinde pe Andrei sărutând-o pe Elena, Ioana revine la condiția ei de artistocrată, la dispreț, vede în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care în epoca fanariotă a cerut în căsătorie un haiduc condamnat la moarte, salvându-i astfel viața. Ioana este indiferentă, rece, distantă, mândră, inaccesibilă, are orgoliul clasei sale aristocratice, o educație solidă, eleganță comportamentală, nu mai crede în amenințarea cu sinuciderea și își împinge iubitul spre moarte. Conflictul din această piesă se situează la nivelul conștiinței personajelor, care sunt personalități puternice, adevărate "suflete tari". Aceste două "suflete tari" formează un cuplu antitetic. Act venețian Piesa Act venețian este o dramă psihologică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de sinucidere; hora duminicală; muncile câmpului; tăierea porcului de Crăciun). Zugrăvind universul satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în două volume: Glasul pământului și Glasul iubirii. Acestea sunt împărțite în șase și respectiv șapte capitole
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul făptuitorului; d) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății. Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani, dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Faptele prevăzute în alin. 1 și 2 lit. a), c) și d) nu se pedepsesc dacă înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă a intervenit căsătoria dintre autor și victimă. Art. 198. Raportul sexual cu o persoană de sex
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu închisoare de la 2 la 7 ani. Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, pe deapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani. Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării faptei prevăzute în alin. 1 se pe dep sește cu închisoare de la unu la 5 ani. Art. 201. Săvârșirea actelor de perversiune sexuală care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
altfel cea care nu transmite efectul general al contextului comic, și anume scena de dragoste dintre Veta și Chiriac. Și dacă tot am menționat această scenă, trebuie spus că există aici un aspect greu de descifrat: este reală amenințarea cu sinuciderea sau doar o capcană întinsă de Chiriac Vetei, care este, după cum știm, o persoană foarte sensibilă? E clar că în interiorul acestei capcane se află ceva pe cât de puternic, pe atât de evident: moartea, iar moartea circulă destul de liber și degajat
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
onest. Notăm că, pentru efectul dramaturgic al piesei, cele două variante sunt absolut egale, ele având doar scopul și, în cele din urmă, efectul de a frânge și ultimul prag de rezistență al Vetei. Ceea ce înseamnă că tema amenințării cu sinuciderea nu reprezintă un element autonom, ci că face parte dintr-un întreg care are autonomia sa. Scena cu Veta și Chiriac este la fel ca discursul lui Jupân Dumitrache despre bagabonți sau mesajul primit de Zița cu Angel radios. Însă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pentru dumneata numai din prefăcătorie... totdeauna alta ți-am spus și alta am gândit; te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme...“ (Actul I, Scena IX) După alte câteva replici, Chiriac amenință și chiar începe gestul sinuciderii. Acest gest duce la punctul paroxistic al scenei și, în final, la dezlegarea ei: „Vezi dumneata spanga asta?, Veta se repede: Chiriac! Urmează: Fugi!... Lasă-mă!... (se luptă) Iar Veta: Nu te las! Te știu eu cine ești. Nu te
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cu intenția de a dezvălui rolul sexului slab în culisele politicii burgheze. Gândindu-se la propriul viitor și ținând cont de situația în care se află, Zoe își vede viitorul ca pe o moarte civilă, urmată de moartea voluntară, de sinuciderea eliberatoare: „Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum o să mă sfâșie, cum o să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-are să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
