14,383 matches
-
specii chimice în aer, contribuind astfel inclusiv la răspândirea poluării în atmosferă. 5. Vremea și climatul Termenul de vreme, deși are o semnificație destul de clară în limbajul cotidian, nu are o definiție precisă în fizica atmosferei. Cu toate că acestea, el tinde să înglobeze, evenimente din troposferă asociate cu mișcările atmosferice caracterizate prin scări spațiale de ordinul sutelor de metri și mai mult, și scări de timp de ordinul a câtorva zile. În sens meteorologic, noțiunea de vreme se referă la totalitatea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cu mult pe h. Atmosfera Pământului reprezintă un fluid supus unei permanente dinamici, activ, care menține în mod continuu o stare aproape staționară. Proprietățile atmosferei, inclusiv distribuția componentelor sale, rezultă din bilanțul a două categorii de procese contrare: cele care tind să o uniformizeze și acelea cu tendință spre variabilitate. În condițiile obișnuite din atmosferă, amestecarea turbulentă a aerului poate masca ușor difuzia gazelor atmosferice, pentru volume de gaz ale căror dimensiuni depășește câțiva milimetrii. Ținând cont de dimensiunile enorme ale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
încât drumul liber mediu al moleculelor să crească considerabil și, întrucâtacestea au viteze comparabile cu viteza sunetului, rata de difuziune poate înregistra valori foarte ridicate. Într-un volum de aer de dimensiunile unei camere, amestecarea prin agitație mecanică sau difuziune tinde să niveleze orice distribuție. Totuși, dacă volumul de aer este suficient de înalt (o coloană de aer cu înălțimea > 1 km), încât gravitatea să producă o micșorarea semnificativă a densității între bază și vârf, cele două tipuri de amestecare vor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
molecule se află într-o distribuție de echilibru, în care driftul vertical al moleculelor sub acțiunea gravitației este contrabalansat de difuzia netă menținută de gradientul vertical de concentrație al particulelor respective, indiferent de specia moleculară. Moleculele mai grele vor difuza, tinzând spre un echilibru caracterizat printr-o scădere mai abruptă a concentrației decât în cazul moleculelor ușoare; în fapt, fiecare constituent molecular realizează o distribuție caracterizată prin propria sa scară de înălțime, care este invers proporțională cu masa moleculară. Acesta este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă este întreținută prin mișcările atmosferice turbulente de toate tipurile și scările, de la marile sisteme ale troposferei, până la turbulențele la scară mică. Același tip de competiție între separarea gravitațională și amestecarea turbulentă tinde să se aplice și particulelor solide (praf, funingine, etc.) din aer, ale căror viteze de cădere în aerul nemișcat sunt mult inferioare vitezelor verticale tipice ale particulelor în aerul agitat. Particulele cu viteze de cădere mai mari tind să se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
amestecarea turbulentă tinde să se aplice și particulelor solide (praf, funingine, etc.) din aer, ale căror viteze de cădere în aerul nemișcat sunt mult inferioare vitezelor verticale tipice ale particulelor în aerul agitat. Particulele cu viteze de cădere mai mari tind să se acumuleze preponderent la altitudini mai joase, gradienții de concentrație crescând evident cu viteza de cădere a particulei și scăzând cu intensificarea agitației atmosferice. În fapt, situația seamănă mai degrabă cu distribuția speciilor gazoase în cazul echilibrului difuz, chiar dacă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pe verticală în sus. Aerul din strat participă la o mișcare turbulentă intensă, rezultată din suprapunerea 45 turbulențelor de origine dinamică, respectiv termică. Aerul din strat este puternic amestecat, iar mărimile ce-l caracterizează (viteza vântului, temperatura potențială, densitatea ș.a.) tind să aibă valori constante pe verticală cu excepția unei zone din apropierea solului unde turbulența este inhibată. În stratul limită instabil se disting trei zone pe verticală: a) Stratul de suprafață, având grosimea de câțiva zeci de metri, caracterizat de un
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
posibilă de temperatură ce se formează, de obicei, la partea superioară a stratului limită. c) Stratul de antrenate, situat deasupra stratului de amestec, caracterizat prin mișcarea turbulentă redusă și o stratificație de temperatură foarte stabilă. Valorile medii ale parametrilor fizici tind rapid către valorile din atmosfera liberă. Frecvent, in interiorul stratului limită instabil se pot identifica anumite structuri dinamice coerente: termice calde, pene convective, celule hexagonale de dimensiuni medii s.a., ce pot fi studiate separat. 3) Stratul limită stabil (fig. 4
