4,883 matches
-
1. Poziția georgiștilor față de monarhie La începutul existenței sale partidul condus de Gheorghe Brătianu a acceptat Restaurația fără rezerve, sperând că fidelitatea îi va fi răsplătită 647, dar foarte curând politica duplicitară a regelui a determinat modificarea atitudinii georgiștilor față de suveran. Într-o luare de poziție din mai 1932, Gheorghe Brătianu lăsa să se întrevadă dezacordul său față de practica folosită de rege, de a se amesteca direct în actul de guvernare. Șeful partidului arăta că pentru rezolvarea crizei politice prin care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rolului jucat de monarhie în viața politică a României erau, potrivit georgiștilor, guvernele și cei care le susțineau, nu regele, ale cărui interese erau compromise atât de dușmănia, cât și de servilismul partidelor. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, restabilirea încrederii reciproce dintre suveran și națiune era o necesitate stringentă a acelui moment istoric. La începutul anului 1933 georgiștii aduceau noi precizări referitoare la poziția lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu pot cârmui", precum și dușmănia sau favoarea "hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării"654. Analiza atentă a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului 1935656. Antrenat în acțiunile "Frontului Constituțional", Gheorghe Brătianu a continuat însă să afișeze o poziție critică la adresa suveranului, apreciind, în mai 1935, că "regele de astăzi trebuie așezat în rostul firesc al instituției înalte ce reprezintă, [iar] regele de mâine trebuie crescut și îndrumat în deplină înțelegere a marii și grelei sale misiuni"657. Considerând că monarhia trebuia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de telegrame între cei doi, pe tema orientării politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând referirile critice la adresa suveranului. Eșecul încercării de a coaliza partidele în "Frontul Constituțional", creșterea interesului pentru reîntregirea Partidului Național Liberal, precum și preocupările de politică externă ale șefului liberalilor georgiști sunt numai câțiva din factorii care au făcut posibilă această schimbare, așa încât, în toamna anului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
modul în care fusese adoptată noua Constituție: "Noua Constituție a fost decretată la 20 februarie fără să se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică pentru Coroană a fost consensul voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea țării, PNL își exprima speranța că regele va acoperi lacunele și va remedia erorile manifestate deja
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au respins orice apropiere de ideologia comunistă. PNL-Gheorghe Brătianu a fost solicitat să participe la guvernare de majoritatea guvernelor formate în perioada 1930-1938. Insistența cu care regele solicita cooptarea acestui partid la guvernare dovedește că, din punctul de vedere al suveranului, formațiunea georgistă era percepută ca o grupare care putea fi utilizată ca masă de manevră împotriva altor partide politice și, mai ales, împotriva vechiului Partid Național Liberal. Gheorghe Brătianu nu s-a lăsat însă antrenat în acest joc politic, preferând
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și a țării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem abstract de gândire pot intra în conflict. Regele, însă, suveran prin literă de Constituție, nu este pe același plan cu Constituția, căci atunci nu ar mai avea puterea care de fapt și de drept o are, de a fi deasupra legii, la a cărei aplicare și respect supraveghează. Ceea ce înalță
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1978, p. 107. 548 "Adevărul", nr. 15451, 28 mai 1934, p. 6; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 293; 549 La 19 mai 1934, după tatonări îndelungate, regele trimite lui Averescu, prin Ion Pangal, o schiță de program, potrivit căreia suveranul urma să prezideze Consiliul de Miniștri; miniștri erau răspunzători numai față de rege; se reducea numărul deputaților; se restrângeau atibuțiile acestora, modificarea Constituției urma să se realizeze în momentul constituirii guvernului Averescu. Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 293. 550 "Mișcarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Franței pe calea urbanismului operațional. Cât despre Marcel Cornu, aflat la antipodul ideologiei lui Mesmin, acesta nu se poate abține să se gândească, pe 22 iunie 1965, ziua prezentării proiectului principal al amenajării și al urbanismului regiunii Paris, "la acest suveran și la acest prefect care, acum o sută de ani, se doriseră a fi demiurgii Parisului modern". Vezi George Mesmin, Urbanisme et logement. Analyse d'une crise, PARIS, PUF, 1992; Marcel Cornu, La conquête de Paris, Paris, Mercure de France
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aleși pe trei ani, câte patru din statele mari și câte doi din statele mai mici ale Europei. Acest organism avea menirea de a reglementa toate problemele de interes comun, diferendele dintre state - inclusiv cele teritoriale - precum și problemele apărute între suveran și popor în cadrul fiecărui stat. Cel mai cunoscut proiect de instaurare a păcii generale este elaborat între 1713 și 1717 de către abatele Charles Irénée de Saint-Pierre, participant la pacea de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
