8,384 matches
-
de reformă generală expus „allegoricum”. Iată doar câteva exemple sugestive. În „ziua a treia” mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va duce la unificare, înțelegere și bună pace universală. În „ziua a patra” Rosenkreutz asistă la o „reprezentație teatrală”, un ludibrium - adică o „repetiție generală”, un experimentum prealabil al marii schimbări. Este șocant să aflăm că această „comedie” arată că mântuirea nu se poate realiza decât dacă este înlăturat „un preot rău” (papa, bineînțeles!). „Ziua a cincea” relatează explorarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
burgheză, individualistă, iubitoare de confort material, lumea mătușii Valeria din proza lui Sorin Titel, iar Valahia ar fi lumea iacobină a lui Jupân Dumitrache, dar și a mahalalei sordide, pentru care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei. Memorialul deportărilor în Bărăgan din anii ’50 - Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri), Elenei Demetrescu, lui Oreste Lujan. Redactorul susține rar o cronică literară și mai consecvent una teatrală, dovedind, cu deosebire în comentariile consacrate unor piese, oarecare pricepere și gust. Mai interesante, deși alcătuite în genere după clișee publicistice, sunt portretele făcute de Dionisiu Popescu lui Cezar Bolliac, A. T. Laurian, Pantazi Ghica, Al. Candiano-Popescu, Vasile Conta ș.a.
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Dobrogei) ș.a. Proza s-a publicat puțină, gazeta adăpostind, între altele, povestirea Cenușă unei scrisori, iscălita cu pseudonimul Măr. Scurte note au în vedere spectacolele de teatru - puține de altfel - din oraș. Două comentarii ample se referă la prodigioasa activitate teatrală a lui Matei Millo și a Aristizzei Romanescu. D. M.
VOINŢA TULCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290634_a_291963]
-
istorice asupra Româniii de la 1821-1866, rămase în mare parte în manuscris, sunt prețioase documentar, fiind consemnate de un „martur ocular” atent și adesea perspicace, însă cu o „convincție” potrivnică revoluției de la 1848. Amator de teatru, V. a tradus, pentru repertoriul teatral, Doctorul fără voie de Molière (1835) și a făcut, cu totul sporadic, comentarii de spectacole în „Albina românească” (1846), preocupat mai îndeaproape de jocul actoricesc. A compus chiar și o mică dramă, Recrutul răscumpărat (1842), a cărei însușire de căpetenie
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
Philippide. Sunt descrise ținuturile Basarabiei și ale Transnistriei, se vorbește despre românii din Ungaria și din sudul Dunării, sunt omagiate unele personalități, ca Ion C. Brătianu, Octavian Goga, George Coșbuc, Nicolae Iorga, George Enescu, se fac bilanțuri în domeniul cultural, teatral, literar. Anul 1943 e structurat pe comemorări: Titu Maiorescu (scrie E. Lovinescu), I. L. Caragiale (evocat de D. Karnabatt), Ion Heliade-Rădulescu (de St. Dimitropol), Duiliu Zamfirescu (de A. P. Todor), Stendhal (prezentat de Geo Dumitrescu, sub pseudonimul Vladimir Ierunca), Stéphane Mallarmé (autor
VREMEA ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290652_a_291981]
-
Redactor: F. Aderca. Programul, prezentat în articolul Prima verba, vorbește despre o literatură sincronă cu spiritul european, idee argumentată ambițios: „intenția noastră este să interesăm și pe marii scriitori europeni ai celorlalte neamuri”. În sumar intră rubrici de poezie, proză, „Teatrale”, „Clepsidra cu venin”, „Însemnări-fapte-idei-oameni”, dar se publică mai ales interviuri, într-o rubrică realizată de F. Aderca, intitulată „De vorbă cu...”. Astfel, sunt consemnate dialoguri cu Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Al. T. Stamatiad, Mihail
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
se întoarce acasă în 1868. Îmbrățișând cariera armelor, este trimis la Viena, într-o școală militară; curând, însă, va intra în diplomație, ca secretar de legație la Berlin. În țară, a mai fost primar al Constanței. Membru onorific în Comitetul teatral, după plecarea lui Petre Grădișteanu de la conducerea Teatrului Național din București e numit director interimar, iar în 1911 inspector al teatrelor. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Revista ilustrată” ș.a. A fost și compozitor, autor de romanțe, mai
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
