5,527 matches
-
cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și faptul că, în sens statistic, devianța este concomitent un fenomen normal; așa cum observa și sociologul american E. Goffman <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> , nimeni nu este deviant, căci fiecare individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este starea normală a societății a fost formulată și argumentată pentru prima dată de sociologul francez E. Durkheim. El a considerat-o normală în orice societate, din punctul de vedere al apariției și al consecințelor sale. Argumentul lui Durkheim era că nici o putere nu poate să impună conformarea totală a tuturor membrilor societății la normele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
scuzabile de către un laic, ar crea acolo același scandal ca și ofensa obișnuită într-o comunitate obișnuită. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței. Astfel, sociologul american A. Cohen <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> a descris următoarele funcții sociale ale devianței: -clarificarea și definirea mai precisă a normelor sociale. Deoarece multe norme nu stipulează în detaliu tipul de comportament dezirabil, rămâne la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nu se realiza nici măcar cu cearta, cu atât mai puțin prin jigniri sau chiar lovire, atât la nivelul școlii, familiei și, cu atât mai mult, în cadrul practicării unor activități sportive. Noi suntem încă în secolul trecut, după afirmația unor politicieni, sociologi și alte categorii de persoane marcante ale societății noastre. Din punct de vedere al metodelor pedagogice utilizate în sistemul educativ au perfectă dreptate. În prezent sunt societăți, cu care dorim să ne aliniem, unde pentru lovirea copilului de către un adult
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
politică, alegând calea socialismului, care se înfiripase în Europa încă de la 129 1848, prin activitatea celor doi mari teoriticieni ai acestei ideologii, Karl Marx și Friederich Engels. Pe lângă profesia de ziarist, Ioan Nădejde a avut-o și pe aceea de sociolog, care-l va ajuta să cunoască trăsăturile caracteristice ale societății și frământările ei. Intrând în mișcarea socialistă încă din tinerețe a reușit să-și facă o imagine clară a obiectivelor acesteia. În anul 1893, când s-au pus bazele Partidului
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
contextul internațional de la sfârșitul perioadei interbelice, cât și desfășurarea războiului. Se știe că economia are un rol determinant În declanșarea și susținerea unui război, mai ales a unuia care se contura ca o viitoare conflagrație mondială, idee subliniată și de sociologul Dimitrie Gusti, care afirma că „mai mult decât o simplă chestiune de strategie, aprovizionări și armament [n.n. - războiul], rezumă o Întreagă epocă, toată știința, toată economia, toată cultura, toată tehnica unui timp”. Germania, una dintre cele trei mari puteri revizioniste
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
Amenajarea teritoriului este un domeniu fundamental al cercetării aplicate, prezentând particularitățile specifice acestui câmp de preocupări. Problemele amenajării teritoriului sunt considerate de o deosebită complexitate deoarece: • implică un efort interdisciplinar din partea specialiștilor în sistematizare, a economiștilor, arhitecților, geografilor, ecologilor, geologilor, sociologilor, matematicienilor; • au caracterul de cercetare previzională integrată cu posibilitățile de realizare a experimentelor relativ limitate; • deciziile prezintă mari riscuri, proiectele de amenajare fiind caracterizate prin costuri ridicate și impact semnificativ asupra mediului. 1.2. Particularități ale amenajării spațiului turistic După
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
puncte de vedere se opun și totodată se completează. Primul este cel al inginerilor și al arhitecților care construiesc echipamentele turistice pentru a răspunde celor mai bune condiții tehnice la dezvoltarea turismului. Cel de-al doilea este cel al economiștilor, sociologilor și al geografilor care se ocupă cu amenajarea, care studiază modificările urmate de spațiul în chestiune și consecințele economice, demografice, sociale, ecologice ale acestora. Unele acțiuni sunt întreprinse în mod curent și pentru acestea vor fi alocate finanțări periodice: • restructurare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de asemenea adevărul istoric și social. Operele literare "ne procură documente pentru că sunt monumente". *4 Se postulează armonia dintre geniu și epoca lui. Caracterul reprezentativ și "adevărul social" sunt, prin definiție, atât rezultatul cât și cauza valorii artistice. Chiar dacă unui sociolog modern anumite opere mediocre i-ar putea părea documente sociale bune, pentru Taine ele sunt inexpresive și deci nereprezentative. Literatura nu reprezintă de fapt o reflectare a procesului social, ci esența, rezumatul întregii istorii. Dar credem că este mai nimerit
