3,404 matches
-
rankfurter Zeitung�, 24 martie 1907 186 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 158 187 �Czernovitzer Tageblatt�, 10 aprilie 1907. Vezi ? i BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 68 (1907), Document 21. Un ț�n? r �nv??? tor din Topoloveni-Muscel va deveni studentul lui Iorga la Universitatea să de Văr? de la V? leni (�n 1912), viitorul lider ?? r? nist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explică? ie foarte diferit? intitulat?: ��nv??? tor-Instigator�. Analizele lui Mihalache nu con? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga fă?? de Contele Istvan Tisza avea dou? motive: hoț? r�rea lui Tisza de a nu face concesii rom�nilor ? i credin? a gre? it? a lui Iorga (nutrit? ? i de mul? i unguri) c? Tisza era r? spunz? tor de r? zboi. Drept urmare, Tisza va fi �mpu? cat mortal de c? tre un ungur, la �nceputul Revolu? iei din Octombrie (1917). Ulterior, Iorga ? i-a dat seama c? judecase gre? it rolul lui Tisza ? i ? i-a rectificat opinia. �Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
func? ioneaz? sistemul nostru, Iorga s-a sim? it st�njenit de r? spunsurile ambigue. Vezi Americani ? i rom�ni din America, pp.�314-315. Poate c? �l citise pe Marchizul de Custine, care spunea c? �a min? i �n litera legii este mai revolt? tor dec�ț s? proclami cea mai f?? i?? tiranie� 106�Octavian Goga, Mustul care fierbe, Bucure? ți, 1925, pp. 44-45 107�Heinen, op. cît. , p. 99 108��Neamul rom�nesc�, 20 martie 1929 109��n cadrul coresponden? ei lui Iorga din aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoria poporului maghiar. El face propagand? , nu scrie istorie, operă lui este o oper? de politician, nu de istoric. ?i, că nu cumva s? uit? m, profesorul Tille, editorul lucr? rîi Weltgeschichte a lui Helmolt, �l consideră pe Iorga �un tr? d?tor ? i un du? man al germanilor�. Theodorescu, op. cît. , p. 295 228�O via?? de om... , vol. III, p. 9 229�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 277 (1919), doc. 194 230��Neamul rom�nesc�, 26 februarie 1928 231�Memorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
295 228�O via?? de om... , vol. III, p. 9 229�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 277 (1919), doc. 194 230��Neamul rom�nesc�, 26 februarie 1928 231�Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un om �n? el? tor. El avea s? fie inima primei camarile dup? �ntoarcerea lui Carol 1�Memorii, vol. VII, p. 12 2�Că ? i De Gaulle, Iorga ură ideologiile. �Ideologiile s�nt abera? îi�, scria el. �Ele duc drept spre pr? pastie! � �Neamul rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a respins cu furie acest lucru. Memorii, vol. VI, p. 2 14�Ibidem, pp. 2 ? i 4 15�Coposu, op. cît. 16�C�nd a aflat c? regele Carol �i acordase lui Manoilescu �Ordinul Coroanei de Spîni�, Argetoianu a f? cut urm? torul comentariu: �Ordinul coroană curvelor (la couronne des putains) ar fi fost mai adecvat�. Memoriile lui Ctin Argetoianu, �Magazin istoric. , ăn I, vol. 2, 1967, p. 74 17�D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 18�O via?? de om... , vol. III, pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
animozitate latin? �. �Neamul rom�nesc� 20, decembrie 1938 81 �Neamul rom�nesc�, 4 decembrie 1938 82 �Angriff�, 8 decembrie 1938 ? i Time, 19 decembrie 1938 83 �Neamul rom�nesc�, 17 ? i 30 decembrie 1938. Lui Iorga �i pl? cea foarte mult s? critice necru?? tor curtea �n conferin? ele sale, apel�nd la paralele istorice, a? a c? nu este de mirare c? unele din aceste conferin? e erau interpretate a? a cum trebuie! Ele erau cu siguran?? foarte aproape de l�se-majest� 84 Rogger-Weber, op.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
communist Country: A Case of Slovenia”, Public administration, vol. LXXXIV, nr. 1, Blackwell Publishing, Oxford, pp. 165-184. Halachmi, Arie (2005), „Performance measurement: test the water before you dive in”, International review of administrative sciences, vol. LXXI (II), pp. 255-266. Hernes, Tor (2005), „Four ideal-type of organizational responses to New Public Management reforms and some consequences”, International Review of Administrative Sciences, vol. LXXI(I), pp. 5-17. Kane, John; Patapan, Haig (2006), „In search of Prudence: The hidden problem of managerial reform”, Public
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
