4,267 matches
-
italo-greacă a versificației românești, problemele generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului românesc (1971). Potrivit unei concepții proprii, autorul examinează versificația românească în contextul culturii europene, stăruind asupra realizării unei istorii comparate a versificației. Lucrarea debutează cu un capitol despre poezia populară și se încheie cu un capitol despre Lucian Blaga. G. a tradus în limba maghiară din poezia lui Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Al.
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Pipirig, ambii descendenți ai unor familii ardelenești ce trecuseră munții în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Adevărat instrument al divinității, Smaranda, din categoria mamelor care cred orbește în steaua fiilor lor, o fanatică a viitorului copilului ei, stăruie din răsputeri ca băiatul cel mare să învețe carte pentru a deveni preot. Drept urmare, după Humulești, Broșteni, Târgu Neamț, Fălticeni, C. ajunge, în toamna lui 1855, la Seminarul de la Socola din Iași, unde a absolvit cu note bune și foarte
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit colorată, stăruind să salveze banalitatea de uzură, să reîntoarcă sensul în exasperantele „locuri comune” (Campioni ai speranței, Nu vă aplecați în afară, Discurs asupra metodei). La început, odată cu descoperirea ingenuă a lumii, poeta își dorea „un suflet de bărbat”, adevărat Orfeu modern
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Ioanei Anica și ai lui Radu Radulian Dumitriu (care și-a schimbat numele în Dumitrescu), cojocar și negustor de băuturi în Craiova. După cursul primar, D. este dat să învețe meserie pe lângă un unchi, toptangiu de bumbac. Fuge însă și stăruie să fie trimis la școală. Urmează liceul în Craiova până la clasa a IV-a gimnazială. Se pare că a pregătit în particular clasele a IV-a și a V-a . Publică încă din școală versuri în ziarele craiovene „Alarma” (1883
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
în viața de zi cu zi într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. Prima lui carte, culegerea de nuvele Vara cu trei nebuni (1970), urzită într-o formulă pe care, din păcate, nu a stăruit să o cultive, era plină de făgăduieli. Descrierile, cu gâlgâiri de lirism, împânzesc o atmosferă de febre și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și întreaga-i creație precedentă. Acest volum retrospectiv reușește să surprindă esența gravă din care autorul și-a plăsmuit de-a lungul anilor versurile. Amintirea copilăriei stăruie. Autorul creează interesante imagini citadine, cu toate că ele nu sunt decât punctări expresive ale ideii poetice. Se pot reține câteva motive sentimentale, semnificative pentru înțelegerea unui destin uman. Mica antologie Neodihna cuvintelor (1986) este opera creatorului ajuns la vârsta senectuții, când
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
ilustrată de câteva contribuții meritorii: un comentariu mai vechi, din 1916, al lui Pamfil Șeicaru despre poezia lui G. Tutoveanu, o serie de însemnări comemorative despre Jókai Mór, scrise de Carol Szöcs, editorialele lui Paul I. Papadopol, în care se stăruie asupra ideii de valoare și necesității unei critici obiective, ca și numeroasele recenzii semnate G. Rosetti, M. S. Negură, Const. R. Crișan, Liana Luncă, D. Valentin. De menționat că aici sunt inserate și amintirile despre Titu Maiorescu ale lui D.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
unul la două-trei numere aveau, În amintita revistă, un rol decorativ. Francezii făceau astfel dovada unei false generozități multiculturale, cu aceeași condescndență cu care auzi fără să asculți părerea despre literatura occidentală emisă de un burkinabez. Era limpede că se stăruia În Hexagon asupra convingerii exprimate de Victor Hugo, cum că nu numai că literatura franceză este cea mai bună din lume, ci că ea este singura din lume. Din acest punct de vedere, gîndirea lui Barthes nu rupsese deloc cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vorbind despre viața tihnită a miliardarilor cu yacht, Houellebecq o găsește “În același timp monotonă și romanescă.” Personajele feminine sînt În romanele lui Houellebecq „ceilalții” bărbaților. Nu greșim dacă spunem că ea este În esență celălalt sex asupra căruia scriitorul stăruie cu Încăpățînare. Iubirea masculină, În acest roman, este definită ca egoism. Autorul trebuie că Își cere În felul acesta iertare pentru misoginismul prostesc din Extinderea domeniului luptei. Valérie cîștigă mult mai mult decît Michel, dar muncește mai mult și are
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și mai ales acțiunile bazate pe cunoaștere pe care le propunea au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit cu ajutorul comparațiilor. Caracterele distinctive ale spiritualității rurale românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste vaste tablouri comparatiste, istorice și geografice. Stăruind preferențial asupra realizărilor artistice, C. delimitează fondul și expresia proprii zonei românești în contextul european. Partea a treia cuprinde, pe lângă o pertinentă istorie a folcloristicii polone, considerații mai generale despre stadiul și perspectivele studierii literaturii populare românești. Profilul omului de
