23,058 matches
-
un hotel ! Pijamaua și obiectele de toaletă au rămas în mașină, la spital... Dar sunt în stare să adorm cu capul pe masă, la ce ar sluji pijamaua și celelalte fleacuri ?" Chelnerul reapare cu o sticlă în frapieră și îi umple paharul cu un vin de culoarea chilimbarului : "Gustați !". Victor ia o înghițitură și-apoi încă una, după care păstrează lichidul în gura care nu întârzie să trimită efluvii de parfum în nările care încep să-și regăsească sensibilitatea după ce aspiraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de bruscă a vremii. Azi dimineață, când am luat trenul spre oraș, cădea doar câte un fulg. Și nu am apucat să previn pe nimeni când mă întorc. M-am uitat printre cărți, am ales câteva cu care mi-am umplut rucsacul și era cât pe ce să pierd ultimul tren. Un instinct m-a împins pe ușa librăriei, dacă nu îl aveam ratam întâlnirea asta. Speranța mea este Atanasie, prietenul și omul meu de încredere. Poate vine cu sania să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Gura lui mică și roșie, făcută parcă doar pentru a surâde ironic, e cuprinsă de un rictus ciudat. Aprinde cu un aer absent o pipă aparent uitată într-o firidă de lângă soba care începe să se răcească. Se ridică și umple cu lemne gura sobei, în care jarul abia mai mijește. Se vede că face un efort pentru a continua : Spuneam deci că oaspeții tatei au început să fie la un moment dat diferiți. Erau bărbați, doar bărbați singuri, bărboși, flămânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
au trebuit uitate repede, căci îndeletnicirile bărbaților plecați pe front trebuiau îndeplinite. Distribuția poștei rămăsese tot în grija lui, dar trebuia să o facă în goana mare, căci vitele mugeau, trebuiau mulse și duse la islaz, ulucul de adăpare trebuia umplut cu apă scoasă din fântâna adâncă. Tot el trebuia să înlocuiască pe domnul Ovidiu la treburile mărunte de pe lângă casă, unde doamna Ana, care nu dăduse ascultare ordinului de refugiu, trebuia să vadă de băieți și să fugă la școala unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să îl pun de-o parte, împreună cu alte câteva cărți, dintr-o bibliotecă școlară devastată. Cât despre continuarea studiilor universitare nici nu putea fi vorba. Profesorii se evacuaseră în România sau Germania. Cărți de propagandă în limba rusă începeau să umple rafturile goale din biblioteca universitară. Se zvonea că în localul facultății de farmacie, de care mă legau aproape trei ani de studiu, se va deschide un orfelinat. Eram atât de dezorientată... Nu știam ce pot să aștept de la orânduirea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din nuiele căptușită cu blană de ren s-a deschis cu violență lăsând să intre în mica noastră vizuină suflul iernii siberiene. Minodora s-a lipit și mai strâns de mine. Trei militari cu puștile îndreptate spre oaspeții noștri au umplut, fără să știu cum și când, mica încăpere, însoțindu-și atitudinea războinică cu țipete și înjurături. Libertatea fugarilor a fost să fie scurtă. Tânărul a dat să se îndrepte spre gaura care fusese ușa și țevile a două puști s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Firește că acesta nu putea fi altul decât musafirul groazei, anunțat cu surle și trâmbițe încă din ajun, tovarășul căpitan Robert Sacaliuc. * * * Odată ce i s-a dat cuvântul, sala a amuțit. În afară de bătăile inimilor și de respirația celor ce au umplut sala până la refuz, nu se mai înregistra nicio mișcare, nicio șoaptă, chiar și la ciorchinele de capete de la intrare. Tovarășului i-a plăcut foarte atmosfera și a apreciat liniștea de catedrală din sală drept un gest de respect față de regim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