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limită stabil (fig. 4.5) Acest strat se formează când temperatura la suprafața Pământului este mai mică decât temperatura aerului situat imediat deasupra, iar fluxul de căldură, la suprafață este orientat pe verticală în jos. Forțele ascensionale ce iau naștere tind să stingă turbulența de origine dinamică dacă ea există. Amestecarea aerului este neînsemnată. În zona stratului de suprafață există 46 un gradient vertical al temperaturii potențiale medii mai mic decât gradientul adiabatic uscat și se înregistrează o inversiune de temperatură
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pentru ca să fim bine înțeleși că la noi interesul național primează totul în politică; restul ne pare de ordine secondară. Ne rezumăm dar zicând că trebuie să determinăm o mișcare națională care să se impuie politicei noastre: iată țelul pe care tindem a-l ajunge. Salutând cu egală dorință de bine atât organe amice cât și adversare, ne îndeplinim și față cu "Mișcarea națională" această datorie plăcută. Dintr-această reamintire a programului fracțiunii se vede că sânt multe puncte în care ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imputa o prea mare ardoare, un prea mare avânt în curentul fecund al progresului. Nu este tot astfel cu partidul conservator. Membrii lui au fost succesiv și sub diferite pretexte în contra tuturor legilor cu caracter politic sau chiar civil care tindeau a egaliza tot mai mult pe toți cetățenii; evident dar că nu pot să iubească în total ceea ce nu au iubit în special, adică universalitatea acelor legi, întregul sistem cu încetul ridicat. Acesta este un fapt constatat de toată lumea. Dificultatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că mănținerea echilibrului între guvern și guvernați, între diferitele partide, este una din cele mai frumoase atribuțiuni ale Coroanii. "Presa" pe aceste premise esențiale le trece cu totul cu vederea; se adăpostește la umbra majorităților din Corpurile legiuitoare și tinde a demonstra că, pe câtă vreme guvernul se bucură de acele majorități, capului statului nu i-ar incumba decât un rol cu totul pasiv. Și, după ce pune astfel de teorii înainte, "Presa" ne impută nouă că "am fi făcut aluziuni prea transparente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curent și chiar asupra bugetului anului viitor, pentru - fie zis - armarea țării. Un asemenea proiect, care calcă legea contabilității statului, pășind asupra resurselor anului viitor, și care este pe lângă aceasta un vot politic - căci pare a desemna direcția ce guvernul tinde să dea politicii noastre internaționale - a fost votat prin surprindere și înainte de a auzi deputații ceea ce se citea de la tribună în mijlocul zgomotului ce domnea în sală. Dar faptul cel mai însemnat al acestei memorabile ședințe a fost scandalul petrecut între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâine cel mult criza ministerială se va termina și noul cabinet se va forma în fine. Astăzi, după cum află "L'Independance roumaine", organ oficios al d-lui V. Boerescu, majoritatea d-lui Brătianu va depune pe biuroul Camerii o propunere tinzând a protesta în contra oricării remanieri ministeriale în afară din partidul liberal-național și a reclama pentru d. Brătianu portofoliul Internelor. Numita foaie dă sub toată rezerva această știre, spune însă a fi căpătat-o dintr-un izvor sigur. După informațiile noastre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
modul lor de fabricațiune și rămân într-o stare vederată de inferioritate față cu concurența străină. Toți meseriașii din Iași, chiar în industriile cele mai infime, din cauza lipsei totale de unelte în raport cu progresul modern, sânt străini, și micii industriași români tind a dispărea din zi în zi cu un pas înspăimîntător. Această necesitate a fost atât de mult simțită, încît, în multe rânduri, societăți private și municipalitatea din Iași s-au îngrijit de ea și s-a încercat a stabili mici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a cerut Parlamentului libertatea pentru guvernul imperial de-a aplica într-un sens mai blând legile din mai privitoare la biserica catolică. {EminescuOpXI 184} În privința încheierii ministeriale s-a făcut mult zgomot; ea a dat loc la felurite interpretări cari tindeau a arăta că prințul de Bismarck, silit a face concesiuni catolicilor, își ascundea înfrîngerea cerând un vot necategoric. Scrisoarea prințului de Bismarck a risipit orice îndoială în privința înțelesului concesiunilor ce guvernul imperial este dispus a face în cestiunea catolică. Această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