analizeaz] cele mai frecvente critici aduse acesteia. Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Poate fi morală considerat] un acord implicit pe care il încheiem cu semenii noștri în scopul obținerii benficiiilor unei vieți sociale cooperative? Acest punct de vedere, atr]g]tor la prima vedere, este ținta câtorva obiecții: încercarea de a r]spunde acestora a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social, așa cum ea a fost dezvoltat] în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorilor implicate și au p]reri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile articolelor indic] subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai fi nevoie de explicații suplimentare. S]r]cia - o problem] global] NIGEL DOWER Etică mediului înconjur]tor ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri ROBERT C. SOLOMON Crim] și pedeaps] C.L.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principale asupra naturii eticii. Dac] ființele umane parcurg în general etape de dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice și, dac] s-ar ar]ta c] aceste etape sunt aceleași pentru toți, s-ar dovedi astfel în mod conving]tor c] morală nu este pur subiectiv] și nici relativ] la cultur]. Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON Ultimul articol din aceast] secțiune este diferit de celelalte, deoarece el nu trateaz] natură eticii, ci natură teoriei morale, adic] a acelor teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
domenii ale filosofiei și coeditor al lucr]rii Interpretation and Explanation în the Study of Animal Behavior. Menachem Kellner pred] în cadrul Facult]ții de Istorie și Filosofie Iudaic] al University of Haifa. Este editorul lucr]rii Contemporary Jewish Ethics, traduc]tor al c]rții Isaac Abranavel’s Principles of Faith și autor al volumelor Dogmă în Medieval Jewish Thought, Maimonides on Human Perfection, Maimonides on Judaism and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Isaac Abranavel’s Principles of Faith și autor al volumelor Dogmă în Medieval Jewish Thought, Maimonides on Human Perfection, Maimonides on Judaism and the Jewish People, precum și al unor eseuri despre gândirea iudaic] medieval] și modern]. Helga Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea lucr]rii The Santicty of Life Doctrine în Medicine și coautor (împreun] cu Peter Singer) al c]rții Should the Baby Live? Will Kymlicka este dețin]torul unei burse de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kuhse este cercet]tor în cadrul Centre for Human Bioethics al Monash University. Este autoarea lucr]rii The Santicty of Life Doctrine în Medicine și coautor (împreun] cu Peter Singer) al c]rții Should the Baby Live? Will Kymlicka este dețin]torul unei burse de cercetare oferit] de University of Toronto. Este autorul lucr]rilor Liberalism, Community, and Culture și Contemporary Political Philosophy. Hugh LaFolette este profesor de filosofie la East Tennessee State University. A publicat eseuri pe teme de etic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care oamenii în realitate le comit, deoarece nechibzuința și imprudenta specific umane agraveaz] în mod constant efectele negative ale viciilor noastre. Ins] acest lucru nu poate însemna c] morală, așa cum exist] pretutindeni, izvor]ște doar din acest egocism prev]z]tor. Exist] mai multe motive pentru care acest lucru este imposibil, dar eu voi menționa doar dou]. (Pentru continuarea discuției, vezi capitolul 16, „Egoismul”.) 1. Primul are la bâz] un defect uman evident. Oamenii nu sunt, pur și simplu, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în interdependent] unele fâț] de altele și de pr]d]torii lor. Dac] în natur] ar fi existat cu adev]rât un „r]zboi al tuturor împotriva tuturor”, biosferă nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz], de fapt, mai mult în sens cooperativ decât competitiv. Iar dac] ne vom gândi la motivația creaturilor sociale, vom vedea clar c] motivațiile de cooperare confer] structura de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alți membrii ai grupului. (Poate fi considerat] drept matricea original] a moralei.) Unele creaturi, îndeosebi elefanții, adopt] puii orfani. Protejarea celui slab de c]tre cel puternic este fireasc] și exist] multe exemple dovedite de cazuri în care ap]r]torii au pl]țiț cu viața pentru aceasta. P]s]rile b]trâne și neajutorate sunt hr]nite uneori de alte p]s]ri din grup. Se observ] adesea dovezi de ajutor reciproc între prieteni. Acestea nu mai aparțin de acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, am putea auzi balenele vrobind...) Trebuie, pur și simplu, s] compar]m cazurile. Cât de adecvate par aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