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
au fost ilustrate mai bine în literatură decât în altă parte. Cei care studiază atitudinile și aspirațiile sociale pot folosi material literar dacă știu cum să-1 interpreteze corect, într-adevăr, pentru perioadele mai vechi, din lipsă de date provenind de la sociologii timpului, ei vor fi forțați să folosească material literar sau, cel puțin, semiliterar provenind de la scriitori care s-au ocupat de politică, de economie, precum și de probleme de interes general obștesc. Eroii și eroinele din romane, ticăloșii și aventurierele ne
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pătruns în romanele engleze decât în deceniul ai cincilea al secolului al XIX-lea (la Elizabeth Gaskell, la Charles Kingsley și la Charlotte Bronte), mult timp după ce simptomele acestei revoluții au fost cât se poate de clare pentru economiști și sociologi. Trebuie să admitem că situația socială pare să determine posibilitatea înfăptuirii anumitor valori estetice, dar nu determină valorile însele. Putem stabili, în linii generale, ce forme de artă sunt imposibile și ce forme sunt posibile într-o societate dată, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de la Școala Națională de Administrație", despre "Marele Șef" al televiziunii publice etc. În sfârșit, acum când fărâmițarea pe specializări se amplifică, granițele exterioare ale antropologiei se amestecă, mai ales cu sociologia. Antropologul trebuie să utilizeze metodele cantitative ale sociologiei și sociologul recurge adesea la metodele calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate, realizate cu metodele calitative ale etnografiei. Anumiți sociologi sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și sociologul recurge adesea la metodele calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate, realizate cu metodele calitative ale etnografiei. Anumiți sociologi sunt foarte aproape de antropologie; anumiți antropologi schimbă terenul, trec din Africa sau din Amazonia în Europa. Actorii își fabrică lumea lor socială prin sensul pe care ei îl acordă obiectelor, situațiilor, simbolurilor care îi înconjoară. Alt punct de convergență: faptul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
civilă, a implicațiilor (filosofice, etice, juridice, politice) transformărilor induse de descoperirile științifice. IV. Domeniu și extradomeniu în antropologie Spuneam în introducere că antropologia este o disciplină de răscruce, dar trebuie să adăugăm acum că schimburile sunt adesea mutuale. Atașamentul numeroșilor sociologi față de antropologie și etnografie începe, fără îndoială, la sfârșitul anilor 1950, când sociologii din Chicago, impulsionați de Robert Park, au început să privilegieze observația și ancheta de teren. Ei au fost urmați de sociologii de la Universitatea din San Diego, apoi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Domeniu și extradomeniu în antropologie Spuneam în introducere că antropologia este o disciplină de răscruce, dar trebuie să adăugăm acum că schimburile sunt adesea mutuale. Atașamentul numeroșilor sociologi față de antropologie și etnografie începe, fără îndoială, la sfârșitul anilor 1950, când sociologii din Chicago, impulsionați de Robert Park, au început să privilegieze observația și ancheta de teren. Ei au fost urmați de sociologii de la Universitatea din San Diego, apoi de mulți alții în lume, în special de către cercetătorii pe care îi numim
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în școală el să-și clarifice ceea ce nu a înțeles, întrebând, fie cadrul didactic la sfârșitul orei, fie un coleg în pauză. Lipsa antrenamentului sau întreruperea studiului atrage după sine o pierdere de spor, o scădere a ritmului muncii intelectuale. Sociologul Dimitrie Guști avea obiceiul să spună: 'Te lași de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te lași de carte o lunădouă, ea te lasă pentru un an, te lași un an-doi, te-ai lăsat pentru totdeauna