viață a jokeului Stewer, iscălit Petru de Lozia, probabil pseudonim al lui Petru Comarnescu. Un spațiu generos se alocă inițial și publicisticii unor scriitori: Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, D. Karnabatt, Sărmanul Klopstock ș.a. La rubrica „«Politica» teatrală, literară și artistică”, tot mai consistentă, Em. Serghie și Tita Bobeș semnează note și cronici teatrale, iar Petru Comarnescu inserează articole pe teme de cultură, recenzii, cronici plastice (iscălite și Radu Veniamin) și muzicale. Li se alătură Marcel Botez, specializat
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
generos se alocă inițial și publicisticii unor scriitori: Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, D. Karnabatt, Sărmanul Klopstock ș.a. La rubrica „«Politica» teatrală, literară și artistică”, tot mai consistentă, Em. Serghie și Tita Bobeș semnează note și cronici teatrale, iar Petru Comarnescu inserează articole pe teme de cultură, recenzii, cronici plastice (iscălite și Radu Veniamin) și muzicale. Li se alătură Marcel Botez, specializat în cronici muzicale, și Oscar Walter Cisek, care glosează pe marginea evenimentelor din domeniul artelor plastice
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
Francisc Șirato, Ion Jalea, Constantin Brăiloiu, Oscar Han, Mihail Jora, G.D. Kiriac, Ion Pillat ș.a., iar Cum trebuie să fie condus Teatrul Național? numără printre participanți pe C. Rădulescu-Motru, Iacob Negruzzi, Al. Davila, I. Valjan. Altă anchetă, privitoare la „decorativul teatral”, nu va fi finalizată. Se consacră, de asemenea, pagini omagiale Italiei (cu prilejul vizitei reprezentantului Casei de Savoia), lui Ion Petrovici (la douăzeci de ani de carieră didactică), lui Octavian Goga. Este marcată și împlinirea a patru ani de la moartea
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
Printre ei se află Ionel Jianu, Ion Orleanu (cu un ciclu despre opera lui Marcel Proust), Victor Stoe, Ioan G. Diamandy, Mihail Polihroniade, Const. Clonaru ș.a., prefigurând grupul criterionist de mai târziu. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu (însemnări pe teme teatrale), Emanoil Bucuța, Constantin Gane (specializat o vreme în „revista revistelor”), G.M. Cantacuzino, Camil Baltazar, Emanoil Ciomac, Mihai Ralea, N. Bagdasar, Vintilă Russu-Șirianu, Filip Corsa, Oct. C. Tăslăuanu, Coriolan Bărbat, G. Călinescu (cu articolul Mihai Ralea și o cronică la piesa
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
cuprinzând cronicile din perioada aprilie 1970 - decembrie 1973. Apreciate în epocă, intervențiile sunt marcate de obediență față de orientarea ideologică oficială, autorul lor fiind unul dintre soldații disciplinați și influenți, prin care sistemul a controlat viața culturală, în speță pe cea teatrală. În structura comentariului intră, de obicei, prezentarea autorului, povestirea textului, modul în care s-a realizat punerea în scenă (regizorul, actorii) și reacția publicului. Dar acesta nu este un parcurs steril, cu rol strict expozitiv, ci o incursiune analitică atât
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
nu să o suporte.” P. apropie cronica dramatică de critica literară și de eseu, textul fiind alert chiar și atunci când din substanța lui se profilează opinii conformiste. SCRIERI: Cronici dramatice, București, 1974. Repere bibliografice: Andrei Strihan, Două cărți de critică teatrală, RL, 1974, 52; Dumitru Radu Popa, „Croniques dramatiques”, REVR, 1975, 2; Nicolae Vâlceanu, „Cronici dramatice”, VTRA, 1975, 3; Popa, Ist. lit., II, 944-945. C.Dt.
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
la CFR. Urmează primele șase clase la Huși, apoi se transferă la Liceul „Junimea” din Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În această perioadă activează într-o formație teatrală, fapt care l-a determinat să dea examen, în 1958, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București. În 1960 este arestat sub acuzația de calomnie la adresa guvernului și democrației populare, pentru ca după două luni de anchetă
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În această perioadă activează într-o formație teatrală, fapt care l-a determinat să dea examen, în 1958, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București. În 1960 este arestat sub acuzația de calomnie la adresa guvernului și democrației populare, pentru ca după două luni de anchetă să fie eliberat. Ca actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, P. a interpretat
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
temă de actualitate - robia țăranilor. O satiră în proză îi aparține lui Grigore Alexandrescu. Gazeta găzduiește pamfletul anonim Cuvânt a unui țăran cătră boieri. La rubrica „Urzici” sunt caracterizate moravuri și persoane ostile revoluției. De câteva ori apar și știri teatrale. Se traduce, în foileton, Carlota Corday de Lamartine. S.C.