competiția pentru supraviețuire dintre indivizi. ix. Este morală reversibil]? Presupunând deci c] acestor tr]s]turi, din cauza limit]rii lor, nu le este într-adev]r refuzat] participarea ca material esențial la dezvoltarea moralei, devine tabloul conturat de Darwin unul conving]tor? El își expune cu vehement] ideea c], f]r] îndoial], morală devine necesar] prin conflict - c] acea stare de armonie ideal] nu ar face-o necesar]. Dac] este adev]rât, atunci ideea de „imoralitate” că o alternativ] de a sc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupun o varietate mai mare de roluri ce necesit] o reglementare mai coerent] a comportamentului. Orice relație social] are o gam] mai larg] de funcții - are o „inc]rc]tur]” mai mare -, iar statutul s]u este în mod corespunz]tor mai important decât în societatea noastr], unde multe relații sunt impersonale și au o functie unic] - de exemplu, relația șofer de autobuz - pasager. Închipuiți-v] ins] cât de diferit ar sta lucrurie dac] șoferul ar fi în același timp sora
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și o cin] nepl]cut] acas]. O viat] social] de o asemenea complexitate nu poate fi reglementat] cu ajutorul unui simplu set de legi; efectul ar fi similar celui pe care l-ar avea cunoașterea regulilor jocului asupra performanței unui juc]tor prost pe terenul de tenis. Relațiile sociale sunt dinamice, si nu statice, iar coordonarea lor necesit] numeroase tehnici și abilit]ți precum și o orientare. Sistemul etic și moral al unei societ]ți asigur] o parte din aceast] orientare ca mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un mod relativist din punct de vedere cultural, în funcție de societate și context. Nu se pot face comparații directe între culturi. Odat] ce matricele privind semnificația comportamentului au fost înțelese, pot fi formulate generaliz]ri în mod abstract, asem]n]tor unei ecuații algebrice care se aplic] unei variet]ți de calcule aritmetice. Comparația, inclusiv comparația sistemelor morale, poate avea loc numai la acest nivel generalizat. A incerca o comparație direct] înseamn] fie a abandona standardele morale proprii, fie a condamna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
variet]ți de calcule aritmetice. Comparația, inclusiv comparația sistemelor morale, poate avea loc numai la acest nivel generalizat. A incerca o comparație direct] înseamn] fie a abandona standardele morale proprii, fie a condamna practicile observate ca fiind imorale. C]s]toriile regale obligatorii dintre frate și sor] în Egiptul dinastic, în Hawaii din Antichitate, la populația Venda din nordul regiunii Transvaal din Africa de Sud sau incestul ritual al tribului Ronga din sudul Mozambicului sunt practici pe care str]inii le consider] resping
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respective se cunosc îndeaproape și pot evalua compatibilitatea viitorilor miri cu încredere și în mod competent. În contexte diferite, cele dou] evalu]ri morale opuse au sens. Cu posibila excepție a Egiptului antic (vezi capitolul 3, „Etică antic]”), c]s]toriile regale dintre frate și sor], menționate erau declarații ale purit]ții și ale statutului unic cuplurilor. Relația lor era pur economic] și social], nu sexual]. Copilul reginei era recunoscut că progenitur] și moștenitor al regelui, dar nu era conceput de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mențin tr]inicia unei relații, cauza este adesea o „eroare de pilotaj”. În contextul tr]iniciei relației sociale exist] o dialectic] a valorii cardinale și a negocierii ce poate fi comparat], grosolan și într-un mod nu prea satisf]c]tor, cu negocierea valorii monetare a unei tranzacții în societatea noastr]. Dac], de exemplu, negociez cu un dealer schimbul mașinii mele vechi cu una mai nou], vom începe prin a discuta valoarea monedei folosite că bâz] pentru stabilirea valorii vehiculelor respective
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]