12,817 matches
-
ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine), analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic:...și deasupra/vreun gest ce șovăie ... Precum atunci/te-
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
prin ceea ce nu vedea. Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Înviat-a Hristos și tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos și au căzut diavolii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos și viața stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din morți, începătură celor adormiți S-a făcut...” - Este grozav de frumos și de încurajator! Nu-i așa? - Într-adevăr. Și frumos și încurajator. Așadar, acum
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
că în apele tulburi se pescuiește cu mai mult folos decât în cele limpezi, cui naiba din gașca profitorilor interni și externi îi surâde ideea ca țara să se pună pe picioare? Asta ar însemna ca cetățenii români să fie stăpâni, nicidecum chiriași în propria lor casă/țară, ca legile să aibă aceeași nuanță aplicativă de la vladică până la opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
binelui, a iubirii, a frumosului. De ce mi-a plăcut romanul ,,Comoara blestemată’’? Pentru că autorul, prin mijloace relativ simple, reușește să aducă în actualitate teama ancestrală a omului față de puterile întunericului. Eroii romanului, indiferent de epoca în care au trăit, sunt stăpâniți de aceleași vicii, de aceleași deșertăciuni. Și ca orice narațiune care se respectă, în care se confruntă binele și răul, fiecare cu mijloacele sale, romanul ,,Comoara Blestemată’’ are un final fericit. Blestemul este spart și ultimul descendent al principilor Valdescu
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
atât de frumoși, atât de tineri!... În privința copiilor, mi s-a pus un nod în gât de emoție, de emoție pozitivă, pe de-o parte, căci știu ce simbol ați prefigurat prin ei; pe de altă parte însă, m-a stăpânit o emoție negativă. În așa masă incomensurabilă de oameni, securitatea fizică a copiilor e relativă. Dar, mă rog, ați avut jandarmii cu voi. Le-ați dat flori, și... ce jandarm n-ar fi atins în inimă de dubla puritate: a
SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IX) SAU... FELUL MEU DE A FI PREZENT, CU STAREA MEA DE SPIRIT, LA PROTESTELE ASUPRA O.G. NR.13 [Corola-blog/BlogPost/369356_a_370685]
-
o dimensiune paralelă. Și temele sunt "vechi" ori, mai bine spus, inactuale prin materia lor ireductibila. O schemă de umanitate originară se întrevede peste tot, în această literatura care năzuind a fi europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un "reportaj etnologic" călăuzit de altfel de principii decât raportul în imediat și
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
repetirea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i la locul lui - căci după auz judeca el efectul literar al stilului. Marile lui calități de dascăl, făceau să cucerească și să stăpânească deplin atenția copiilor”. Elev la Școala Normală din Iași, prin 1883-1884, M. Lupescu a asistat la foarte multe lecții ale lui Creangă, de la care își aduce aminte că „...multe lucruri bune, multe precepte frumoase am învățat de la el. Metoda nu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
frig și de rece ninsoare. Din anotimp hibernal să fie salvate. Iar vântul năpraznic străbate prin natură, să spulbere vise din trecutele iubiri. Dragostea își pune doruri în aventură, nostalgia vieții să le ducă-n amintiri. Pe natura pustie va stăpâni gerul, prin Iarna ce vine în straie de mireasă, când peste orizonturi se coboară Cerul și nesfârșita zare ține loc de casă. Dar viața își lasă iubirea-n anotimpuri, cum în clepsidra timpului a fost menită. În primăveri să renască
PASTEL DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369473_a_370802]
-
manual de limbă, lui Caragiale i se rezervase capitolul de gramatică, ortografie, punctuație”. El însuși era conștient de faptul că știa să folosească corect limba și „[...] se mândrea cu marea lui cunoaștere a limbii și declara fără înconjur: << Nu o stăpânesc mulți ca mine>>” (Ecaterina Logadi, Din amintirile mele despre tata), iar, într-o discuție cu Octavian Goga despre această problemă, când l-a vizitat în închisoarea de la Seghedin, îi cerea acestuia: „Să-mi ziceți Moș Virgulă!”. Preocuparea sa pentru cunoașterea
