8,991 matches
-
Hammurabi viza printre aspectele de ordin moral și justețea care trebuia promovată În actele de comerț efectuate Între indivizi, stabilind un referențial comportamental, susținut de principiile etice și morale ale vremurilor respective. Raportându-ne la morala creștină, În textul Noului Testament este condamnată asiduu lăcomia de bani, văzută ca păcat al Închinării la idoli (Noul Testament, Efeseni, capitolul V, versetul 5ă, iar iubirea de argint este considerată rădăcina tuturor relelor (Noul Testament, Timotei, capitolul VI, versetul 10ă. Manifestându-se În toate etapele dezvoltării
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de depășit. Nu ascund faptul că acest eseu este și rezultatul unui pariu cu mine Însumi Am citit de mai multe ori pe Conachi, Bolintineanu, Alecsandri... dar aproape totdeauna sub presiunea unei circumstanțe. Ca elev am Învățat pe din afară testamentul lui Ienăchiță și am prins, mai ales, latura comică din Jalobele lui Conachi. Am recitat, ca atîția alții, Peneș Curcanul la serbările școlare, iar mai tîrziu, cînd spiritul meu a devenit mai exigent, aceste modele - deteriorate, printr-o laudă perpetuă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire.” Cea dintîi datorie este, așadar, față de limbă. Credea Ienăchiță că geniul patriei se manifestă Întîi de toate În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu află pe Cilia lui și, chestionînd oițele, află că pe Cilia a luat-o În carul ei o Doamnă mare, nu alta, Își dă seama păstorul, decât moartea. Cilia, Întocmea ca păstorul din balada lui Alecsandri, Îi lăsase un testament prefăcut: „Voi, oițe, voi, mioare, CÎnd păstorul va veni Ochii lui În lăcrimioare Lipsa lui Îi va topi, Spuneți lui cu-ndemînare Că-ntr-o noapte de amar A venit o doamnă mare Și m-a luat pe al ei car
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oi trăi cu durerea prin pustiiuri rătăcit, Să pomenești cîteodată pre omul ce te-au iubit. Orișicum eu răsplătire n-oi cere la Dumnezău, Și de m-ai ars tu pe mine, eu țîe bine Îți vreu.” SÎnt, În acest testament sentimental, două clauze („de-oi muri”, „iar de-or trăi”) care slujesc cum nu se poate mai bine pe jeluitorul Îndrăgostit. Finalul poemului („Și de m-ai ars tu pe mine, eu țîe bine Îți vreu”) lasă să se Înțeleagă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dificilă este situația lui Anton Pann care, Într-o adiată dorea să călugărească pe „Ecaterina de Pann”, ultima soție. Ecaterina n-a acceptat Însă, se pare, schimnicia; Îndată după moartea poetului s-a dus după alt bărbat, Încâlcind astfel prevederile testamentului. Anton Pann bale, dealtfel, recordul În ce privește onomastica feminină. Înaintea Ecaterinei, citim În acrostih numele Saftei, Lucsandrei, Parasehivei, Marioarei, Anicăi, Ninei, Sultanei, Elencăi, Liuței, Uțicăi. O poezie este Închinată unei femei pe numele de Ralu, alta se adresează Nicăi, diminutiv, probabil
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Valeriu Cristea. Nu ascund faptul că acest eseu este și rezultatul unui pariu cu mine Însumi. Am citit de mai multe ori pe Conachi, Bolintineanu, Alecsandri... dar aproape totdeauna sub presiunea unei circumstanțe. Ca elev am Învățat pe din afară testamentul lui Ienăchiță și am prins, mai ales, latura comică din Jalobele lui Conachi. Am recitat, ca atîția alții, Peneș Curcanul la serbările școlare, iar mai tîrziu, cînd spiritul meu a devenit mai exigent, aceste modele - deteriorate, printr-o laudă perpetuă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a-l preda lui Ioanide dacă s-ar întîmpla să lipsească mai mult fără motivare sau s-ar afla că s-a petrecut ceva neobișnuit. Mai multe Tudorel nu voi să spună; adăugă totuși că în acest caiet se află testamentul său moral, concepția sa de viață. Ioanide făcu în cursul zilei comentarii așa de sinistre asupra morții lui Dan Bogdan, cu aluzie la calea de pierzanie pe care o luase Doru, ceea ce produse o teribilă impresie asupra doamnei Ioanide, încît
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea suferi lucrul nou și ar fi dormit sub o plapumă sub care murise cinci generații. Admitea numai reparația. Chiar vesela lui era veche, mâncase în ea părinții și bunicii lui. Saferian și-aducea aminte când părinții treceau copiilor prin testament hainele lor, blănuri, rochii de nuntă. De voiai să-l jignești pe Saferian, era de-ajuns să-i spui că un lucru din casa lui e nou. . - Asta nou? Asta mama avut de la mama ei. Nu se maiface azi așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de procedeele pe care Kir Ianulea le pune în mișcare în registrul povestitorului oriental este cartea apărută la doi ani după moartea lui Caragiale. Revolta îngerilor are o dimensiune mitică pe care nu o întâlnim în Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă uitarea cu care este învăluită astăzi această carte, Revolta îngerilor oscilează între reducerea fantasticului la grotesc și deschiderea largă a răzvrătirii împotriva demiurgului precum și a ordinii prestabilite