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale a timpului, descântecele fiind socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple (denumirea agentului
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
ceea ce se întâmplă cu întregul nu poate fi dedus din caracteristicile părților luate separat, ci invers; ce se întâmplă cu o parte a întregului este, în cazurile corecte, determinat de legile de structură internă din care face parte”. Teoria Gestalt stăruie asupra fenomenologiei (Husserl), ca „interpretare” obiectivă și ca descriere a proceselor subiective, adică a experienței imediate. Datorită imperativului metodologic relevat în prefața acestei lucrări, ne vom focaliza pe moment doar asupra unuia dintre autorii cuprinși în acest curent (ale căror
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lăsată este aceea a unei limitări inocente. 3. Greșeli stupide născute din obicei în situații în care animalul trebuie să învețe să supraviețuiască (de exemplu, Sultan trage cutia spre gratii). Un astfel de comportament poate enerva, chiar înfuria. Köhler a stăruit asupra a ceea ce el a numit „cea de-a treia clasă de erori”. Este ușor de văzut - după opinia sa - de ce aceste erori nu pot confirma „teoria întâmplării”. Un astfel de comportament nu apare decât dacă există o procedură asemănătoare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1971 la Editura Politică. Cercetarea sociologică de după 1965 a oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să-i vorbesc de bine pe locuitorii țării de unde ni-i obârșia. Dar ei, la rându-i, i se împotrivește năzuința către adevăr, care ne împiedică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fapt, aceste influențe ale filosofie bizantine, cunoscute fie direct, la sursă, fie prin reminsicențele pe care acestea le aveau în spațiul post-bizantin, se găsesc cu asupra de măsură în aceste scrieri de tinerețe ale lui Cantemir. De aceea, merită să stăruim asupra lor. Cum altfel decât apelând la sinteza de bază a lui Basile Tatakis, Filosofia bizantină? Acesta consideră, în deschiderea lucrării sale, că "expunerea și dezvoltarea gândirii creștine au venit ca răspuns la o dublă necesitate. Mai întâi, credința trebuia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reținut, înțelept, cumpătat, oricum, un simbol al rațiunii puse în slujba dreptății, nicidecum unul al instinctului ucigător. E drept că el este așezat în rândul fiarelor "carile de vărsarea sângelui nevinovat să bucură și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică. "Din cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bordeie cu o singură cameră, fereastra lipită, care nu se deschidea niciodată, vițelul în tindă, cuibarul cloștei sub lavița unde dormea gospodarul și leota lui de copii, deși cărțile de școală primară și broșurile împărțite de pomană de misionarii culturali stăruiau a se înțelege un adevăr: „unde nu intră soarele în casă intră doftorul!", dacă există! Iar dacă s-au ivit sate în care ferestrele s-au mai lărgit ori s-au înmulțit, asta, spunea scriitorul, asta se datorează mai mult
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lojei din Florența", precum și al unor ziare din Italia: Civitta Católica și Avanti. Se afirma că: "Scopul francmasonilor era și este nimicirea Papei și a Bisericii Catolice. Capul unei societăți francmasonice din Florența a declarat că: "Înainte de toate, trebuie să stăruim din răsputeri ca să se desființeze garanțiile date papei. Pentru noi, Vaticanul nu reprezintă o religie dumnezeiască, dar este un complot vecinic împotriva Italiei și a civilizațiunii, o piedică împotriva oricărui progres"624. Ziarele catolice din Moldova au relatat conflictul deschis
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i reprezinte pe toți catolicii din România și care să prezinte viziunea Bisericii Catolice față de toate realitățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea mai bună" (P. Pal, "Moartea Mons. Anton Gabor", în Lumina creștinului, martie 1936, pp. 33-35). 1000 Iată câteva dintre gândurile lui, scrise cu un an înainte: "Punându-rnă în fața morții, fără regret sunt gata să părăsesc lumea aceasta, căci am stăruit să nu-mi leg inima de bunurile pământești. Dacă totuși Bunul Dumnezeu mi-ar da să aleg: ori să merg la dânsul ori să mai stau pe pământ, aș alege să mai stau aici, să desăvârșesc tot mai mult opera
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
traducerea sa liberă îl parafrazează pe Ovidiu și se inspiră în același timp din Virgiliu și din Horațiu; el urmează cu destulă fidelitate modelul pe care îl mulează în gustul și în alexandrinul clasic, dându-i structura unei fabule. El stăruie mai puțin asupra bucatelor și mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că și-a găsit sursa de inspirație într-un "subiect atât de crud", unul din episoadele biblice cele mai cumplite. El ne interesează prin singularitatea lui și datorită faptului că este vorba de o dublă poveste de ospitalitate. Nu vom stărui prea mult asupra rescrierii propriu-zise a episodului. Rousseau urmează cu destulă fidelitate Cartea judecătorilor în privința povestirii care primește însă o haină proprie. Ca și François Van Laër putem vedea în această adaptare interpretativă, ceva care servește drept "test de proiecție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]