64,222 matches
-
și suferință urmărindu-le istoric și logic: În iudaism și În creștinism, În filosofia greacă și filosofia modernă. Numai după parcurgerea În detaliu a dimensiunilor pozitive și negative ale acestora, Paulsen propune În partea a IV a a Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la Întrebările legate de lege și conținutul ei: care este originea legii? Pe ce se bazează valabilitatea și viabilitatea ei? Care este conținutul cerințelor sale? De unde și sarcina eticii! Pentru a contura un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
conținutul ei: care este originea legii? Pe ce se bazează valabilitatea și viabilitatea ei? Care este conținutul cerințelor sale? De unde și sarcina eticii! Pentru a contura un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ei? Care este conținutul cerințelor sale? De unde și sarcina eticii! Pentru a contura un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische Philosophie, Încearcă o explicitare a conceptului eticii, considerând etica drept „știința valorilor care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un răspuns privind binele suprem ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische Philosophie, Încearcă o explicitare a conceptului eticii, considerând etica drept „știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne Îndreptăm spre teoria valorilor morale, Güterlehre, iar o teorie completă a vieții morale va oferi răspuns Întrebărilor. Va cuprinde atât o teorie a valorilor, dar și o deontologie, la care se mai adaugă și teoria privind puterea voinței sau teoria virtuții. Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische Philosophie, Încearcă o explicitare a conceptului eticii, considerând etica drept „știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora” (p.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Mergând pe această linie, Friedrich Paulsen, În Systematische Philosophie, Încearcă o explicitare a conceptului eticii, considerând etica drept „știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora” (p. 283). Teoria valorilor și problema binelui suprem au constituit preocuparea centrală a gânditorilor greci, care a continuat, Însă, suficient de acut și În vremurile moderne. S-a ajuns la un același răspuns: binele suprem pentru ființa umană spre care se Îndreaptă, de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
oferă baza, În jurul căreia se conturează problemele fundamentale ale eticii: probleme referitoare la originea, temeiul valabilității sau obligativității normelor constrângătoare! Acestor chestiuni li se găsesc o serie de răspunsuri În filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este determinată de scopul, de „materia vrerii”, ca una care pentru o ființă senzorială nu poate fi Întotdeauna altceva decât plăcerea, ci numai norma
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al XVII-lea și al XVIII-lea cel puțin prin două trăsături definitorii: dacă atunci aveam de-a face cu una neistorică și individualistă, În vremea noastră ea a ajuns istoric-genetică și social-teleologică. Critica aceasta făcută de Friedrich Paulsen asupra teoriei kantiene se completează prin urmărirea concepției istoric teleologice a secolului al XlX-lea, În special În filosofia dreptului și În filosofia moralei. Deosebirea clară reiese mai ales urmărind concepția Dreptului În perioada „dreptului natural”, adică În secolul al XVIII-lea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și pune În locul acesteia diferența dintre chibzuință și nechibzuință. O asemenea morală numai a Înțelepciunii este Însă Într-o contradicție de neîmpăcat cu judecata morală necoruptă; binele și răul sunt acțiuni, așa spune fiecăruia conștiința morală neîncurcată În prealabil de teorii sofistice, fără a ține În nici un fel seama de efecte și scopuri sau valori, ci numai de forma determinării voinței, de modul de a orienta voința, adică de faptul că voința care se manifestă În ele este determinată exclusiv de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Cu toate acestea, dacă În sens larg Întregul drept e public, distincția Între drept public și drept privat poate fi menținută Într-un sens mai restrîns, cu condiția de a i se da un alt fundament decât cel propus de teoriile până acum amintite. Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
