3,217 matches
-
consacre Nilul Fecioarei. Ca orice pensionat, și acesta își construiește treptat un microcosmos sufocant, imitînd în mic, dar la fel de discriminator, "lumea de jos", aplicînd astfel cota etnică și limitînd numărul elevelor tutsi la 10%, tinere care ajung rapid să cunoască spinii unui exil interior între zidurile unei comunități teoretic destinată protecției lor. Fetele au parte de o educație de cel mai înalt nivel, pregătindu-se pentru a deveni o avangardă feminină, departe de tentațiile capitalei. Lumea cea mică, de sus, se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un cifru de convenții simbolice (azimă, vin, blid, năframă), cam în stilul liturgic al lui Claudel sau în maniera Roman de la rose. Poeta încearcă să tragă "lanțul avarelor tăceri", ca să ajungă la "crinii" care simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui D. Anghel și lui St. O. Iosif să se dedice genului vesel. Viața românească primi cronicile lui G. Ranetti
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și nu se plimbă; a apei care nu vorbește și nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE Ț. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpastii de lumini, În pădurile din crește șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având că preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui” {\cîte 116}, Surănesti (Emil Racoviță, acum), comuna Dănesti, județul Vaslui, unde a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
tratamentul medical. 7.4.2.2. Maduromicoza (piciorul de madura): Etiologie: Este o afecțiune frecventă în țările tropicale sau în regiunile unde încălțămintea este rar folosită. Inocularea se face la nivelul plăgilor cutanate ale picioarelor, produse prin așchii de lemn, spini, sau orice alt corp traumatizant. După o perioadă de latență care se poate întinde de la câteva luni la câțiva ani, încep să apară primele simptome de boală. Simptomatologie: Simptomele apar la locul de inoculare, sub forma unei nodozități bine limitate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În plantă, de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cuprinzătoare a experienței sale creștine. Grigore al IX-lea a prezentat într-o lumină providențială toată activitatea pământească a lui Francisc: acesta era considerat slujitorul pe care Domnul, în ceasul al unsprezecelea, îl trimisese în via sa «pentru a smulge spinii și buruienile» (BF I, p. 42, nr. 1: FF 2721). Sfântul era prezentat astfel în hainele unui războinic mândru, «un alt Samson» (Ibidem, nr. 2: FF 2722), orientat în întregime, prin predicarea sa, spre eliminarea noilor filisteni. Chiar dacă au fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
permanentă grijă via plantată cu dreapta sa, trimite lucrători în ea chiar și în al unsprezecelea ceas, pe care o cultivă cu folos, prășind cu sapa și cu plugul - cu care Samgar a doborât șase sute de filisteni (Jud 3,31)- spinii și buruienile, pentru ca, fiind tăiate corzile de viță nefolositoare și mlădițele neesențiale ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să producă ciorchini dulci și gustoși. Acei ciorchini care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13,14), o lampă disprețuită în gândurile celor bogați, dar pregătită pentru timpul stabilit, trimițându-l în via sa pentru a curăța spinii și mărăcinii, după ce i-a distrus pe filistenii ce îl atacau, iluminând patria și reconciliind-o cu Dumnezeu, sfătuind-o cu îndemnuri permanente. 3. El, ascultând vocea prietenului ce-l invita din adâncul inimii, s-a ridicat fără zăbavă, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sfadă” ii corespunde un subiect „În volbură”, Îngrijorat (dar nu prea mult) să nu se rătăcească. Poetul pare a fi mereu tulburat, mirat de ceea ce vede și-i place să se Înfățișeze ca atare: „Pe cîmpul norocirei objectele În sfadă, Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfâțișa grămadă, Cuvînt, vedere, cuget... În tot mă rătăceam Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortochiate; Știam să-mi mai iau odihnă și gînduri mestecate Mă Îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam.” Versurile sînt din Visul, poem
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Căci cu mirosul o dată În simțiri foc mi-a băgat.” Ioan Cantacuzinó Însărcina trandafirul, „crai dă flori”, să ducă veste bună („dă mult dor”) Bicăi. Mesager și paznic În același timp: prins În părul numitei Bica, trandafirul să apere prin spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
cu această floare. În fața acetor găuri erau îngropați cu totul în pămînt țăruși lungi de un picior, în care era înfipt un cîrlig din fier; se puneau astfel de țăruși peste tot și la intervale mici: li se mai spunea "spini". Odată terminate aceste lucrări, Cezar (...) făcu pe o lungime de 14 mile de jur împrejur (20,70km), o fortificație asemănătoare dar orientată invers contra atacurilor din afară. Caesar, La Guerre des Gaules, VII, 72-75 (trad. L.A. Constans, Paris, Belles Lettres