căsăpire a acestor animale nevinovate, într-un colț mai dosnic al ogrăzii, sub două sălcii pletoase ce-și slobozeau ramurile până către albia pârâului din preajmă. Un gard înalt de nuiele despărțea cazanul colector de sânge ce urma a fi umplut de pulsațiile inimii animalului cu fluidul vital, prin intermediul unei țevi înfipte adânc în aorta căluțului, legat din scurt, între stănoagele de după gard. Pe Roibu îl bag în primul lot de trei, că numai belele mi-a făcut haramu de chiabur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Apoi a luat la puricat, centimetru cu centimetru, salteaua de lână pe care a descusut-o pe la toate colțurile, făcând-o inutilizabilă. Aceleiași operații, și cu aceleași rezultate, au fost supuse și toate pernele, numai că, prin deteriorarea lor, a umplut camera cu roiuri de pene. În continuare, a decupat tapițeria de pe recamier unde a descoperit un adevărat filon de aur: în afară de iarba de mare și legăturile din sfoară pescărească ce asambla arcurile somierei într-un tot unitar, acolo se aflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dărâme bisericile, dar n-a catadicsit să-i dea ascultare și a urmat îndemnul Tovarășei... Și vezi și tu ce s-a ales de el... E aproape terminat, e gata, mă! Mei să te faci! În două zile! Ca să-i umplem gușa și să-i închidem pliscu pentru liniștea noastră... Că nu știi la ce te mai poți aștepta de la el... Pune-ți în mișcare trupa! Cere sprijinul lui Curdu de la Suceava! Și fără vociferări, Timpane! Dar de unde le știi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
suflete, spre disperarea și nemulțumirea părinților. Mare nesimțit îi ginerică astă al nostru, animal în toată legea, injectat cu sânge de taur, nu alta! Cloșcă a făcut-o pe biata fată, discutau între ei părinții tinerei femei. Iepuroaica asta a umplut casa cu plozii ei, care-i rod urechile bietului Romică, nu-și mai vede capul de atâtea griji și miroase a urină de la o poștă! Anul și cârlanul! îl compătimeau mama și tata pe acesta. Rozalia noastră chiar și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la Crasna, că vrăjitoarea ceea a lui Colibaba, ne-a luat laptele de la trei vaci, nenorocita. Soră cu Nichipercea! Și vreau să-l luăm înapoi. Bine, fă! Dar când ai mai fost? Vorba vine, Trifănele... Odată revenit acasă, Trifănel a umplut o ploscă cu agheasmă și a plecat pe cărarea de peste grui să i-o ducă mamei sale ce trăia în căsuța ei singuratică din poiana de pe plaiul Măgurii. Bătrâna a mai apucat să rostească două-trei vorbe, să înghită o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oamenii noștri au împânzit întreaga Huțulie de dincoace, de la Șipote și până la Vijnița și Putila pentru semnături ca să ni se recunoască identitatea huțulească, apartenența la străvechiul spațiu al dacilor liberi și asemănarea cu neamul valahilor. Caiete fără de număr s-au umplut atunci cu semnături... peste opt mii, vere... Și au fost înmânate de către delegația noastră specială celor de la Rada Supremă!.. Și?? Și au venit haidamacii! Cu nagăicile, vere! Și ne-au învățat cine sîntem! Și la cursuri academice pe câte doi-trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
timpuriu... Nimic în lumea asta nu se mai petrece ca pe vremea voastră... Măi coptilă! Tu mă înveți pe mine? Adică cum vine asta? A ajuns oul mai cuminte decât găina! Vezi că poate ne aude tătâne-tu și te umple de posoacă și mătură ograda cu tine înainte de a te îmbrânci în uliță! Controlează-te, plodule! Bine, mamă! De-amu n-ai să mă mai vezi... și a trântit poarta în urma ei. În uliță, surpriză cât roata morii! Tata Constantin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
însoțindu-și tumbele cu strigăte disperate de papa-papa. Înspăimântată ca de o mare primejdie, Vasilica a recuperat cănița aruncată de frățiorul flămând și a plecat în mare grabă la privatul Geambașu din vecini, hotărâtă să-i ceară să i-o umple pe datorie cu ceva lapte, nemaiținând seama că pentru bogătani era ora mesei. Nici măcar să prânzească omul în liniște nu-i chip de răul vostru! Tu nu știi pe unde-i intrarea în prăvălie, fetițo? Ia caută-mă pe-afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
îndeplinit și că, în situația dată, voi fi nevoit să-mi clădesc o gospodărie separată pentru mine și pentru familia mea... Nădăjduiesc ca până la urmă totuși să înțeleagă! Măcar i-ai spus despre cine-i vorba? Nicidecum! Că ar fi umplut satul de vorbe! Mai dihai decât atunci când cu Ioana lui Dorin, de era să-i strice tinerei neveste căsnicia... Dar acum nu vei mai avea încotro și va trebui să-i povestești totul, până la cele mai mici amănunte că altcum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a înălțat la normal, dar fugea de băieți spunând că ea îl are pe tata, că odată și odată se va mărita cu tata, că numai tata știe s-o pupe pe unde și cum îi place ei... Asta îți umple casa cu pitici și-apoi descurcă-te, Vasile, cu ceata lui Pițigoi flămândă. Povești și iară povești, mamă dragă! Ori, mai degrabă, minciuni, mamă! Că eu îți spun din știute, iar dumneata mi le spui după bănuite sau după auzite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