faptul că emană de la Stat, dar și fiindcă reglementează activitatea Statului ca atare, În al doilea caz, din contra, se poate spune că dreptul are natură privată (deși păstrează Întotdeauna caracterul public privitor la origine). Amintim, În sfârșit, o altă teorie, care ia drept criteriu al distincției dreptului public de cel privat, subiectele la care se referă normele. Această doctrină, deși are elemente de adevăr și reprezintă un progres față de celelalte doctrine combătute, totuși nu rezistă criticii, Într adevăr, nu numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
justețe, totodată, obiecțiile care s-au adus de-a lungul timpului tezei kantiene a coercibilității dreptului, Giorgio Del Vecchio subliniază, constant și pe deplin coerent logic, reafirmând mereu: „acolo unde lipsește constrângerea, lipsește și Dreptul”. 2. Dreptul pozitiv Adept al Teoriei dreptului Natural, filosoful Giorgio del Vecchio a simțit nevoia de a limpezi, de a clarifica noțiunea de Drept pozitiv și, totodată, care Îi sunt „izvoarele” (am spune, mai bine, „temeiurile”). Ideea de Început afirma că: „nu tot Dreptul este În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
licitului și ilicitului etc. După acestea, gânditorul trece la definiția Statului. Capitolul VI Relațiile dintre stat și drept 1. Imperativul justiției (dreptății) și fundamentul rațional al Statului Unitatea indisolubilă dintre stat și drept, este un adevăr unanim acceptat În toate teoriile moderne, de la Renaștere Încoace. Giorgio del Vecchio Îl pune ca piatră de temelie a concepției sale: „Statul este centrul ordinii juridice care se unifică formal În el și ajunge, cu unitatea formală, la calitatea de persoană (supra individuală)”. Filosoful italian
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aceste cuvinte fiind Înțelese, nu Într-un sens empiric sau cronologic, ci În semnificația filosofică ce le este proprie”. Giorgio del Vecchio subliniază faptul că numai acceptând strict, ferm, aceste concepte, se poate pătrunde, și Înțelege, Înțelesul propriu, adevărat, al „teoriei seculare a Contractului social”, cel mai adesea inexact conceput și exprimat de Înșiși apărătorii săi, ca și de numeroșii săi adversari”. Improprie este mai ales - deși justificată prin sărăcia limbajului - folosirea cuvântului contract, care nu semnifică, aici, un consimțământ dat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
teoreticieni propuneau vehement abolirea Statului. În deceniul al VII lea al secolului XX, Giorgio del Vecchio afirma cu justețe că: „În faza actuală a evoluției sale, Statul tinde mai curând să-i crească, decât să-i scadă, numărul funcțiilor sale”, teoriile negativiste neglijând un element de o importanță capitală, „anume că dreptul individual de libertate poate și trebuie să se formeze ca factor determinant În structura Statului. Legea, rațional concepută, nu este un comandament arbitrar, emanând de la cineva care deține o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ă). Dreptul dă vieții norma sa regulativă În toate manifestările sale, iar Statul este tocmai organul dreptului”. Statul trebuie să se abțină de a oprima conștiințele și de Împiedica manifestațiile libere. În acest sens se remarcă partea de adevăr a teoriilor individualiste care reclamă limitarea intervenției Statului. Dar, subliniază del Vecchio, aceasta nu Înseamnă nicidecum, vreo abdicare de la Stat și nici vreo diminuare a puterii sale, căci aceasta se manifestă, se exercită, dar nu pentru a oprima, „ci pentru a recunoaște
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moment, acestea apar ca drepturi pozitive, tocmai prin faptul că, după o astfel de concentrare, ele se prezintă ca o emanare din centrul comun. Aici se află - conchide Giorgio del Vecchio - sensul profund În care, după părerea noastră, trebuie Înțeleasă teoria contractului social”. Filosoful conchide cu justețe asupra acestei dialectici și dinamici a raportului juridic dintre Individ și Stat, că: „Statul nu este decât formula rațională a acestui raport, atâta cât el este juridic”. El ne mai arată că o astfel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asupra acestei dialectici și dinamici