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
maniera sa metaforică și percutantă: Vatra arsă, Tinerețe și țărână, Stilul Brobdignac, Mehr Luft, Scadența, Arthur Rimbaud, George Enescu, Atitudinea inutilă. Tot tablete publică frecvent Victor Eftimiu, semnatar și al unor amintiri despre I.L. Caragiale, ca și al unor cronici teatrale, găzduite de rubrica „Popularul artistic-literar”. Remarcabilă e prezența lui Gala Galaction, cu articolul Edițiile Sfintei Scripturi (12/1937) și, mai ales, a lui E. Lovinescu, autor în 1937, în afara a două articole publicate sub genericul Probleme de limbă, a trei
POPULARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288973_a_290302]
-
proză Demetru Constantinescu (D. Teleor), Mircea Demetriade, T. G. Djuvara și G. D. Georgian. Se publică traduceri din literatura populară poloneză și cehă, realizate de T. Dumbrăveanu. O cronică dramatică vie, susținută în fiecare număr de Pantazi Ghica, discută viața teatrală a Bucureștilor și mai ales literatura dramatică, semnalând lipsa de originalitate și desprinderea de realitate a unor piese. R.Z.
PORTOFOLIUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288979_a_290308]
-
literatura de sertar a unor scriitori disidenți, sub genericul „Universul arhivelor românești” sunt relatate episoade din istoria Moldovei de Sud, la rubrica „Mărturii” sunt evocate personalități originare de pe aceste meleaguri (Ion Petrovici, Dimitrie Cuclin ș.a.), se publică cronici la spectacole teatrale ori muzicale sau la expoziții de artă plastică, se aduc în pagină jurnale și contrajurnale, corespondență inedită provenind de la Alexie Mateevici, Nichifor Crainic, Perpessicius ș.a. Din ianuarie 2000 P.-F. are alt colegiu redacțional: Sterian Vicol (redactor-șef), Mircea Mihai
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
POPESCU, Marian (8.IX.1952, București), critic și teoretician teatral, traducător. Este fiul Stelianei și al lui Gheorghe Popescu. Urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, absolvită în 1976. În 2000 își ia doctoratul în filologie magna cum laude, la aceeași Universitate, cu
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
1987-1990). Este unul dintre cofondatorii UNITER, al cărei vicepreședinte (apoi vicepreședinte executiv) va fi în perioada 1990-1994. Concomitent, lucrează ca redactor-șef adjunct la revista „Teatrul azi” (1990-1992). În 1991 își începe cariera universitară, mai întâi la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, din 1996 la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unde ajunge șef al Catedrei de artă teatrală. Din 2001 ține și cursuri pentru un masterat interdisciplinar organizat de Centrul de Excelență în Studiul Imaginii de la Universitatea din
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
redactor-șef adjunct la revista „Teatrul azi” (1990-1992). În 1991 își începe cariera universitară, mai întâi la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, din 1996 la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unde ajunge șef al Catedrei de artă teatrală. Din 2001 ține și cursuri pentru un masterat interdisciplinar organizat de Centrul de Excelență în Studiul Imaginii de la Universitatea din București, unde în 2003 este profesor asociat. În 2002-2003 e cooptat cercetător asociat la Facultatea de Litere, Departamentul artelor spectacolului
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
Teatru și la reviste de specialitate din SUA, Franța, Spania, Croația și Ungaria. A susținut emisiuni proprii și ca invitat la Televiziunea și Radiodifuziunea Română sau la posturi private de radio și TV. A fost distins cu Premiul pentru critică teatrală al revistelor „Tribuna” (1982) și „Ateneu” (1988), cu Premiul pentru teatrologie al UNITER (1991, 2001) ș.a. De asemenea, i s-a acordat Ordinul Steaua României în grad de ofițer (2003). Preocupat încă din anii studenției de dramaturgie (lucrarea sa de
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
punând bazele unei poetici românești moderne a teatrului. În paralel cu aspirația spre teoretizare, P. propune în Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989 (1997) și în The Stage and the Carnival. Romanian Theatre after Censorship (2000) o sinteză asupra fenomenului teatral postrevoluționar, cuprizând nu numai o schiță a diverselor lui fațete, ci și „a culturii și societății românești după 1989”. În toate lucrările sale teatrul românesc și în genere cultura română sunt privite cu deschidere către fenomenul universal, autorul avansând puncte
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]