4,267 matches
-
întregime, epoca, modă, morală, pasiunea" [Baudelaire, 1971, p.184]. Baudelaire menționează că fiecare epoca își are "costumul, pieptănătura și chiar gestul, privirea și zâmbetul ei", care "sunt desăvârșit de armonioase" și "alcătuiesc un tot de o deplină vitalitate. Elementul acesta trecător, fugitiv, cu atât de dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971, p.194]. În Salonul din 1955, noțiunea de modern se referă la viață, care rezumă și concentrează istoricitatea în frumusețe. 104 Gérad Bauer
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
episodic cu diuretice sau efedrină (9). „Neuropatia dureroasă” manifestată după introducerea insulinoterapiei este și ea foarte rară și se datorează scăderii rapide a glicemiei, cu repercusiuni mai mari în țesutul nervos, care este „insulinoindependent”. Și în acest caz fenomenul este trecător. „Scăderea acuității vizuale” poate să apară la câteva zile după începerea insulinoterapiei. Ea nu se datorează retinopatiei, ci unor tulburări de refracție care însoțesc fluctuațiile glicemice mari din aceasta perioadă. Tulburarea dispare spontan după 1-2 săptămâni. Producția de anticorpi la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru apărarea țării pe urmașii geților, cei care se credeau nemuritori, ca și zeii lor. În luptă, oamenii nu mor, sunt numai „osteniți” iar din război nu se aleg cu moartea, ci cu o „răceală trecătoare”. Mahomed al II-lea, În ciuda aparenței de „om al Renașterii” e, În fond, un reprezentant al ideologiei medievale. Imperiul este condus prin semne făcute cu degetul. În politica internă și externă orice concesie este exclusă. Simbolul monstruos al acestei politici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
utilă și mai puțin iradiantă, decât urografia i.v. Un alt studiu [173] efectuat pe copii între 9 luni și 15 ani, urmăriți timp de 1-6 ani după acest tratament, prin scintigrafie renală cu DMSA, a remarcat numai trei modificări trecătoare sau definitive. Alți autori [174] au determinat proteinuria cu 24 de ore înainte și la 24, 48, 72 de ore după L.E.C. și au constatat că proteinele glomerulare (albumină, Ig. G) și tubulare (ɑ-1 microglobuline și b-N-acetil-glucozaminidază și proteinele Tamm
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ideologie diferită o dată cu noile alegeri din țara respectivă. Deci, trebuie să ne amintim cuvintele înțelepte ale lui Macchiaveli care, în fața dihotomiei de a fi de temut și de a fi iubit, rămâne la prima opțiune pentru că iubirea este un sentiment trecător. Continuând în spiritul aceluiași autor, s-ar putea afirma că, dacă puterea de vot instituită printr-un tratat este o temelie solidă, cel care își construiește viitorul pe preferințele aliaților săi construiește pe temelie slabă. Capitolul 9 Democrația și reforma
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
dată lumea asta Să nu știi ce ai făcut. În cursul vieții noastre Multe am întâmpinat Bis: Ajutându-ne Tu, Doamne, Noi de toate am scăpat. Viața noastră-i rouă mare Se topește pic cu pic Bis: Viața noastră-i trecătoare Se preface în nimic. Doar rămân ca amintire Șir de fapte-n vis frumos La copiii pe care și astăzi Bis: Părinții le-au fost de folos Și copiii recunosc. Mama La cuibul părintesc Adie liniștea bătrână Părinții care ne-
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
țărână. Mormântul îl vom contura Cu flori de amintire Cu lacrimi noi îl vom uda În semn de prețuire. Și an de an s-or scurge-n șir Amintindu-le fața Vom fi și noi ca ei bătrâni Că-i trecătoare viața. Ca o podoabă le-a rămas Cununa de flori vie Durere’n suflet ne-a pătruns A lor inimă pustie. Mama Călătorule din drum Stai o vorbă ca să-ți spun Poate că în drumul tău Vei trece prin satul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
al celor patru cai mărunți însoțește murmurul pe care mi-l strecoară în ureche acest frumos amurg de iunie. Mâna bronzată a însoțitorului meu strălucește în lumina soarelui, mânând dansul celor șaisprezece copite ce bat pasul cadențat. Ore fermecătoare, ore trecătoare... Traversăm păduri de fag. Cu nasul ridicat spre cerul albastru și auriu al serii ce se lasă peste legănarea copacilor înalți, repet această frază dintr-un poem persan: Rămuriș al verii, în zarea albăstrie, cât de gingașe-ți sunt arcuirile