compasiune în rândul judecători lor? Sunt ei sensibilizați de nefericirea, durerea și suferința unei femei ? Au nevoie, în această situație, de mai multe dovezi? În fața instanței, femeia își joacă ro lul vieții ei. Lacrimi, răni și haine sfâșiate, amenințări cu sinuciderea sunt puse în scenă pentru o miză nu prea mare: recuperarea zestrei și o viață fără violență. Dacă miza pare ne semnificativă pentru contemporanii noștri, pentru o femeie din epocă, zestrea are o valoare economică inestimabilă, căci ea o va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai 1782, mitropolitul acordă carte de despăr ți re lui Vlad sârbul de către Ruxandra, la insistențele acesteia care nu mai suportă sărăcia. Motivul nu are nici un temei, în ochii autorității ecleziastice, dar a ce dat în fața numeroase lor amenințări cu sinuciderea venite din partea femeii. Deși a ce dat șantajului, mitropolitul are grijă ca soția să nu primească și libertatea: tânără și fără copii ea reprezintă un potențial pericol ce trebuie izolat. Soborul se teme că ar folosi libertatea pentru a vizita
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar nu îl poate savură nici macar după plecarea unui Ordeanu copleșit de pierderea ultimelor resurse ale uriașei sale averi. Îngrozit de singurătate, obosit de un somn "chinuit de vedenii" (între care cea mai intensă rămâne, și după trezire, cea a sinuciderii lângă Agață), Theodorescu decide să îl mai vadă o dată pe Ordeanu. Află că acesta s-a sinucis, prelungind într-un act viu, real actul similar consumat de personajul-narator în vis. O ultimă glisare, așadar, a celui din urmă între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
oniric și în special relația bizară cu Ordeanu îi provoacă dramatice și din ce in ce mai frecvente treceri dincolo de graniță realului; în fine, la fel ca în nuvelă, partida de cărți în care Theodorescu îl atrage pe moșier se încheie cu falimentul și sinuciderea acestuia din urmă. Cu exceptia acestor "urme" ale tramei alcătuite de Cezar Petrescu în 1925 și a secvențelor dialogate aproape identice ("Teodorescule, arăți rău, du-te la țară", "O să-ți facă mai bine decât toate calmantele tale!", "Ce-i cu copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Chabu și Khoka: Am schimbat de asemenea meseria lui Dasgupta și a povestitorului și am modificat radical finalul, ca și cum aș fi vrut sa ma despart definitiv de Maitreyi, aruncând-o în brațele unui vânzător de fructe, împingând-o până la marginea sinuciderii. Și, evident, am scăldat lumea aceea depărtata în lumina palida, aurie, pe care o irizau amintirile și melancolia". 28 Marie-Noëlle Tranchant, " Nicolas Klotz a tourné La nuit Bengali. Frank Capră aux Îndes ", în " Le Figaro ", 23 août, 1988. 29 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
JIMÉNEZ CIORAN ȘI SÁBATO FAȚĂ ÎN FAȚA EDITURĂ JUNIMEA IAȘI 2010 CUPRINS Cioran și Sabato: singurătate și destin.........................................I Introducere.....................................................................................................7 Receptarea literaturii hispanoamericane în Europa....................................19 Sábato și Cioran. Posteritatea lui Nietzsche................................................49 Creștinismul, boala sau mântuire?...............................................................71 Melancolia, moartea, sinuciderea, ura de sine.............................................91 Iubirea ca soluție existențiala.....................................................................129 Ipostazele absolutului.................................................................................139 1. Cunoașterea lui Dumnezeu......................................................144 2. Iubirea ca soluție metafizica.....................................................157 3. Metafizica tangoului..................................................................169 Scrisul, terapie la Sábato și Cioran............................................................191 Sábato și Cioran, față în față
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu sărăcia noastră existențiala actuala și cu dorința, pe care o descopăr în multe priviri, ca ceva măreț ne poate face să avem grijă cu dragoste de pământul acesta în care trăim"14. Nu rămâne pasiv, nu renunță, făcând apologia sinuciderii, ci se întreabă asupra rațiunilor ce ne determină să luptăm, să scriem, să dialogam, propunându-ne să inversăm problemă. Ce-ar fi, propune Sábato, dacă, în loc să ne întrebăm cum e oare posibil să luptăm când totul este atat de zadarnic