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și alte boli mintale erau suspectate de posedare a trupului de către demoni, iar tratamentul bolilor psihice respectă mai degrabă un ritual de exorcizare decât o cură medicamentoasă. De asemenea, rămânând pe tărâmul de dinainte de era noastră, Saul, personaj al Vechiului Testament, ne este prezentat ca prezentând episoade depresive severe. Kraepelin (1922)117 sintetizează datele de până la el și elaborează noțiunea de psihoză maniaco-depresivă, prezentând totodată câteva criterii după care poate fi recunoscută boala. Au existat de-a lungul timpului diferite divergențe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pusă în orice om de Hristos. Sfântul Apostol Pavel, care opunea universalității păcatului universalitatea mântuirii (Rom. 5), care afirma că voia lui Dumnezeu este mântuirea tuturor oamenilor, care prezenta Botezul ca o tăiere împrejur nouă deosebită de cea a Vechiului Testament, trebuia în chip necesar să meargă pe acest drum<footnote Adhémar D'Alés, Baptême et confirmation, Librairie Bloud et Gay, Paris, 1928, p. 64; vezi pe larg la Pr. Dr. Gheorghe Lițiu, „Sfinții Părinți despre botezul copiilor”, în Mitropolia Banatului
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva că pruncii părinților creștini ar fi sfinți. „Pârga” și „rădăcina”, la care se referă Sfântul Apostol Pavel, nu semnifică pe părinții creștini, ci pe patriarhii Vechiului Testament, pe strămoșii iudeilor, cu care iudeii se mândreau, susținând că, dacă aceia au fost drepți, atunci și ei, ca urmași ai lor, sunt așijderea. Noi mărturisim învățătura dreptei credințe, potrivit căreia e necesar să botezăm copiii, ca ei să se
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
legea se numea inițial „legământul tăierii împrejur” (Fap. 7, 8) și era semnul legăturii dintre Dumnezeu și Israel, poporul ales care avea să fie înfiat de El ca urmaș al lui Avraam<footnote Preot Dr. Ioan Mircea, Dicționar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 476-477. footnote>. Și se știe că tăierea împrejur simboliza botezul; acesta era botezul lor<footnote Pr. Ioan Mircea, „Taina Botezului”, în Ortodoxia, Anul XXXI (1979), Nr. 3
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Ea constituia „acceptarea în legământul lui Dumnezeu, făgăduit lui Avraam și succesorilor săi (din rândul cărora fac parte chiar și neamurile păgâne), la fel cum Botezul creștin constituie primirea în Trupul lui Hristos”<footnote Oscar Cullmann, Baptism in the New Testament, Studies in Biblical Theology, No. 1, London: SCM Press, 1950, p. 58-59. footnote>. Despre Sfântul Ioan Botezătorul, Evanghelistul Luca spune: „Iar copilul creștea și se întărea cu Duhul” (Lc. 1, 80), în sensul că el creștea într-o casă a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pocăința și credința, (2) în cazul unui neevreu minor, pocăința și credința părintelui său, iar (3) în cazul unui copil născut în Israel, faptul că, în Providența lui Dumnezeu, copilul fusese născut în rândul Poporului lui Dumnezeu. În condițiile Noului Testament, semnele rămân în esență aceleași<footnote Ibidem, p. 50 51. footnote>. Se știe, de asemenea, că așa numitul „botez al prozeliților”, adică al păgânilor care îmbrățișau credința iudaică, se administra și copiilor. Și această practică vine în sprijinul ideii că
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ori Bar Mițvá reprezintă o ceremonie religioasă evreiască (iudaică) de trecere spre maturitate, și are loc la vârsta de 13 ani. footnote> are un trecut foarte îndelungat și ar putea aduce o oarecare lumină asupra practicii evreilor în perioada Noului Testament. Începe după cum urmează: „Dumnezeul meu și Dumnezeul părinților mei! În această zi solemnă și sfântă, care marchează trecerea mea de la copilărie la bărbăție, îmi ridic umil ochii spre Tine și declar, cu sinceritate și adevăr, că de aici înainte voi
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
