3,383 matches
-
mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus despre ce era vorba. În timpul războiului, tatăl ei furase de la nemți un balot de sârmă ghimpată și-l depozitase la taică-miu în fundul curții. Între timp, războiul trecuse, se întâmplaseră multe, se schimbaseră președinți și regimuri politice, dar baba tot nu-și recuperase balotul. Furat sau nu, se chema că-i aparține. Și acum, îl voia imediat înapoi. Tu, mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe noi, cei de azi, și acele documente trebuie aranjate în așa fel încât să nu avem probleme cu Fiscul sau cu alți cetățeni care din când în când te mai întreabă de sănătate. - De ce n-ai scris, mă, de taică-tu că bea, crezi că de la noi de aicea nu se aude cum urlă la maică-ta, mă? Șoferu era s-o omoare pe nevastă-sa după ce i-ai bălăcărit! Io nu știu ce-ai avut în capul ăla când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spun ceva, dar mi-a tăiat-o nervos: - Hai, ieși afară, te-n cur pe mă-ta! Ai nenorocit niște oameni, bă! Să nu te mai prind că calci pe aici, pe la magazin! Ce am reținut e că el cu taică-miu nu avea nimic de împărțit. E director de școală încă și, până o ieși la pensie, Doamne ferește, poate va mai avea și Farmacistu vreun nepot mai puțin receptiv, care trebuie ajutat, că nu e băiat rău, dar, mai timid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
va mai avea și Farmacistu vreun nepot mai puțin receptiv, care trebuie ajutat, că nu e băiat rău, dar, mai timid, nu se descurcă, trebuie să lucreze ceva mai mult, să-și dea interesul... Nu avea nimic de împărțit cu taică-miu, dar se luase de unchi-miu. V-am spus că odată am omorât un om scriindu-l. Am acționat textual. Scrisesem, în urmă cu vreun an, un fel de reportaj din amintirile unui copil numit generic G.P. care vorbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
venit și Studentu de la București. Fusesem colegi opt ani de zile în generală, plus colegi la liceu, dar în clase separate. A zis că se spală, că mănâncă, apoi vine să stăm de vorbă despre ceea ce l-a deranjat pe taică-su’. Dacă vrea să mă dea în judecată, chiar îl rog, ar fi o publicitate nesperată pentru cartea mea. Facem banii jumi-juma, i-am zis supralicitând aberația momentului. - Bă, tu ai greșit că ai dat nume! Nnu știam ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Nnu știam ce să-i replic. Au fost oameni care s-au recunoscut, dar, oricum, se știau toate chestiile alea dinainte. Și nu erau chestii de budoar, n-am intrat în dormitor. - Da, bă, dar tu ai scris! Știi că taică-miu a vrut să vină într-o seară să te bată. Acu’ vreo 3 săptămâni? Abia l-am oprit. Adică aceste mituri fondatoare rămâneau inofensive atât timp cât nu erau fixate pe hârtie, pentru că nu te poți dezice de „ce ți-e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
barca lui Charon, și tot ca taxator al pasagerilor cu sufletele Încărcate de păcate; și am călătorit, iavaș iavaș, În tramcarul cu doi cai al lui Toma Blân du, de la Sfântul Gheorghe la Capul Podului Mogoșoaiei și de acolo, cu taică-meu, la Hipodrom, prin șosele cu praful de o palmă și În care țigănușii se dădeau roată În mâini, după golo ganii zvârliți. și i-am apucat pe ultimii sacagii, cu lumânărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