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna Corbii Mari, Dâmbovița, atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În lucrarea lui Cristian Nicolae Apetrei
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
lucrătoare, este drept că și frumoasă, fiind în stare să-și acuze tatăl că a putut avea o asemenea relație cu o tânără de origine modestă, astfel încât, „iluzoria origine nobiliară pe care o va arbora cu ostentație...începe să-l stăpânească...încă din anii de studii, fiind sesizabilă nu numai în pasiunea pentru heraldică, ci și în manifestările vieții obișnuite”, fapt care îl va face „să trăiască în solitudine și devorat de visuri de mărire, dramatice în inevitabilele lor eșecuri” (Teodor
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
pecuniar al problemei, sfatul nu vine neapărat din partea unei persoane practice sau a uneia încredințate că „omul nu face decât ceea ce îi este scris să facă”, ci și din partea uneia care înțelege că noua generație „nu poate să mai aibă stăpâni, ci vor să fie ei stăpâni, cei în vârstă azi, trebuie să fie cuminți, să aplaneze lucrurile, să nu caute să meargă cu stăpânirea înainte” (I.L. Caragiale, op.cit.). Este sfatul unei surori și al unei mătuși dorind cu orice preț
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
el, cu aerele zbârlite ale unui arici retractat, cu absență distantă, cu râie fanariotă acoperită de blazon bizantin, împăunat ... ceremonios și protocolar”. Ceea ce remarcă portretistul este acea trăsătură comună ce-i unește pe tată și fii, adică inteligența sclipitoare. Matei „stăpânea o memorie uluitoare și dezordonată de autodidact fără alegere, cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și al inutilului”. Morga sa aristocratică ascundea, în fond, „un timid pentru că era un orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
aventura umană văzută în evoluția ei de la trecut spre viitor, iar, când este vorba despre părintele culturii europene, afirmația criticului literar Gh. Ceaușescu sintetizează sentimentele tuturor cititorilor nemuritoarelor opere ale lui Homer: „Aventura fascinantă a spiritului grec continuă să ne stăpânească și astăzi; în ciuda extraordinarului progres tehnologic pe care l-am realizat, prin mentalitate și structură spirituală suntem descendenții lui Ulise. Sufletește suntem solidari cu lumea greacă. Nostalgia revenirii la locurile de origine ne mai cuprinde încă și atunci ne îndreptăm
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
din cer mărturisea despre Hristos Mesia acest lucru: ,, Acesta este fiul meu cel iubit întru care am binevoit”. -Și ce ar însemna asta magistre, dacă lucrurile s-au întâmplat aievea? întrebă Nerva. -Revelația aceasta mărturisește că trei persoane sunt care stăpânesc în cer și pe pământ iluștrilor. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și acel Duh Sfânt care s-a arătat în chip de porumb. A fost o arătare minunată care i-a făcut pe cei prezenți să cadă cu capetele până la pământ
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
În așa mod, Dan Bodea își exprimă și cântă fenomenul dragostei prin forme și metafore nespus de frumoase: „Izvorul tainic / Pururea s-ascunde / În luminiș dorit, / În poieni de crini / Sau chiar pe piscuri, / Sub cetina de nori, / Unde vulturul stăpânește / Răsună canturi / Și-n dragoste curată, / În iubire neprihănita / Totul se zidește, / Totul se prefira, / Cu toate că e o lacrima de noapte” (Iubire). Iar, Andrei Andor, cu aceleași gânduri frumoase, descrie starea sufletească prin silaba versului în felul următor: „Astăzi zbor
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
în războiul contemporan. Însă jandarmeria e consolidată în secret pentru a reprima revolta națională iminentă contra ocupației străine. Va fi jandarmerie națională dacă va întoarce armele contra ocupanților și nu va schilodi pe protestatarii, dacii liberi, care vor să redevină stăpîni la ei acasă. Altfel, va fi desființată fără milă și întemeiată, în locul ei, o Gardă Națională care să asigure libertatea în interior, nu liniștea capitalului străin și a aliaților în colonia de azi care este România. Față de cele de mai