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cronicarul Nicolae Milescu, istoricul și omul politic Mihail Kogălniceanu, poetul Vasile Alecsandri, scriitorul Mihail Sadoveanu, poetul George Topârceanu, scriitorul Alecu Russo, scriitorul Ionel Teodoreanu, criticul literar Titu Maiorescu, geograful Grigore Cobâlcescu, chimistul Petru Poni, istoricul A.D. Xenopol, filosoful Vasile Conta, sociologul Dimitire Gusti, biologul Emil Racoviță, filosoful Petru Andrei, pictorul Octav Bancilă și foarte mulți alții. “Orașul marilor iubiri” - municipiul Iași reprezintă un simbol al istoriei românilor, savantul Nicolae Iorga subliniind cu temei că “nu trebuie să fie român care să
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
candidat la Patriarhia Rusiei. Dintre numeroșii oameni de știință, descoperitori de drum nu putem decât să-i menționăm: Panait Condoidi, medic emerit, Ilie Mecinicov, descendent al spătarului Milescu, laureat al premiului Nabel în 1908, fratele său Leon Mecinicov geograf și sociolog, Nicolae Bantaș, cercetător al istoriei diplomației, fratele său Dimitrie Bantaș, guvernator de Tobolsk și Vilna, senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian - medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de a vorbi românește în familie. Confesiunea lui Zaven Karaigian concluzionează o stare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se mai adaugă și elementele de lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului în viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă daco- romană elemente esențiale de cultură populară. Bosnia și Herțegovina. Teritoriu muntos, pământ sărac, viață zbuciumată Bosnia se înscrie în istorie ca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mi-i frică că s-o pierge În pădurea verge De ce ge mine ce-ai legat? Tu ge mine nu ce lega Că cine ge mine s-o legat Al ge răul n-a scăpat. Austria Cu rigoarea științifică a sociologului și filologului în anul 1971 a apărut la Berlin o lucrare intitulată „Originea croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar în 1989, institutul Universității libere tipărește în volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
participarea directă a comunității pe toată durata analizei, întrucât este esential să se facă o asociere între indivizii afectați și posibilul risc declanșat de o criză alimentară. Mai mult de atât, ar trebui să fie antrenați în anchete nu doar sociologii, ci și voluntarii locali. Soluții pentru diminuarea insecurității alimentare 1. Ajutorul alimentar - sub forma distribuirii de rații pentru a acționa în regim de urgență, de a salva vieți sau proteja bunurile unei gospodării (distribuire generală, distribuire particularizată, distribuire la domiciliu
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
față de politicile "bazate pe evidențe", populismul etc.), atunci recomandările lui Barry, Dworkin sau Roemer sunt, într-adevăr, împotriva "specificului practicii politicii reale". Însă nu sunt toate recomandările venite din spațiul academic pentru politicieni - inclusiv cele ale realiștilor, ale economiștilor, ale sociologilor, ale psihologilor etc. - în contradicție cu "specificul practicii politicii reale", dacă aceasta este ceea ce înțelegem prin "specificul practicii politicii reale"71? Desigur, nu aceasta înțelege Rossi - și realiștii în general - prin această sintagmă, ci, cel mai probabil, în linii mari
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
conservatoare față de status quo)41. Pe de altă parte, despre o "filosofie a politicii" putem vorbi, cel mult, doar într-un sens larg, nu în sensul tehnic, al temenului "filosofie". Cei care fac "filosofia politicii" sunt, tehnic vorbind, mai curând sociologi, nu filosofi politici. Că Principele lui Machiavelli sau Politica, o vocație și o profesie a lui Max Weber fac parte din bibliografia obligatorie a oricărui curs decent de sociologie politică sau/și politologie, însă nu și din bibliografia obligatorie a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Merită să amintesc aici de teoria "selectoratului", dezvoltată de Bruce Bueno de Mesquita și colaboratorii săi, potrivit căreia politicienii nu decid aproape niciodată ce politici publice să implementeze în baza recomandărilor și argumentelor științifice sau/și morale venite de la economiști, sociologi, politologi, filosofi etc., ci doar în funcție de logica "supraviețuirii politice" (deși ei pot, bineînțeles, să invoce uneori astfel de argumente pentru a-și justifica public deciziile luate în baza propriilor interese politice) (Bruce Bueno de Mesquita, Alastair Smith, Randolph M. Siverson
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]