medieval, toată valea Vâl sanului, Într-un clan vechi de haiduci, cum fu Gașpăr, sânge Înrudit cu al nostru, Împușcat de poterași În nucul bătrân pe care mi l-au arătat feciorii lui, care, copii fiind și văzându-l pe taica lor, haiducul, jos, la picioarele nucului, cu limba-i țăcă nindu-i afară din gură ca la șerpi, au rămas toți copiii lui cu acest tic, ca un stigmat al familiei. I-am cunoscut În copilăria mea pe bătrânii feciori ai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cât de cât, cu poticneli și succese variabile, de acea realizare personală care, din pricinile arătate, a Întârziat până dincolo de maturitatea noastră. UNUL DINTRE NOI, PE ATUNCI CONȚOPIST TRECUT ÎN statele de lefuri ale gardienilor Închisorii Văcărești (unde ticălosul de taică-său Își ispășea lungile osânde), se minuna și se indigna, pe drept cuvânt, de temeritatea cu care tânărul Liviu Rebreanu (Închis și el la Văcărești pentru un furt de paltoane, cum pre tindeau autoritățile maghiare, sau ca martir al cauzei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Tudor Arghezi) era fiul cel mai mare al doctorului Ionescu Buzău (deși pe Urmuz Îl chema Dumitrescu-Buzău, iar pe ceilalți frați și surori buni ai lui Ionescu-Buzău, ca pe doctor) și Începuse să facă medicina, ca să-i urmeze lui taică-său, om cu stare, profesor de higienă la Seminarul central și autor al unui manual de medicină elementară, compact și cu o ortografie sui-generis, În care auto rul respingea, cu invective neobișnuite la o asemenea carte, teoria microbiană a lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de copil iubitoare de munți, de păduri și de buruieni, În mijlocul cărora a găsit alimentul curiozității sale, care i-a excitat tot timpul, și până acum facultățile necesare cercetării și disciplinei științifice. Încolo, nici un efort penibil pentru Învățătură (ca și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
i-a excitat tot timpul, și până acum facultățile necesare cercetării și disciplinei științifice. Încolo, nici un efort penibil pentru Învățătură (ca și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tirea lor timorată; sau cum am văzut pe alt părinte, decan al scenei române și cerșetor de note mari la examene pentru fe ciorul său ajuns un muzicant fără vocație și fără talent, dar strecurat, prin stăruințele baritonale ale lui taică-său, până la o catedră de profesor al tinerelor generații de muzicanți. Tot conu’ Mișu Caloianu, leneșul nostru profesor de latină, [a fost] singurul din toată școala care ne-a comunicat, iarăși ca un divertisment pentru lenea lui, fiorul de respect
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dumnezeu să-i ușureze păcatele! BACĂUL DIN 1916-1917 L-AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau ca pisicile când le sărutam pe după butoaiele cu murături din prăvălia lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și pândit de oftică, inteligent
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Ferdinand, guard silvic, În uniformă impecabilă, pe domeniul lui Bibescu de la Mogoșoaia. Era o reproducere fidelă a lealului rege În toată amănunțimea lui, la fizic și la intelect, În mers, În atitudini și În voce, toate contrafăcute, ca la taică-său, cât și În absențele și timidi tățile lui ambarasante, [dându-i o] aparență de cretin.) L-am mai Întâlnit pe colonelul Voiculescu după război, scă zut și Împuținat În hainele lui civile, de cit, și În bocancii chi nuiți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
său, Dodu cel bâlbâit și cu școala neterminată, dar nărăvit de tânăr la fel de fel de afaceri, ca șabăsgoi, adică interpus al evreilor excluși de la importul de ceasornice pe vremea persecuțiilor rasiale, sau În tovărășie discretă la comerțul de benzină cu taică-său, generalul Ion Manolescu, preșe dintele Caselor Naționale și Îndrumă torul viitoarelor generații de români prin cartea sa intitulată (țineți-vă râsul!) Omul de nădejde! Generalul Manolescu Își măritase fata frumoasă cu unul din rechinii cei mari cu nume cosmopolit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Blaga, Discobolul, p. 92, Ed. Publicom, 1945), Încerca, semnând cu numele lui Întreg, alt calambur nefericit: Rădulescu-Motru În „mortu“. Câteva exemple despre nivelul bunului-gust chiar la unii oameni reputați „de carte“. Nu l-am auzit niciodată pe Bucuța pomenind de taică-său, cum nici pe Arghezi de maică-sa. Avocatul timocean, care-i era devotat și i-a Întocmit formele de pensionare, Îmi spunea că În actul de naștere părintele lui Bucuța e trecut ca având profesia de „servitor“. Dar pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