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu fii, cel putin, atât de nefericit"42. Omul fiind produs al hazardului, prima catastrofă pentru el este însăși nașterea, oroarea inițială pentru omenire. Momentul nașterii este pentru Cioran un stigmat obsesiv, căci, daca metafizic se poate elibera oricând prin sinucidere, în plan social, se simte privat de această libertate, este sclavul acestui accident rizibil care este nașterea: "E ora trei dimineața. Percep o secundă, apoi una, apoi altă, fac bilanțul fiecărui minut. De ce toate astea? Pentru că m-am născut"43ț
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
am mai avea știință, prin urmare nici metafizica. Numai că "(...) atunci cand un dobitoc de licean rămas repetent se sinucide, inimile noastre se-ntristează. Iar când un om se așează gol în fața vieții și morții, chinuindu-și sufletul cât pentru zece sinucideri, noi spunem că minte. Nu e nimic, Emil Cioran, tu minți. Dar poți să minți înainte. Eu te cred"58. Cioran judeca lumea și pe om inclusiv pe el însuși cu arma specifică revoltei luciferice, încât un cronicar francez se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spune Cioran. Și totuși: "Strigatul nearticulat din adâncul fiecărei ființe, singurătatea ce se întinde dincolo de Dumnezeu... Doamne, fă să mă mântuiesc sau să pier. Toți cei care pier sunt mântuiți. A pieri este formulă tainica a mântuirii"64. MELANCOLIA, MOARTEA, SINUCIDEREA, URA DE SINE "Cu gândul că există sinucidere, am putut suporta viață și m-am simțit liber." (E. Cioran, Cartea amăgirilor) Nu spune nimănui, dar iubesc viața." (Cioran, Silogismele amărăciunii) Homer a adus în scenă pe cel dintâi melancolic în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fiecărei ființe, singurătatea ce se întinde dincolo de Dumnezeu... Doamne, fă să mă mântuiesc sau să pier. Toți cei care pier sunt mântuiți. A pieri este formulă tainica a mântuirii"64. MELANCOLIA, MOARTEA, SINUCIDEREA, URA DE SINE "Cu gândul că există sinucidere, am putut suporta viață și m-am simțit liber." (E. Cioran, Cartea amăgirilor) Nu spune nimănui, dar iubesc viața." (Cioran, Silogismele amărăciunii) Homer a adus în scenă pe cel dintâi melancolic în personajul Belerofon spune Pascal Quignard: "Urât de zei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Petrarca în Secretum 17 scrie: "Taedium vital dezgustul de viață este singura pasiune aspră, dureroasă și cumplită în stare pură". Cioran pare a-și însuși această stare, devenind apologetul dezgustului de viață, al lehamitei că intrinseca vieții. În fața neantului, este sinuciderea o soluție? se întreabă Cioran. Din punct de vedere teoretic, da, gândul că te poți sinucide oricând deja te eliberează. Vede în sinucidere "un act religios", pentru că e o încercare de mântuire, "nirvana prin violență", cum spune în Demiurgul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-și însuși această stare, devenind apologetul dezgustului de viață, al lehamitei că intrinseca vieții. În fața neantului, este sinuciderea o soluție? se întreabă Cioran. Din punct de vedere teoretic, da, gândul că te poți sinucide oricând deja te eliberează. Vede în sinucidere "un act religios", pentru că e o încercare de mântuire, "nirvana prin violență", cum spune în Demiurgul cel rău, însă până și acest act a pierdut din măreția pe care o avea în antichitate. "Ce bine știau înțelepții de dinainte de Cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
măreția pe care o avea în antichitate. "Ce bine știau înțelepții de dinainte de Cruce s-o rupă cu această lume sau să se resemneze cu ea fără dramă sau lirism!"18 Încă un prilej de a critica creștinismul, care consideră sinuciderea drept un păcat capital și nu-i admite nici o justificare, nimeni nu are dreptul de a-și curma viața, pentru că autoritatea divină o interzice. Credinciosul trebuie să accepte această porunca în mod definitiv și, totodată, să i se supună. Sinuciderea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sinuciderea drept un păcat capital și nu-i admite nici o justificare, nimeni nu are dreptul de a-și curma viața, pentru că autoritatea divină o interzice. Credinciosul trebuie să accepte această porunca în mod definitiv și, totodată, să i se supună. Sinuciderea este definită de Biserică drept acțiunea de suprimare a propriei vieți pentru eliberarea de o nenorocire pe care nu ai curajul să o suporți, act blamabil, tocmai pentru că încalcă porunca divină. Dacă Dumnezeu ne dă viață, el este singurul îndreptățit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]