12,660 matches
-
În reformarea și modernizarea normativă ale spațiului social când Își aliază o perspectivă sociologică de abordare. Dacă mai adăugăm și lucrările lui D. Drăghicescu despre ontologia socială și determinismul social, avem alți parametri de signifianță ai aportului românesc la constituirea sociologiei ca disciplină, instituție și profesie. Din zona profesionalismului nu poate lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator” al cercetării-acțiune pe care ne-o propun occidentalii ca noutate absolută (!). Sociologia militans este prima dovadă de demnitate epistemică a sociologiei ca instanță de consiliere calificată a liderilor și de gestionare a transformărilor aflate În curs. Cât privește interdisciplinaritatea, ea a fost promovată ca regulă pentru prima oară la scenă mondială de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator” al cercetării-acțiune pe care ne-o propun occidentalii ca noutate absolută (!). Sociologia militans este prima dovadă de demnitate epistemică a sociologiei ca instanță de consiliere calificată a liderilor și de gestionare a transformărilor aflate În curs. Cât privește interdisciplinaritatea, ea a fost promovată ca regulă pentru prima oară la scenă mondială de același român excepțional, D. Gusti, atât la Goicea Mică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la valorile noastre de patrimoniu este Încă o dovadă că memoria noastră colectivă a fost pervertită. Iată din ce cauză salut cu entuziasm inițiativa revistei pentru acest exercițiu de recuperare a contribuțiilor românești la constituirea patrimoniului conceptual și metodologic al sociologiei; c) etapa de reconstrucție epistemică Începută prin D. Gusti Îi mai include pe H. Stahl, Petre Andrei, G. Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu certitudine, trebuie reținute următoarele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etapa de reconstrucție epistemică Începută prin D. Gusti Îi mai include pe H. Stahl, Petre Andrei, G. Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu certitudine, trebuie reținute următoarele aspecte: sociologia românească nu s-a afirmat epigonic, ci ca partener valabil de dialog În status nascendi al sociologiei europene. Iată aportul sociologiei la construirea unui spațiu european al cercetării sociale de care Încep, tocmai acum, să vorbească unele Înalte autorități din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu certitudine, trebuie reținute următoarele aspecte: sociologia românească nu s-a afirmat epigonic, ci ca partener valabil de dialog În status nascendi al sociologiei europene. Iată aportul sociologiei la construirea unui spațiu european al cercetării sociale de care Încep, tocmai acum, să vorbească unele Înalte autorități din structurile europene. Sociologia românească nu mai are nevoie să „aștepte integrarea europeană”; ea a fost și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu certitudine, trebuie reținute următoarele aspecte: sociologia românească nu s-a afirmat epigonic, ci ca partener valabil de dialog În status nascendi al sociologiei europene. Iată aportul sociologiei la construirea unui spațiu european al cercetării sociale de care Încep, tocmai acum, să vorbească unele Înalte autorități din structurile europene. Sociologia românească nu mai are nevoie să „aștepte integrarea europeană”; ea a fost și a rămas Acolo cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a afirmat epigonic, ci ca partener valabil de dialog În status nascendi al sociologiei europene. Iată aportul sociologiei la construirea unui spațiu european al cercetării sociale de care Încep, tocmai acum, să vorbească unele Înalte autorități din structurile europene. Sociologia românească nu mai are nevoie să „aștepte integrarea europeană”; ea a fost și a rămas Acolo cel mai serios ambasador (neoficial) al României. Că a fost ignorată o perioadă nu a fost vina ei. Ar fi de neuitat pentru generația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ea a fost și a rămas Acolo cel mai serios ambasador (neoficial) al României. Că a fost ignorată o perioadă nu a fost vina ei. Ar fi de neuitat pentru generația noastră dacă nu ar Încerca un management al imaginii sociologiei românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a observat că reabilitarea lui Dimitrie Gusti era parte integrantă a strategiei comuniste de „revalorificare” a moștenirii cultural-științifice În scopul de a construi o nouă legitimitate partidului unic față de perioada dejistă a anilor ’50. Și În acest context nici reintroducerea sociologiei În Învățământ și În cercetare nu a avut alt scop decât ca partidul comunist să beneficieze de o nouă imagine, În primul rând În Occident. Firește, sociologia și istoria sociologiei practicată În comunism trebuie cercetate ca orice aspect al acestui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unic față de perioada dejistă a anilor ’50. Și În acest context nici reintroducerea sociologiei În Învățământ și În cercetare nu a avut alt scop decât ca partidul comunist să beneficieze de o nouă imagine, În primul rând În Occident. Firește, sociologia și istoria sociologiei practicată În comunism trebuie cercetate ca orice aspect al acestui regim sau ca orice perioadă a științei sociologice. Dar se impune o mare prudență, căci discursul marxist-leninist deseori camufla, acoperea dorința onestă de a repune În circulație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dejistă a anilor ’50. Și În acest context nici reintroducerea sociologiei În Învățământ și În cercetare nu a avut alt scop decât ca partidul comunist să beneficieze de o nouă imagine, În primul rând În Occident. Firește, sociologia și istoria sociologiei practicată În comunism trebuie cercetate ca orice aspect al acestui regim sau ca orice perioadă a științei sociologice. Dar se impune o mare prudență, căci discursul marxist-leninist deseori camufla, acoperea dorința onestă de a repune În circulație o știință, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