recepție În casa Didinei Cantacuzino, unde am stat cu nevastă-mea, cu soții Bucuța și soții Rebreanu cam după ușă, necunoscuți și neluați În seamă de nimeni.) Sau poate, din socotința lui nebunească că s-a aflat (auzi colo!), după taică-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de seamă poeți și prozatori ai noștri, se Înhămase, vrând-nevrând, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca frații ei, cu strașnică rigoare părintească, din pri cină că locuiau lipit de hotelul Duca, plin numai cu femei și cu perdelele mereu lăsate, din inima mahalalei noastre cu lume amestecată; crescuți apoi cu ifose mari de tot, fiindcă taică-său, cusătorul de dosare, se dădea a fi șef de birou În minister, iar mai că-sa, bucătăreasa, profesoară de pian În casa Lahovăreștilor. Vecinătatea relelor exemple, cum le-ar numi un pedagog fără copii sau un părinte prea mărginit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai puțin decât ai ei și având, În afară de titlul de fost arbitru al echipelor de hochei pe gheață, pe acela, mult mai rentabil În socotelile scelerate ale acestei femei, de viitor moștenitor unic al unei averi impo zante a lui taică-său, om de condei și de cultură, cum l-am prețuit și cultivat acum patru zeci de ani, dar și de afaceri necurate, cum l-am descoperit și urmărit mai târziu; ispă șind astăzi, greu de tot, calculele lui politice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lumânarea un bărbat pe potriva fetei lor, care și-l caută și și-l alege astăzi singură, după capul și inima ei; așa cum a făcut Mițura, mult celebrata În versuri de Tudor Arghezi, măritată deunăzi fără să-l mai Întrebe pe taică-său, din al cărui cuvânt nu ieșise până acum, lăsându-l consternat și inconsolat de măritișul singurului său odor de fată, În a cărei dragoste filială se Încrezuse prea mult și se refugiase cu toate amărăciunile celor șaptezeci de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
parcă le-aș fi furat, odată cu femeia, mirosul secrețiunilor și sudorilor lor intime. (Nu ca Ruben din Biblie, Întâiul năs cut al lui Iacob și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când Îl găsesc, nu este nici urât, nici detestat sau socotit de prisos, niciodată. Pe fata prietenului șerban, măritată de câțiva ani și Încă foarte tânără și azi, după doi copii, am văzut-o sărutând, aproa pe amoroasă, mâinile lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată ziua cu taică-său, cu diminutive mângâioase născocite de ei Înde ei, cum i-am auzit adesea șopotind, ca doi tandri logodiți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani și Încă foarte tânără și azi, după doi copii, am văzut-o sărutând, aproa pe amoroasă, mâinile lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată ziua cu taică-său, cu diminutive mângâioase născocite de ei Înde ei, cum i-am auzit adesea șopotind, ca doi tandri logodiți, la telefonul casei mele. Nu este tatăl lor, este „tăticul“ lor. Existența apoi a acelor souteneurs sau maquereaux, sau simpli „pești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
târziu familiară prin cercul nostru de la Ideea Europeană și prietenă, până târziu de tot, cu mine, Îmbătrânită, veștedă și știrbă, dar cu același cap cavalin purtat ciudat de semeț și sfidător peste această lume a noastră de suferințe și umilințe. Taică-său fusese proprietar de moșii În Ialomița, purtând chiar numele unei stații cunoscute de pe linia Constanței; dar, murind și lăsând datorii, familia pierdu tot și fu nevoită a se muta În București cu copii Încă mici, iar alții mai răsăriți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]