niște bărbați plini de pasiuni și de ură (vorba prințului Ghica). Timpul este mai aproape decât se crede ca un dezgust general să se ridice în toate părțile țării noastre și să-i înlăture de la putere. Din magistrați visează și tind a face niște funcționari devotați urelor și pasiunilor lor; din armată ar voi să facă niște instrumente docile ale lor pentru timpul când nu vor mai fi la putere, glorificând pe ofițerii cari se revoltă contra disciplinei. Acești oameni ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și de Rusia, și de Anglia în contra Austriei. Iată în ce-ar fi consistând acea intrigă; Un amic ne scrie din Galați că reprezentantul Marei Britanii în Comisia Europeană a Dunării a primit instrucția de-a prezinta o propunere formală tinzând a esclude pe Austro-Ungaria de la orice participare la supravegherea navigațiunii pe Dunăre între Galați și Porțile de Fier și de-a încredința această supraveghere statelor țărmurene. Temîndu-se cu toate acestea că acest plan să nu întîmpine oarecare împotrivire și voind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
servil, o administrație devotată, un partid conservator care să se dezintereseze de afacerile publice. Orice împotrivire îl iritează, chiar în marginile legii și ale Constituției. Orice inițiativă care nu e a sa îl supără. Orice putere politică, socială, religioasă care tinde a se constitui, a se organiza, a se dezvolta prin ea însași [î]l neliniștește. El nu vrea nimic viu, nimic rezistent, nimic puternic împrejurul său. De aceea denunță pretutindenea inamici ai Republicei unui public credul și unui guvern slab
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se descoperă ce-ar semăna a așa ceva. Austria însăși recunoștea atât de puțin necesitatea acestui dualism că n-a făcut în privire-i nici o propunere în Congres și că singura moțiune prezentată în privirea aceasta de cătră plenipotențiarii săi tindea a face să se înscrie în Tractat o clauză în virtutea căreia aplicarea reglementelor să fie controlată de un delegat al Comisiunii Europene. Austro-Ungaria admitea astfel, în modul cel mai incontestabil, că n-avea nici un drept, nici o rațiune plauzibilă a revendica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precumpănitor pe care și-l atribuie această putere, îi va fi de-ajuns de-a-și câștiga un singur alt vot în Comisie pentru a-și asigura supremația și a o pune în serviciul scopurilor ei. Scopurile ei, se adaugă, nu tind la nimic alt decât la stabilirea precumpănirii pe tot cursul Dunării orientale, punând astfel în primejdie libertatea navigației pe acest râu, deci un interes european. Ba merg și mai departe și le place a demonstra că dictatura pe Dunăre aduce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o pagină de istoriografie, de filozofie a istoriei chiar, în analele literelor române. Calamitatea politică a domniei elective e descrisă cu culori atât de vii, stabilitatea și dezvoltarea continuitivă de sub domniile ereditare e atât de ademenitoare pentru orice spirit care tinde a vedea păstrîndu-se bunurile naționale pe cari le-am câștigat în curgerea veacurilor încît nu ne îndoim că cititorii vor urmări c-un mare și meritat interes mersul ideilor din discursul distinsului academician. D. Sturza e fără îndoială un academician
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a împărtășit din toată înțelepciunea lumii, întrucât a văzut totul până la marginile pământului și s-a pătruns de taina tuturor lucrurilor, tresări străfulgerat de gândul că nemurirea oamenilor stă în faptele lor"10 Eminescu va opune prafului zidul faptei. El "tindea să creeze un univers în semicerc (...), având ca orizonturi nașterea și moartea lumii, între care se întinde arcul istoriei universale"11. Între cele două capete ale arcului se întinde praful un câmp de rune/hieroglife a marilor cetăți ale omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mari, mai sfinte." Temporalitatea mitică, față de care contemporaneitatea e în decădere, stă în ideea eminesciană a unei geneze a poporului roman. Căutând clipa când încă era "încărcată de divinitate", cum spune M. Eliade, acel "illo tempore"39 al genezei, Eminescu tinde spre o reintegrare într-un fel de centru al existenței, care, o dată atins, echivalează cu o inițiere, cu o consacrare. Astfel, a citi / și reciti / hieroglifele ne reintegrăm în acel timp, semnificativ și exemplar, și, prin urmare, devenim, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Grama: reacții "antieminesciene" ale preoților greco-catolici sătmăreni) 1. LUCACIU, Vasile Ironia sorții a făcut ca "galaxia" antiemi nescienilor să apară la Blaj, orașul ("fântână a darurilor" numit de Petru Pavel Aron, sau "școală a școlilor românești" Timotei Cipariu) spre care tindea inima lui Mihai Eminescu și pe care-l saluta, prin 1866, cu aceste cuvinte evlavioase: "Te salut din inimă, Româ mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea". Aici va publica întâi în foileton, apoi sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]