a raportului juridic dintre Individ și Stat, că: „Statul nu este decât formula rațională a acestui raport, atâta cât el este juridic”. El ne mai arată că o astfel de concepție (vizează linia istorică a teoriilor lui Hobbes, Locke, Rousseau, ș.a.) are consecințe practice foarte importante, și anume: „Dacă există o lege imanentă care constituie entitatea Statului, această lege nu poate fi abolită prin nici un act de autoritate a puterii centrale, nici printr-o oarecare deliberare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de convergență al acestor drepturi, Într-o supremă expresie potestativă”, definește clar Giorgio del Vecchio. El mai arată că: „Suveranitatea Își are sediul său chiar În popor, Întrucât e organizat În Stat. Acest concept reflectă elementul de adevăr cuprins În teoria așa de rău Înțeleasă a contractului social, care nu Înseamnă un contract În sensul empiric al juriștilor, ci Înălțarea și Întâlnirea necesară a individualității particularilor (cetățenilor) În forma universalității (Statului)”. Constituția și diviziunea puterilor În esențiala și laconica, În riguroasa
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de rău Înțeleasă a contractului social, care nu Înseamnă un contract În sensul empiric al juriștilor, ci Înălțarea și Întâlnirea necesară a individualității particularilor (cetățenilor) În forma universalității (Statului)”. Constituția și diviziunea puterilor În esențiala și laconica, În riguroasa sa Teorie a Statului, Giorgio del Vecchio definește Conceptul de Constituție. El afirmă: „Modul În care e organizată puterea supremă a Statului și e reglementat exercițiul său se numește constituție”. În acest sens, fiecare Stat are deci o constituție. În sens restrâns
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Wolf). Odată cu Renașterea se deschide „În esență o răscoală a conștiinței individuale și prin urmare o afirmare a libertății, În primul rând a libertății religioase. Se Începe astfel a se cerceta limitele autorității Statului”. Acestui scop fundamental Îi răspund diverse teorii. Teoria Contractului Social - relevă acum istoricul Dreptului care este Giorgio del Vecchio - se manifestă cu tărie În perioada modernă; totodată, teoria distincției dintre drept și morală tinde să rezerve omului o activitate liberă de orice dominație din partea Statului, reafirmând valoarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Odată cu Renașterea se deschide „În esență o răscoală a conștiinței individuale și prin urmare o afirmare a libertății, În primul rând a libertății religioase. Se Începe astfel a se cerceta limitele autorității Statului”. Acestui scop fundamental Îi răspund diverse teorii. Teoria Contractului Social - relevă acum istoricul Dreptului care este Giorgio del Vecchio - se manifestă cu tărie În perioada modernă; totodată, teoria distincției dintre drept și morală tinde să rezerve omului o activitate liberă de orice dominație din partea Statului, reafirmând valoarea individului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rând a libertății religioase. Se Începe astfel a se cerceta limitele autorității Statului”. Acestui scop fundamental Îi răspund diverse teorii. Teoria Contractului Social - relevă acum istoricul Dreptului care este Giorgio del Vecchio - se manifestă cu tărie În perioada modernă; totodată, teoria distincției dintre drept și morală tinde să rezerve omului o activitate liberă de orice dominație din partea Statului, reafirmând valoarea individului care și-a găsit cea mai puternică expresie În Revoluția franceză. În același timp și În același sens, Kant conform
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individualiste și-au primit replica din partea doctrinelor care au tins să atribuie Statului o funcție cu mult mai amplă, mergând până la a-i Încredința sarcina de promovare a culturii („Kultur-Staat” sau „Stat cultural” și de „organizare a muncii”). Astfel este Teoria lui Fichte expusă În opera Statul comercial Închis. Necesitatea unei energice intervenții a Statului pentru rezolvarea problemelor economice și sociale, În genere a fost susținută, de asemenea, de „Școala socialismului de catedră” etc. Giorgio del Vecchio remarca faptul important că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]