între 1713 și 1717 de către abatele Charles Irénée de Saint-Pierre, participant la pacea de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV-lea. Intitulat Proiect pentru o pace perpetuă în Europa și Proiect pentru o pace perpetuă între suveranii creștini, el oscilează încă între ideea europeană și ideea creștină, preconizând ca suveranii să înființeze o Societate europeană, având un Congres sau un Senat permanent care să garanteze statu-quo-ul teritorial existent. Acesta nu putea fi schimbat decât cu trei pătrimi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV-lea. Intitulat Proiect pentru o pace perpetuă în Europa și Proiect pentru o pace perpetuă între suveranii creștini, el oscilează încă între ideea europeană și ideea creștină, preconizând ca suveranii să înființeze o Societate europeană, având un Congres sau un Senat permanent care să garanteze statu-quo-ul teritorial existent. Acesta nu putea fi schimbat decât cu trei pătrimi din voturile membrilor congresului, războiul dintre state fiind interzis. Doar Congresul era cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
lucrare (în 1782), include aprecierile sale personale privind pacea, intitulată Judecată asupra păcii perpetue. Proiectul lui Rousseau preia o mare parte din ideile dezvoltate de abatele de Saint-Pierre, filosoful iluminist aducând însă și unele critici acestora. De pildă, apreciază că suveranii nu vor renunța niciodată la interesele lor particulare în favoarea binelui comun. Socotește că pacea poate fi asigurată nu prin intermediul unui Congres al suveranilor, ci prin crearea unei federații de state întemeiată pe principiile voinței naționale (Duroselle, 1990, 358-359). În Germania
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dezvoltate de abatele de Saint-Pierre, filosoful iluminist aducând însă și unele critici acestora. De pildă, apreciază că suveranii nu vor renunța niciodată la interesele lor particulare în favoarea binelui comun. Socotește că pacea poate fi asigurată nu prin intermediul unui Congres al suveranilor, ci prin crearea unei federații de state întemeiată pe principiile voinței naționale (Duroselle, 1990, 358-359). În Germania, Immanuel Kant publică la Koenisberg, în timpul revoluției franceze, în 1795, Pentru pacea perpetuă, unde, la fel ca și Rousseau, propune o confederație generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
voința glasului; nu mai încăpea îndoială că ea era chemată să-i ducă lumină acelui suflet, să-l consoleze pe acel prieten în suferință. A străbătut Tirolul, încurajată de senzațiile cele mai plăcute. A ajuns la Heidelberg, unde se găseau suveranii aliați; vărul ei rămăsese, bolnav, într-un alt oraș. A aflat unde se găsea și a plecat a doua zi, fără să fi văzut pe nimeni. Însă n-a ieșit bine din Heidelberg și starea ei de rău a cuprins
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-GRIMM, FRIEDRICH MELCHIOR, baron de ăRegensburg, 1723-Gotha, 1807). Critic literar și de artă german, de expresie franceză, stabilit în Franța; publică între 1754 și 1782 Corespondența literară, filozofică și critică, cronică lunară, sub formă de scrisori adresate din Paris marilor suverani ai Europei, pentru a-i informa asupra vieții culturale franceze. Principalul colaborator al revistei a fost Diderot, care i-a încredințat unele dintre cele mai importante scrieri ale sale; în aceste buletine, Grimm inaugurează în Franța critica literară modernă, aducând
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
regină sau lucrătoare (cum este cazul albinelor), de a fi "șef de harem" la ierbivore. În cazul omului mai intervine ceva din "exterior", de undeva "de sus", din Cer, de la o divinitate care "unge" pe unul din indivizi să fie suveran, să aibă putere peste ceilalți, iar pe alții, să fie "supuși". În cazul omului, diferit de animale, intră deci în funcțiune și o putere religioasă. Tot de acolo, din Cer, în clipa următoare, aceeași putere poate să acționeze distructiv, să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au procedat la o reformă importantă a moravurilor, a ierarhiei și a liturghiei bisericilor din Galia și din Germania, ce le uniformizează sub control roman. Carolingienii apar atunci ca primă putere în Europa creștină și se leagă o alianță între suveranul franc și papă. Charles Martel nu răspunsese la un prim apel al papei care-i cerea protecția împotriva expansiunii regatului lombard în Italia. Dar Pépin, uns rege pentru a doua oară împreună cu fiii săi la Saint-Denis de către papa Etienne II
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atunci intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru mîntuirea sa și a Imperiului său. El îi numește pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
episcopi și pe abați, îi face vasalii săi, le cere contribuții militare și financiare, luînd fără ezitare din bogățiile Bisericii: Carol cel Mare, de exemplu, numește abați laici care încasează veniturile mănăstirilor fără să le garanteze funcția spirituală. Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se rărește odată cu creșterea Imperiului și cu prelungirea perioadelor de pace, spre marea nemulțumire a aristocrației războinice și își împarte regatele între fiii săi. Dar mai ales și acesta este cel de-al doilea element , după Carol cel Mare, suveranul reușește din ce în ce mai puțin să stăpînească ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene. Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
influență politică, apărute la sfîrșitul secolului al XI-lea și care se inmulțesc în secolul al XII-lea: *comunele urbane. Dar el întîmpină o opoziție puternică. În Franța de sud comiții de Toulouse și ducii de Aquitania se comportă ca suverani independenți. În Franța de nord, doi mari vasali ai regelui Franței, stimulați probabil de avansul economic care caracterizează Europa de nord-vest încă din secolul al XI-lea, au știut înaintea lui să folosească legăturile feudale în folosul unei puteri superioare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]