3,966 matches
-
pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă, dă ascuțișul pe gresie, din tovarăș spinarea voinicească, mi-i ficior! Ora 10,05, în personalul Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade potențialul distructiv echivalent ei, n-avem nici o șansă, greșiți genetic prin determinare, spunerea la rînd, troița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
decembrie, însă n-au mai încălzit clădirile. O țeavă din podul clădirii a înghețat și s-a produs o inundație cumplită. Pereții clădirii mari fiind construiți din nisip marin sug apa ca o sugativă. Aproape întreaga clădire era cu pereții uzi, care au început să mucegăiască, așa că totul arăta îngrozitor. Între timp a devenit rector al Universității domnul prof.dr. Gheorghe Popa. Împreună cu domnia sa am mers la Agigea, am analizat situația creată și au fost apoi gândite măsurile de salvare. Până în iunie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mîncați să creșteți mari... Nici unul nu mănîncă, lacrimi ne curg pe obraji și moșul suferă. În cele din urmă ne cuprinde în brațe, ne strînge lîngă el și nu-i mai vedeam fața. Ne-am liniștit, am văzut mustața moșului udă de lacrimi și am înțeles cît de mult suferă și moșu' Vasile. Boțul de aur a rămas pe jumătate nemîncat. Ne-am săturat cu toții. Chiar și moșu' Vasile. Tata a mîncat și el restul. Tata nu știa povestea. A doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea bagajele. Îl dor oasele! Are vînătăi și pantalonii sînt uzi. Doamne, ce-a fost asta? Dar oare pot vorbi? Țipă: hă, hăăă. Pot vorbi. Slavă Domnului! Dar ce-a fost toată povestea asta?! O poveste ciudată, își răspunde tot el. Cu uratul la Conac Ia-mă bădie cu mata, te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
le? țipă republicanul. Doar nu vrei să spui că ți-a trîntit-o în cap, rîde un altul. Agresatul se întoarce către ceilalți martori și aproape țipă: Dumneavoastră ați văzut totul... Ce să vedem? Un mic accident... Disperat, cel cu hainele ude de bere, răcnește la chelner: Aici este un cuib de vipere, adică de regaliști. Vă vin eu de hac la toți. Monarhiștii dracului! Ce eficientă metodă are Dorin Robu! Cît ai zice "zdrang" o halbă în cap și a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tricou galben pe spatele căruia scria "sex". De obicei, el purta un maiou vechi, înnegrit de vreme și sudoare. Soția lui îl spăla seara și Pedro îl îmbrăca dimineața. Uneori, îl spăla și el în cursul zilei și îl îmbrăca ud. Pentru că ud de sudoare era mai tot timpul cît muncea la un mare hotel, unde era angajat. Lucra cît îi ziua de lungă la întreținerea grădinii hotelului, a piscinei, dar nu se băga la dus bagaje. Pentru bagaje erau alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de bandă, mă gîndesc că, cine știe ce se poate ivi în față. Capul devine cam greu și simt pulsul în nări. Acuma crapă un vas, mă gîndesc indiferent. Dacă ar crăpa, nu-i rău, mai scade tensiunea, îmi răspund neutru. Sînt ud complet și cu o batistă udă îmi șterg transpirația de la ochi. Stropi mari se adunau pe sprîncene și cînd se făcea plinul, năvăleau în ochi. Reacția era o usturime intensă,de parcă ți-ai pune picături cînd ai conjunctivită. Pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se poate ivi în față. Capul devine cam greu și simt pulsul în nări. Acuma crapă un vas, mă gîndesc indiferent. Dacă ar crăpa, nu-i rău, mai scade tensiunea, îmi răspund neutru. Sînt ud complet și cu o batistă udă îmi șterg transpirația de la ochi. Stropi mari se adunau pe sprîncene și cînd se făcea plinul, năvăleau în ochi. Reacția era o usturime intensă,de parcă ți-ai pune picături cînd ai conjunctivită. Pe un deal, hăt departe, se vede o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare scofală? Uite, briza s-a oprit. Acum ezită să sufle. Nu prea știe cum anume. Dinspre mare sau dinspre uscat? Nu-i hotărîtă și stă. Broboane de sudoare cresc pe tot corpul. Batista nu dovedește să mă usuce, devine udă de tot. Mirosul de la canale bate mirosul proaspăt de mare. Dar știi că-l bate rău de tot?! Da, dar și cînd o veni berea, o trag dintr-o răsuflare. Pe prima. Uf, ce zăpușeală! Și pe a doua tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu înghițituri mari și lacome. Să-mi crape burta. Să fie ca un butoi cu bere, dar rece, rece tare. Nu-mi mai trebuie cafea. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce scîrboasă senzație. Buzele le simt uscate, deși sînt ude și ele. Mă uit la ceas. A trecut o oră și jumătate. Într-un colț al capului, o bucățică de creier încearcă o soluție. Bădie, pînă acasă faci 15 minute, nu? Da, și ce-i cu asta? întreabă partea toropită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mireasă, ziua bună“ etc.? Nimic. Lucrurile s-au desfășurat cu o nobilă, aproape geometrică, simplitate, croiala și scenografia de ansamblu au fost de o solemnitate discretă, fastul a fost subordonat bunului-gust. Cu alte cuvinte, spectacolului i-au lipsit sosul, emoția udă, strălucirea de cabaret. E, între altele, un semn că manelele au învins. Au devenit o filozofie universală. Sigur că mulțimea are, prin definiție, o străveche nevoie de circ, paiete, ohtături și chiote. Dar acum dezamăgirile sunt exprimate de mari cotidiene
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de la rău spre bine; doar că voi, oamenii, nu prea știți ce e unul și ce e celălalt. Dar, chiar așa, Într’o lume dominată de modelul abia invocat, tot aflăm ceva: drumul, ca un fel de medie a dârei ude; dar și direcția, căci invocata sintagmă Începe cu o baltă și se termină cu câteva picături... Așa e și cu omul. Niciodată nu și-a aflat și nu-și va afla dreptate; În această lume cel puțin. Căci societatea a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenind Însă, din membru al unei hoarde animalice - la fel de suferind materialicește - cel al unei hoarde civilizate, apoi intelectualizate, spiritualizate... Ispita mea e doar una, chiar după atâta polologhie: Cum percepeți, implicit reacționați? Pe termen lung sau scurt? Urmărind media dârei ude, care arată drumul, sau bucata spre „hăis“, mă rog, spre „cea“? Vă răspund tot eu: Fiecare oscilație de la „hăis“ la „cea“ ori invers Înseamnă noi, alți nemulțumiți, poate chiar victime - la acelea renunț, trimițându-le În rai, să nu șomeze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai ușor primăvara. Dar atunci trudeam la robot în apa adâncă până la brâu, rece, abia topită din neaua munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în dormitor, în hol, în baie. Era curat, ordine, dar ce ne-a plăcut foarte mult a fost balconul care împrejmuia apartamentul. Când am deschis geamantanele să ne aranjăm lucurile în dulap, mare ne-a fost mirarea că toate erau ude. ─ Janeta, ce-ai făcut cu geamantanul meu?căutam să arunc vina pe fată, deși sinceră fiind îmi dădeam seama că nu ea este răspunzătoare. Ce să fac? Te-am ajutat să-l duci. Uite! Toate sunt ude, luam hainele una
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
că toate erau ude. ─ Janeta, ce-ai făcut cu geamantanul meu?căutam să arunc vina pe fată, deși sinceră fiind îmi dădeam seama că nu ea este răspunzătoare. Ce să fac? Te-am ajutat să-l duci. Uite! Toate sunt ude, luam hainele una câte una și i le arătam. Cum așa? Ridicam din umeri fără să înțeleg. Acum unde le pun pe toate să se usuce? Cu ce mă culc, că și pijamaua este udă? Lasă, că le întindem pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