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aptă să funcționeze în acea clipă. Mi-a fost rușine, din pricina indiferenței care devenise compactă și masivă în cei din jur, în trecători. Mi-a fost rușine că nu mai era nimeni acolo care să-și aducă aminte. Priveam chipurile trecătorilor ca pe niște papirusuri franjurate de griji, ambiții și neputințe. Și mi-am tot frământat mintea întrebându-mă ce s-ar putea face pentru cei morți și pentru cei vii la un loc. Pancarte uriașe cu chipurile eroilor în centrul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Oricare dintre noi, în afară de umbră, trebuie să mai lăsăm ceva pe pământul acesta care ne hrănește, ne suportă și ne va găzdui o veșnicie, să rămână ceva în urma noastră, ceva folositor. Cum „apa trece, pietrele rămân”, tot așa omul este trecător, dar faptele sale, bune sau rele, rămân. Balanța care cântărește faptele, este de dorit, să fie înclinată spre partea celor bune. În orice moment trebuie să ne facem bilanțul realizărilor, să fim autocritici, să nu ajungem a roși în fața semenilor
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cu-noașterii sînt stări totale, atunci cînd presupun o serie de experiențe de viață, trăiri de un gen mai mult sau mai puțin compus și intensiv. Ele sînt deosebite de efervescențele momentane și de strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut. Ele se pot folosi însă, în conflictul cu împrejurările practice, de asemenea funcții psihice, mai curînd elementare. Starea totală dominantă este cea care stă, în general, la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
asupra căruia se concentrase Socrate a iradiat, pentru marele său discipol, într-o largă lume de idei. Platon află adevărata realitate în ideile care ne fac inteligibile lucrurile; față de idei, fenomenele experienței și condițiile vieții îi apăreau ca niște imagini trecătoare. El pretindea gînditorului și bărbatului de stat o cultură strict științifică, ce conducea, prin intermediul matematicii, la o înțelegere profundă a cauzelor ultime ale cunoașterii și astfel, potrivit concepției sale, și ale existenței 99. Iar cînd această treaptă înaltă a fost
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a vieții spirituale în care dispare deosebirea dintre artă, religie și filosofie. Filosofia trebuie să deschidă drumul spre o asemenea culme, arătînd prin liberă cunoaștere spre ceea ce este mare și infinit, ca fiind ceva conținut în legile valabile pentru lucrurile trecătoare. Arta se cuvine să arate prin imagini finitul transluminat de infinit. Iar religia este o trăire nemijlocită în etern și infinit. În momentul culminant, nu are valoare nici una dintre aceste trei forme ale vieții spirituale; deosebirea dintre ele dispare. Starea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește cel ce nu cunoaște decît operele ideilor sau a fanteziei nu constituie totodată și fundalul pentru dez-volatarea unui sentiment total de mare stil, în afara cazului în care ea formează domeniul unde energia este pusă cea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în care ea formează domeniul unde energia este pusă cea dintîi la contribuție. Numai cînd se întîmplă așaceva, ne găsim pe culmile vieții umane. Dealtminteri, acest contrast între o lume în care își trăiesc cel mai energic viața, și cea trecătoare, de o cu totul altă structură, nu se întîlnește numai la gînditori și la poeți. Și la firile practice, la oamenii de acțiune, poate exista o opziție corespunzătoare și anume între partea vieții lor vizibilă în muncă, în acțiunea publică
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
total în sensul micului humor; altul concepea humorul ca pe un simț pentru comic, bazat pe simpatie și înțelegere; cel de al treilea caracteriza humorul ca pe o concepție despre viață, determinată de faptul că viața, în calitatea ei pămîntească, trecătoare, ar fi privită pe fundalul eternității. Voi discuta toate trei formele, ba mai multe încă, în cele ce urmează. Primul răspuns dădea sensul popular al cuvîntului, cel de al doilea uzul său englezesc de mai tîrziu, iar al treilea concepea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