casă!.. În țară, pentru acești bani ar trebui să muncești pe brânci măcar două-trei luni... Dar nici căpșunarii nu o duc cu mult mai bine și, în căutarea unor câștiguri grase, se bagă în afaceri pedepsite de lege, încât au umplut închisorile Vestului, sărăcuții de ei... Că nici speranțe nu mai au să se întoarcă vreodată acasă. Dar el, fie-i veșnicia liniștită lui tata Chelu că l-a dat la meserii, își poate dura gospodărioara într-un singur an. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din satul Călinești Cuparencu, care m-a însoțit pretutindeni, până în prezent, în timp, în spațiu și în viață. În 1973, s-a născut fiica noastră Mariana, învățătoare și ea, căsătorită Străchinescu, care ne-a dăruit două nepoțele ce ne-au umplut casa și ne-au înnobilat existența, după caz, cu bucurie și necaz, pe numele lor Sabina-Ioana și Simina-Elena. Ca profesor de limba și literatura română și diriginte, am contribuit la formarea și educarea a zeci de generații de elevi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe care le mângâi, după ce m-am depărtat de carnea mea îndestulată, în sfârșit, când peste noi se lasă noaptea și când am impresia că percep câte ceva din mine, ce parcă plutește între viață și moarte, singurătatea nu mi se umple decât cu mirosul acru de plăcere al subsuorilor femeii care zace prăbușită alături"... Când eram mică, mă întrebau toți, așa cum sunt întrebați copiii, ce doresc să devin atunci când voi fi mare. Eu aveam o admirație atât de profundă pentru Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe care mi l-a spus despre evrei, m-a făcut și pe mine să mă apropii de înțelepciune... Ion este întrebat despre cum și-a petrecut Crăciunul, cu familia. Am făcut, zice el, un pom de Crăciun, l-am umplut cu jucării și tare ne-am bucurat. Este întrebat și Gheorghe. Am făcut, spune și el, un pom de Crăciun, am cumpărat o mulțime de jucării și tare ne-am mai bucurat. Nu scapă nici Moritz de întrebare. Noi, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un schelet care abia face față vânticelului de primăvară, o umbră cu ochelari. E papagalul clasei, un nevinovat îndrăgostit de vrăbii, protectorul gâzelor, neînțărcatul mamei, naivul, papă-lapte al școlii... Îhî... Dar e frumos să-mi mănânci atâția bani, să-mi umpli sufletul cu otravă, pentru un țânc abia sărit din al doilea rând de pelinci, Z?... Explic, tot prin tăceri așa găseam eu cele mai grozave argumente că meseria de detectiv e dată dracului, că niciodată nu vezi totul în alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pregătise să stea de pază, cel mai tânăr deschise o carte, din care să citească. Nu poți să dormi? Nici nu mă gândeam să rămân treaz. Admiram natura. Asculta, într-adevăr, o noapte ceva mai plină decât ziua. Ziua soarele umplea tot, noaptea, puțina mișcare ce se simțea era atât de prețioasă. În acea noapte, luna se ascunsese, cerul întunecat părea greu și amenințător, Ar fi vrut un cer senin, cu lună, cu ceva mai suav, mai dulce. Totul era straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Avea viață de parcă maleficul era însuși în ea. Avea puterea mărturiilor și viteza vitezelor. Camera lumii, împărțită, tăiată. Clipa eternității, minunea furtunilor, spaima curajului și prietena puterii. O luase în mână și toată scârba ieșise din el. Euforia dumnezeiască îi umplu nările forța sa și-o simți veșnică. O aruncă apoi cu cea mai mare respingere. Știa ceea ce avea nevoie. Ți-am adus pastilele. Mulțumesc. M-aș fi dus eu, dar cred în superstițiile cu întoarcerea înapoi. Era enervat. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
prea grăbită, nu am timp, mă grăbesc, devin motivația pentru a menține inerția. Ating ușa sacră, mare, familiară. Parcă pământul devine primitor. Sentimentul de siguranță este incredibil. Totul pare incredibil de stabil, neschimbător. Luminile aprinse, băncile din lemn, larghețea bisericii umplute cu oameni, vocea umană și atât de aproape de tine a preotului, intimitatea normală, simt cum sufletul a ajuns Acasă. Dumnezeu e infinit în extensie și micșorare, de aceea este în orice părticică. Orice există e făcut de el. Acum divinitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]