p. 309a. footnote>. Relevanța ritualului Bar Mitzvah-ului devine evidentă dacă recunoaștem că Botezul creștin se află în cea mai strânsă legătură posibilă cu Legământul și semnul circumciziei în Vechiul Testament. Prin urmare, este imposibil să concepem Botezul numai pe baza Noului Testament. Alte legăminte făcute de Dumnezeu cu poporul evreu și preînchipuiri ale Botezului copiilor în Vechiul Testament Vechiul Testament ne relevă într-un mod cât se poate de limpede că în toate legămintele făcute de Dumnezeu cu poporul Său erau incluși și pruncii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de valoarea și despre neapărata trebuință a Botezului, ne putem aștepta să întâlnim și cazuri de Botez aplicat și copiilor”<footnote Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezană, Arad, 1948, p. 294-295. footnote>. Cu toate acestea, cărțile Noului Testament ne oferă suficiente indicii din care putem bănui că, din cele dintâi decenii ale răspândirii creștinismului, odată cu părinții au fost botezați și copiii lor, atunci când Sfântul Apostol Pavel a botezat „și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), pe temnicerul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
deoarece copiii, prin curăția lor sufletească, sunt deschiși harului în mod desăvârșit și prin har Împărăției lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 436. footnote>. Rămânând tot la paralela cu Vechiul Testament, aducem și mărturia lui Oscar Cullmann care susține că, potrivit Noului Testament, credința are aceeași importanță în circumcizie ca și în Botezul creștin. Referitor la aceasta, explicațiile Sfântului Apostol Pavel din Epistola sa către Romani, capitolul al patrulea sunt elocvente, pentru că subiectul lor dezbate tocmai chestiunea circumciziei și a credinței. Potrivit Apostolului
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
la acești copii. În pasajul din Luca, Mântuitorul utilizează cuvântul βρέφη pe care lexiconul îl definește ca „un copil, nou-născut sau fetus”, „un copil foarte mic, chiar unul nenăscut”<footnote Johannes Louw și Eugene Nida, Greek-English Lexicon of the New Testament, 9.45 la Professor John Schuetze, „Is There Historical Support for the Doctrine of Infant Baptism?”, în Systematic Theology, 24, 2003, p. 3; articol disponibil la adresa web http://www.wlstheologia.net/files/BrownInfant.pdf, accesat la 29 octombrie 2011. footnote
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
confirmată incontestabil de mărturiile biblice parțial dezvoltate aici care o ridică la rang de certitudine. În ultimă instanță, îndrăznim să aducem nou născuții la botez nu datorită unei tradiții străvechi - care, precum am observat, își are rădăcinile în perioada Noului Testament - ci datorită făgăduinței prin care El, Domnul Botezului, îi aduce la Dânsul prin botez și binecuvântare pe nounăscuți, acordându-le astfel Împărăția lui Dumnezeu. Diac. Dr. Liviu PETCU
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
monumentele istorice, începând din 1887 și 1913". Ibidem, 1996, p. 11. Procesul de capitalizare a operelor și, prin extensie, a tuturor bunurilor culturale capătă formă prin intermediul diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea, inventarierea și arhivarea, comanda, colecția și testamentul. Asta presupune că, în acțiunea culturală, statul desemnează și califică drept culturale anumite bunuri, dar le și primește prin donație sau schimb, le etichetează, le clasează, le selecționează, le distribuie, pe scurt, le "capitalizează", le încarcă de semnificație și le
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cetățeni) pentru care statul se preocupă și de reglementarea juridică foarte strictă a arhivării fondurilor publice și private (serviciile de arhive au fost create în vremea Revoluției). De asemenea, în această logică a fost regândit sensul achizițiilor, al donațiilor, al testamentelor, care contribuie la îmbogățirea colecțiilor de artă în cadrul organismelor culturale ca FNAC, RMN, FNAM, FRAC și al muzeelor "clasate și controlate" de stat. A constitui o colecție înseamnă, în fapt, a defini juridic muzeul ca o misiune de serviciu public
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
depune mărturie despre adevăr (In. 18, 37), creștinii care au mers pe calea Bunului Mântuitor urmau să depună și mărturie despre El și să-I fie martori. Ideea de a depune mărturie pentru Hristos poate fi regăsită în paginile Noului Testament. De fapt, rolul creștinilor în timp și conceptul germinal de istorie a Bisericii, Hristos mistic, prelungirea lui Hristos în timp și spațiu, este identificată în cuvintele cărții biblice Faptele Apostolilor: „Ci veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]