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Prahova nr. 44 telefon 0244/524751 0244/517676 Marin Elenă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SATU MARE SNP Petrom SĂ, Str. A.I. Cuza, nr.16, Weisenbacher Sucursală Preco Satu Mare 0261/750411 261750470 Cecilia Satu Mare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC CIMPS SĂ Zalău M.Viteazul, nr. 63 0260/611393 260611280 Spin Dumitru SĂLAJ ───────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────── SNP Petrom SĂ- Zalău, str.Depozitelor, Sucursală PECO Sălaj nr. 4 0260/661084 260661572 Damian Maria ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SIBIU SNP PETROM SĂ -SUC. Sibiu, Oțelarilor 67 0269/238595 0269/237432 peco. Angela PECO SIBIU sibiu@ Pântea petrom.ro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCEAVA SNP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]
-
Bejan 1,1 Fornădie 0,4 Păuliș 0,3 Sulighete 2,1 Căinelu de Jos 0,6 Balată 0,7 Teliucu Inferior Teliucu Inferior 3,2 Toplița Toplița 2,5 Dăbâca 2,6 Turdaș Turdaș 10,2 Pricaz 6,3 Spini 3,8 Vata de Jos Vata de Jos 0,6 Brotuna 0,1 Prihodiște 1,5 Basarabasa 5,8 Ciungani 0,9 �� Prăvăleni 8,0 Vata de Sus 0,6 Căzânești 1,8 Vălișoara Dealu Mare 1,3 Vețel Vețel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
totodat? mai mult p? m�nt ? i acord�ndu? le ? i alte avantaje. Toate acestea se �ncadrau �ntr? un efort de rom�nizare lent? a acestor zone prin educa? ie. �n domeniul economic, ungurii (? i evreii unguri, care dominau economia) erau un spin �n ochii rom�nilor. Majoritatea ? colilor ungure? ți erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost �ntotdeauna cele mai bune c? i de propagare a na? ionalismului. �n perioadă interbelic? s?a �nregistrat �nc? o sc? dere a num? rului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mic - mic - mediu - mare - foarte mare Dată maturării fructelor: - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie 18. Rubus subgenul Eubatus Seet. Moriferi și Ursini (mur) și hibrizi Plantă: portul: - erect - erect spre semi-erect - semi-erect - semi-erect spre etalat - etalat Tulpina (lemnoasa): spinii: - absenți - prezenți Fructul: mărimea: - foarte mic - mic - mediu - mare - foarte mare Dată începutului maturării: - foarte timpurie - timpurie - medie - târzie - foarte târzie 19. Rubus idaeus L. (zmeur) Tulpina: numărul de lăstari: - foarte mic - mic - mediu - mare - foarte mare Numai soiurile a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au întrebat ce-i aceea dreptate, Isus n-a știut ce să răspundă... A tăcut. Și a murit, luînd răspunsul cu el... Dacă e vreunul... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pentru clasificarea verbelor ergative. Niciuna dintre clasele aspectuale mari nu se suprapune cu sau nu conține clasa inacuzativelor: (a) stări: stative (be 'a fi', stay 'a sta', remain 'a rămâne') și activități (roll 'a se rostolgoli', move 'a se mișca', spin 'a se învârti/rostogoli', rise 'a se ridica', slide 'a aluneca'); (b) evenimente: de tip "accomplishments" (freeze 'a îngheța', wrinkle 'a se zbârci', redden 'a se înroși', wither 'a se veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-a pronunțat pentru pasivitatea politică a românilor din Austro-Ungaria, crezând în avantajele pe care ei le-ar putea obține astfel din partea Austriei. A colaborat la gazetele bănățene, semnând, uneori, Coriolan Briceagă, Nips, Spin. Caius Brediceanu, ministru, diplomat, și compozitorul Tiberiu Brediceanu au fost fiii lui, iar una dintre fiice, Cornelia, a devenit soția lui Lucian Blaga. B. s-a afirmat ca un remarcabil animator cultural. A făcut parte din Astra și din Societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă după port. -,, Tu ești, Mircea ? “ -,, Da-mpărate ! “ -,, Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană Într-o ramură de spini.” -,, Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem Încă pe pace, eu Îți zic : Bine-ai venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Pilat și a pătimit și S-a îngropat ...” „Oare de ce fusese nevoie de chinuri pentru suportarea morții? Voia desigur ca plecând să ducă până la capăt plăcerea răbdării”. (Tertulian, Despre răbdare, III, în PSB, vol. 3, p. 184) „Cununa aceasta de spini este dușman celor care uneltesc împotriva Domnului; și i-a împiedicat; cununa aceasta de spini este prieten celor care fac parte din Biserica Lui; și i-a înconjurat pe ei cu zid de apărare; cununa aceasta de spini este floare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suportarea morții? Voia desigur ca plecând să ducă până la capăt plăcerea răbdării”. (Tertulian, Despre răbdare, III, în PSB, vol. 3, p. 184) „Cununa aceasta de spini este dușman celor care uneltesc împotriva Domnului; și i-a împiedicat; cununa aceasta de spini este prieten celor care fac parte din Biserica Lui; și i-a înconjurat pe ei cu zid de apărare; cununa aceasta de spini este floare pentru cei ce cred în Cel Care a fost slăvit; dar cununa aceasta de spini
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]