orice perioadă a științei sociologice. Dar se impune o mare prudență, căci discursul marxist-leninist deseori camufla, acoperea dorința onestă de a repune În circulație o știință, un nume, o idee științifică izgonită din cetatea științei. Nu toți sociologii sau istoricii sociologiei au făcut apologia deșănțată a comunismului. Însă cercetarea sine irae et studio a acestei perioade nu a sosit Încă, sunt mai facile ridiculizarea unor articole și cărți, găsirea câte unui „acar Păun” pentru toate inepțiile elaborate În spiritul indicațiilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât cercetarea aprofundată a contextului și găsirea răspunsului, de la caz la caz, la Întrebarea: de ce a scris autorul așa, și nu altfel? Demascarea postdecembristă a modului de reabilitare a lui Gusti este o fundătură din care nu câștigă nici istoria sociologiei, nici studiul comunismului. Singura alternativă În perioada actuală este ieșirea din complexul reabilitărilor și al demascărilor. Adică motivația cercetării fenomenului gustian să nu se bazeze pe dorința de a face dreptate față de nedreptatea comunistă, ci pe dezideratul cunoașterii oneste propriu-zise
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Adică motivația cercetării fenomenului gustian să nu se bazeze pe dorința de a face dreptate față de nedreptatea comunistă, ci pe dezideratul cunoașterii oneste propriu-zise. Această sarcină este iminentă, indiferent de faptul că tindem sau nu la o definire a identității sociologiei românești În contextul sociologiei mondiale. Cercetare sociologică se poate face și fără sentimentul apartenenței la o tradiție națională, dar valoarea culturii sociologice se raportează la contextul cultural În care s-a dezvoltat Într-o perioadă determinată. Cunoașterea Școlii sociologice de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
gustian să nu se bazeze pe dorința de a face dreptate față de nedreptatea comunistă, ci pe dezideratul cunoașterii oneste propriu-zise. Această sarcină este iminentă, indiferent de faptul că tindem sau nu la o definire a identității sociologiei românești În contextul sociologiei mondiale. Cercetare sociologică se poate face și fără sentimentul apartenenței la o tradiție națională, dar valoarea culturii sociologice se raportează la contextul cultural În care s-a dezvoltat Într-o perioadă determinată. Cunoașterea Școlii sociologice de la București trebuie să pornească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1918. Prin urmare, o istorie alternativă a școlii al cărei contur se creionează În ultimii ani trebuie să fie istoria unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea acestei culturi În spiritul noii istorii culturale trebuie să se desfășoare sub impactul sociologiei și antropologiei, astfel ca analiza să nu se mai concentreze exclusiv pe conținutul ideatic al operelor majore, ci să abordeze și modul de viață din perioada respectivă. Această manieră de cercetare ar implica nu atât detalierea structurilor obiective, cât mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deși economiștii și statisticienii au adus un aport considerabil la cercetarea satului. Se pare că această legătură a fost cea mai trainică, dacă ne gândim la faptul că economiștii au fost cei care au Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția dascălului de la țară În cadrul campaniilor monografice sau de acțiune culturală nu a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acesteia și propriile rezultate. De la „inundarea” presei cotidiene, a revistelor, a emisiunilor radio și până la construirea Muzeului Satului, a pavilioanelor românești de la expoziții mondiale, de la realizarea În timp record a Enciclopediei României până la organizarea celui mai dotat Congres internațional de sociologie, activitatea gustiștilor a fost prodigioasă. Dincolo de aceste direcții, ne putem imagina cercetarea modernă a istoriei Școlii gustiene și pe o altă coordonată. Ar fi, bunăoară, incitant ca, În maniera microistoriei italiene, să cercetăm un sat În care s-au perindat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În accelerație atunci când prilejul s-a ivit. Ceva care să o mențină vie, insurgentă, silențios contestatară. Acest ceva e o parte Însemnată a sociologiei românești postbelice. Despre acest ceva va trebui să vorbim mai des, fără pretenții de exhaustivitate; doar de reprezentativitate. Căci trebuie să răsfoim și pagina Însemnată a acestei strategii pe care sociologia românească a adoptat-o, explicit sau implicit, În contorsionata
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
silențios contestatară. Acest ceva e o parte Însemnată a sociologiei românești postbelice. Despre acest ceva va trebui să vorbim mai des, fără pretenții de exhaustivitate; doar de reprezentativitate. Căci trebuie să răsfoim și pagina Însemnată a acestei strategii pe care sociologia românească a adoptat-o, explicit sau implicit, În contorsionata ei traiectorie postbelică. Există o serie de cărți tipărite atunci care sunt textul și pretextul a ceea ce voi spune În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scrie care capătă aerul unei veritabile strategii. Și, dacă strategia pare incipientă sau Întâmplătoare, o lectură mai atentă va fi pe deplin lămuritoare. Și proiectul ei, și atmosfera pot fi percepute din aceste cărți - declarații de intenții. Este vorba despre sociologia ca știință multiparadigmatică; acel ,,preparadigmatic” În sens kuhn-ian. Ideea nu poate fi Îndeajuns subliniată. În 1975, sociologul american George Ritzer tipărise Sociology: A Multiple Paradigm Science. Într-o cu totul altă ambianță, iată că ideea plutea și În atmosfera sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]