-l duci. Uite! Toate sunt ude, luam hainele una câte una și i le arătam. Cum așa? Ridicam din umeri fără să înțeleg. Acum unde le pun pe toate să se usuce? Cu ce mă culc, că și pijamaua este udă? Lasă, că le întindem pe sfoară, pe paturi, căuta fata să mă liniștească, așa um făcuse tot timpul călătoriei, când mie din cauza oboselii și a faptului că nu toate mergeau perfect, cum m-aș fi dorit, mă necăjeam și ea
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
relaxată și bine dispusă. Îmi aranjam hainele la uscat mărturisindu-i. Sper că acest incovenient să încheie șirul neplăcerilor noastre. Pe când îmi doream de acum încolo să ne meargă mai bine, numai ce-o aud: ─ Mamă, și hainele mele sunt ude, dar nu-i nimic le întindem la uscat, se consola ea. Dintr-o invidie ascunsă, dintr-o prostie, sau nu știu de ce, dar mă bucuram că și ea trecea prin aceeași situație. Am întins rufele la uscat, i-am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
coincide cu fața într-adevăr plăcută a tânărului [...]. Părul numai cam pre lung curgea în vițe până pe spate, dar uscăciunea neagră și sălbatecă a părului contrasta plăcut cu fața fină, dulce și copilăroasă a băietanului. Își puse în cui paltonul ud și, la aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentrucă seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu fața de copil 231. Iar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Neputință Sunt foarte neliniștit. Azi-dimineață, când m-am deșteptat, am simțit o stare insuportabilă; articulațiile corpului înțepenit mi se puneau în mișcare cu mare greutate. Efectiv, oricât efort am făcut, nu am izbutit să mă ridic din pat. Trupul meu, ud de transpirație, părea că se sfărâmă neputincios, de parcă nu mai alcătuia un întreg. Parcă eram deja mort, aflat într-o stare înaintată de putrefacție. Nu știu de ce, de la o vreme, în fiecare noapte gura mi se umple cu un lichid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am dat cu nasul în balega de capră, care are un miros foarte înțepător. În acele clipe agitate, mi-am dat seama că răsturnasem vasul cu lapte și-mi murdărisem veșmintele. Astfel, cu șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că între luxuria de-atunci și murdăria de acum, mă complac mai mult în cea din urmă. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
confirmă prin faptul că turcii nu au impus niciodată unui alt popor să se turcizeze, doar forțau popoarele supuse să treacă la mahomedanism. Opinia cercetătorilor găgăuzi Înclină spre originea oguză a găgăuzilor grupare sprijinându-se pe existența unei formațiuni politice a uzilor care a existat În Dobrogea și a dispărut de-a lungul timpului. O evidență menționată de mulți cercetători din diferite țări o constituie preferința găgăuzilor pentru limba română și chiar o apropiere de caractere. Un studiu lingvistic relativ recent (1992
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de substituire, de adiționare sau de diminuări de elemente și care este grupat în texte fără semnificație și texte cu semnificație. Textele fără semnificație: - structuri silabice consoană+vocală în permutări cu adăugare progresivă de vocale: de, id, ad, da, du, ud, od, do, adi, uda, dua, dao, oda, dia, ada, duda; - structuri simetrice reversibile: ad, da, as, sa; - structuri complexe dezvoltate de la un singur fonem: e, ed, en, , eil, ealo; Texte cu semnificație urmăresc: - compararea similitudinilor și diferențelor prin adiția unul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
da-da-da sau ad-ad-ad, ada, ada. Vibrația laringelui, toracelui și chiar a dinților se resimte de către subiect prin palpare, și se imită, verificându-se prin comparare, similitudinea expresiei vizual-tactile în articulare. Se poate folosi pentru obținerea transferului fonetic al sonorizării cuvântul ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]