scrisul său: se apără pe sine și valorile pe care și le asumă, iar asta îl salvează de la iresponsabilitatea lejeră, ca și de la încrâncenarea, vorba filosofului, „în proiect“. Critica produsă de un astfel de autor nu mai are doar durata trecătoare a verdictelor sale valorice, ci devine cu adevărat o operă autonomă, putând fi citită pentru ea însăși și, mai ales, pentru omul din spatele ei. Analiza lui Antonio Patraș sugerează cu finețe necesitatea de a căuta omul în text, inițiativă hermeneutică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
feminină, că realul e aici, la un buton distanță de pupitrul pe care scriu, că imaginea captată de CCD-ul aparatului foto exprimă mai mult decât arată pixelii saturați, că pe hârtia tipărită cerneala e neagră și... Da, desigur, e trecătoare, se șterge cu o gumă specială, se mânjește la contactul cu apa, se ia pe buricele degetelor când întorci pagina, chiar și o foaie de lux păstrează amprenta, mai ales dacă e lucioasă. Toate astea pot fi simple semne ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
scurta și (artistic) fructuoasa lor viață le-a dat aura legendară despre care nu se mai poate vorbi decât encomiastic. Icoane ale culturii pop-rock, Jimi și Janis au cules aproape toate laudele posibile, lăsând în penumbră alte nume la fel de rapid trecătoare prin peisaj, cu realizări comparabile. Otis Redding e unul. El a și plecat in heaven la câteva luni după festival, cu „ajutorul“ unui avion defect... Apoi Alan Wilson, mort cu numai o săptămână înaintea lui Jimi, apoi alții, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
care mă veți avea în amintire ... ca un umil trecător ce sunt prin lumea asta mare. Vă respect și vă iubesc OAMENI BUNI. Creatoarea Rodica Teșu Iași - 2007 - Romanță 1) - „Romanța Crizantemelor” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Ca și Crizantemele-nfloriți Și-apoi vă ofiliți Și-apoi vă ofiliți Trec ani și parcă-namintirea lor Mai rămân petale ce nu mor Rămân și-mi amintesc Că tot te mai iubesc. Refren Eu știu că voi păstra mereu
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
suflet și în gândul meu Iubiri ce-au fost, iubiri ce sunt Vă port mereu în al meu gând. Voi Crizantemelor să știți Cât am iubit și suferit Voi Crizanteme să-nfloriți Mesaj de dor mereu să fiți. Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Sunteți în toamna vieții aurii Lungi șiruri de cocori Nălucă printre nori Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Îmi bateți iar la poarta inimii, Vă așteptăm cu dor În toamna florilor (Crizantemelor) Refren Eu știu că voi păstra mereu În suflet
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
al meu gând. Voi Crizantemelor să știți Cât am iubit și suferit Voi Crizanteme să-nfloriți Mesaj de dor mereu să fiți. Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Sunteți în toamna vieții aurii Lungi șiruri de cocori Nălucă printre nori Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Îmi bateți iar la poarta inimii, Vă așteptăm cu dor În toamna florilor (Crizantemelor) Refren Eu știu că voi păstra mereu În suflet și în gândul meu Iubiri ce-au fost, iubiri ce sunt Vă port mereu în al
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
fără prieteni, fără iubită, fără ibric, fără nasturi la prohab, somnolent în pijama, undeva, în provincie. Într-un orășel viclean și vicios, acolo, la răsărit de Eden, vorba lui Steinbeck, adormit de vraja vechilor lecturi reamintite de-un abur subțire, trecător, de luciditate matinală... În colțul ocrotit de arșiță și scorpioni al unei verande pustii, spre amurg, prin coloniile olandeze, portugheze, engleze etc., bând absint dintr-un pahar înalt, zvelt, apărată de-o plasă deasă de sârmă de țânțarii cu burticica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
respectivă, mărturisesc duios și înfrânt, nu poci să mă hazardez a dezerta... Intru în sevraj și buimăcesc un oraș întreg... Pe urmă, aici e aici, oprindu-mă pe trotuare diferite (le schimbam ca să verific dacă efectul e identic), „restul lumii“, trecătorii, superbele trecătoare (o-ho-ho!), mi se vădeau, scuzați-mi eufemismul, kafkiene... adică... toți... ei, ele... se transformaseră în uriași GÎNDACI!!! Drept care am căutat un alibi! Și l-am găsit în Eugene Ionesco, în Convorbiri cu Claude Bonnefoy: „- Care au fost scriitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]