5,827 matches
-
167. Prin acesta - se afirma în periodicul sovietic - România risca să piardă tot ceea ce realizase după primul război mondial. În continuare se afirma că Titulescu acționase pentru menținerea păcii și pentru apropierea de Moscova care, în ultimii ani, urmase linia trasată de Societatea Națiunilor. Presa germană a comentat pe larg înlăturarea lui Titulescu. “Berliner Boersen - Zeitung”, la 30 august 1936, în articolul intitulat “ Noua alcătuirea a guvernului 166 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un unificator. Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Damaschin Bojincă, niciunul nu constată natura naționalistă a gândirii lui Mihai Viteazul și nici nu intuiesc imensul rezervor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar înăuntrul cărui sistem operează. Al treilea și cel mai cuprinzător cerc de încastrare este trasat de însăși sistemul socio-politic românesc, cel care determină nu numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii Școlii Ardelene. Lucrările acestora au definit coordonatele de bază ale primei formule a conștiinței istorice românești, care, transpusă ulterior în manuale de istorie, s-a sedimentat sub forma memoriei colective. De aceea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși fundamentate pe pilonii fixați de paradigma istoriografică a Școlii Ardelene, nu îi este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la liniile standard trasate de Școala Ardeleană în ceea ce privește principiul latinității absolute a poporului român survine în privința a ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic". Am arătat că în cadrul de referință al Școlii Ardelene au existat două principii de stabilire a cronogeniei poporului român, adică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. Această lucrare, a cărei apartenență la paradigma Școlii Ardelene nu poate fi pusă sub semnul întrebării, se îndepărtează de numitorul comun împărtășit de Micu, Șincai și Maior prin faptul că își trasează drept cadru de referință un element geografic, și anume teritoriul dacic, și nu elementul genetic, al descendenței romane. Elementul de permanență devine astfel cadrul orizontal al teritoriului, și nu vectorul vertical al filiației genetice. Ca atare, Budai-Deleanu tratează istoria succesiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare, la Iași, volumul postum al lui Simion Bărnuțiu, Pedagogi'a, un adevărat tratat de specialitate, prin care profesorul ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie (§ 135. Amoarea catra patria, 1870, pp. 176-183). Modelul de educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant trebuie să pulseze de iubirea necondiționată pentru patrie. "Iubirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au servit ca tombe colective, osuare anonime înghițite de pământul strămoșesc, aflat încă în proprietatea marii moșierimi 13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără mare întârziere din principii și direcții trasate în tratate în literatura școlară efectivă. Iată cum xenofobia și anti-străinismul elaborate filosofic de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde idealul luptei pentru dreptate socială și cel al libertății naționale. Evocând linia trasată în Program..., în care sarcina socială a Partidului era completată cu "misiunea sa istorică de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (1975, p. 49), literatura didactică propagă noua fațetă națională a Partidului, evidențiind că "PCR continuă lupta pentru libertate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalitar. În lungul proces de deschidere a societății închise ermetic ce a caracterizat tranziția înspre democrație, s-au cristalizat trei direcții urmate de discursul istoriografic decriptibile prin analiza manualelor școlare: a) direcția conservatoare a vechii gărzi, care a continuat linia trasată de istoriografia naționalismului postcomunist cu rectificările minimale impuse de noua paradigmă educațională; b) direcția reflexivă-europenistă, înscrisă pe linia unei istoriografii debarasată de încărcătura ideologică naționalistă. Centrală în această direcție este orientarea explicit europenistă, manualele aderând entuziast la filosofia Europei Unite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înrădăcinat în ideea națională. Noul program ideologic proiectat de autoritățile statale românești a urmărit un scop dual: crearea supra-categoriei identității europene în același timp în care se consolida categoria de bază a identității naționale. Discursurile care au depășit limita critică trasată de autoritățile statale, percepute ca punând în pericol identitatea fundamentală națională, au fost puse sub interdicție. Acesta este cazul manualului de Istoria românilor pentru clasa a XII-a elaborat de S. Mitu et al. (1999), a cărui interzicere reflectă gradul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
S. Mitu et al. (1999), a cărui interzicere reflectă gradul de etatizare a memoriei colective. Piața mnemonică în care se elaborează perspective concurente asupra trecutului continuă să fie puternic reglementată de normele statale, care, chiar dacă s-au relaxat, continuă să traseze limitele discursului posibil. "Scandal manualului Sigma" a arătat care sunt limitele până la care discursul critico-reflexiv exprimat în literatura didactică are autorizație statală. Imediat după începerea anului școlar, la 5 octombrie 1999, deputatul PDSR Petru Bejinariu a incriminat public manualul coordonat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată lungimea ei, întreaga analiză fiind înfășurată în jurul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrebare cu privire la statutul epistemic general al istoriografiei sponsorizate statal: care este validitatea epistemologică a adevărului istoric (pre-concluzionat) produs la comandă politică? Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]