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
cuvinte individul este considerat un flecar și guraliv, care jignește, vorbește necugetat, prostește. Unui astfel de om îi place clevetirea, ironia, vorba rea, bârfa și defăimarea. Se spune că flecăreala este o patimă cumplită, un rău ce nu poate fi stăpânit. Flecarii, bârfitorii și oamenii ironici sunt răutăcioși. Se mai spune că omul flecar, cel care vorbește mult și uneori când nu trebuie sau ce nu trebuie, incită la minciună și ură. Sfântul Nectarie consideră „flecărirea” tronul pe care se așază
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
lemnul din care se naște, și rugina, fierul, stricând locul de unde provine, iar molia - țesăturile, la fel și vanitatea nimicește sufletul care o hrănește”. Vanitosul se înșală pe sine, socotind că este cineva, însă nu este nimic, deoarece se lasă stăpânit de mândrie din cauza slavei deșarte. Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390) spunea că „Vanitatea este un obstacol foarte mare pentru oameni în calea virtuții; slava deșartă îi subjugă pe cei mai simpli; cel care caută slavă deșartă este gol de toată
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
panica referitoare la dispariția pensiilor. Cine să mai beneficieze de ele? Din acest cauze am evidențiat în titulatura postării de azi expresia „divide et impera”. Pentru că aceasta, se traduce la români, de regulă, cam așa: divide și cucerește, divide și stăpânește, dezbină și impune-ți voința, dezbină și domină! Cine și de ce este interesat să le folosească?! Ca să aflăm, trebuie să ne gândim la faptul că aceste tactici se folosesc larg pe tărâm politic, militar, economic și nu numai. Sunt răspunsuri
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
de așteptat, poet. Debutul editorial l-a avut în anul 2012, cu volumul de poezie ,, Un romantic incurabil ,, . Încă de atunci Sebastian Golomoz s-a afirmat a fi un visător cu o certă capacitate de a crea poezie de dragoste, stăpânit de pasiunea visării. Aceleași sentimente le întâlnim și în cartea bilingvă ,, Scrisoare către Alex(t)andra ,, / ,, Lettre pour Alex(t)andra ,, apărută la Ed. Armonii Culturale - Adjud, în anul 2014, despre care am și scris. Uneori poetul a avut tăria
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370733_a_372062]
-
Întunericul adevărului,, este cel de-al doilea tablou din această carte care-ți lasă o neîndoielnică impresie despre tot ceea ce poate fi: fals, invidios, viclean, egoist, înfumurat, leneș, plictisit. Văd această continuare la primul tablou sub extensia realității, unde autoarea stăpânită de metamorfoze radiante, ne transferă cartea sub semnul realității omului. .......................................................................................................................................................................... * Viclenia este expresia răului deghizat în bine. Când corupția domnește, onestitatea devine o slugă. * Invidia este războiul sufletului. * Avariția este o cheie. De aceea avarul este încuiat. * Omul la beție
ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370737_a_372066]
-
nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, și dorința lui o învălui în mângâieri. Șase zile și șapte nopți o stăpâni Enkidu pe
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, și dorința lui o învălui în mângâieri. Șase zile și șapte nopți o stăpâni Enkidu pe fiica plăcerii. Când în sfârșit se satură de plăcerea pe care i-o smulgea, vru să se ducă la turma sa de fiare sălbatice. Dar, văzându-l pe Enkidu, gazelele o iau la fugă, fiarele sălbatice se feresc
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
să fac față și sufletului, și lutului, și gândului... De-ar fi doar ploaie s-ar revărsa oceanele și ar înghiți pământul; De-ar fi doar vânt s-ar măcina și munții; De-ar fi doar soare focul arșiței ar stăpâni... lumea s-ar sfârși... Am să fiu și ploaie, și vis, și vânt, și gând, și arșiță, și ger, și lut, dar mai ales suflet să pot să-nfloresc și aici pe pământ... Referință Bibliografică: A FI... / Pușa Lia Popan
A FI... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369645_a_370974]