KorAP: Find »[drukola/base=ungur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...124 125 126 ...258 >

6,447 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

și Magyar. Un alt birou se ocupa de România și Ungaria, fiind condus de Vl. Sarabijanov și, evident, divizat în două subbirouri. Cel maghiar era condus de E. Bulinger și Al. Garbay, în timp ce subbiroul român avea filiale pentru minorități - basarabeni, unguri, dobrogeni - și era condus de Iosif Socar din Chișinău. Legătura comuniștilor cu sindicatele din România se efectua prin Willi Roth și Tanceru, conducătorii sindicatelor din București, dar și prin cunoscutul jurist Costa-Foru. Documente editate recent atestă că Roth (conspirativ Cucu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care a nemulțumit corpul ofițeresc. În perspectiva disponibilizării, Liga Ofițerilor bulgari a intrat în contact cu generalul Denikin pentru încadrarea viitorilor militari trecuți în disponibilitate în armata sa. La rândul lor, comuniștii bulgari se aflau în strânse legături cu «omologii» unguri, colaborarea lor urmând „să provoace o revoluție în interiorul Ardealului după urma căreia, speră dânșii, să se întindă și în vechiul regat”. Imediat după încheierea războiului, în primăvara anului 1919, în localitatea Razgrad a avut loc al doilea Congres dobrogean, unde

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la furturi și jafuri prin gospodăriile oamenilor. Șeful Serviciului de Siguranță Arad a observat și animozitățile existente între ofițerii ardeleni și cei din Vechiul Regat, puse pe seama numărului mare de ofițeri sași încadrați în armata română. Dintre naționalitățile din zonă - unguri, sași, slovaci - doar primii ridicau probleme de siguranță, ei fiind nemulțumiți de situația existentă, „susceptibili de iredentism”, refractari la încadrarea în statul român, însă susținuți de Budapesta în atitudinea lor. Alături de aceștia se aflau străinii - unii stabiliți de mulți ani

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Transilvania care și-au declarat adeziunea față de Unirea regiunii cu România au fost sașii (8 ianuarie 1919) și șvabii (10 august 1919), în cadrul unor manifestări desfășurate la Mediaș, respectiv Timișoara. Cea mai reprezentativă populație neromână, din punct de vedere numeric, ungurii, a adoptat o atitudine de neimplicare politică și de «rezistență pasivă» față de noua administrație, în speranța că la Conferința de Pace de la Paris actul Unirii nu va fi recunoscut. În unele zone din Ardeal s-au menținut în totalitate fostele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
eventual prin telegraf. Principala acțiune derulată pe teren de elementele umane ale Biroului de Informații al Secției Militare a fost documentarea și combaterea acțiunilor subversive ale unităților militare sau paramilitare ungare. La 5 decembrie 1918, în comuna Lăpușul Românesc, militari unguri din Regimentul 39 Infanterie Debrețin au deschis focul asupra unui grup de români, ucigând 26 și rănind 90 dintre aceștia. În localitățile Chereuș, Covăsinți și Curți, Secția Militară a documentat asasinarea a 160 de congeneri de către teroriști maghiari. Punctul culminant

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Budapesta au fost marcate, în domeniul colaborării informative, de înființarea unui centru de spionaj ungar în capitala Germaniei. Condus de căpitanul conte Aladar Vespremenyi și îndreptat contra Cehoslovaciei, Iugoslaviei și României, acest oficiu a trimis agenți de altă naționalitate (nu unguri) care, sub pretextul afacerilor, uneori ca reprezentanți ai unor firme germane, au efectuat „un intens spionaj” în zonele de interes. Printre rezultatele obținute de serviciul de informații ungar s-a numărat atragerea la colaborare a unor cetățeni englezi, americani, francezi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a numărat atragerea la colaborare a unor cetățeni englezi, americani, francezi și italieni, dintre care unii au ocupat funcții diplomatice, inclusiv în România. De asemenea, o serie de ofițeri activi și de rezervă din armatele aliate „fac încă spionaj în favoarea ungurilor”, printre aceștia numărându-se și unii atașați militari acreditați la București. La rândul său, Serviciul Secret german a deschis un centru de spionaj la Budapesta, care a acționat contra Poloniei, Franței și Angliei, utilizând relațiile de rudenie ale unor magnați

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
elemente din birourile de mobilizare ale Corpurilor 5 și 6 Armată pentru a procura documente secrete. Instrucția agenților unguri s-a efectuat anual, toamna, în decurs de 30 de zile, cu un număr variabil de elevi (5-15). Ofițerii de spionaj unguri, care au încadrat centrele de la graniță, au provenit, în mare parte, din Ardeal. La subcentrul Debrețin, șef era maior Sebek, ajutor și șeful școlii căpitan Leozco Ianos, iar profesori căpitan Covaciu, căpitan Varady, căpitan Balog Andras și locotenent Darabont. Serviciul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dintre București și Paris, trebuia înlăturat. Dincolo de caracterizarea făcută ministrului de Externe, Goga a analizat lucid și pertinent acțiunile diplomației românești din ultimii 10 ani: „am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de quasi-amici ai Rusiei bolșevice cărora li se cere să încheie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unitățile din subordine și a alcătuit un material cu numărul suspecților, originea lor și activitățile pentru care erau supravegheați. În total, organele contrainformative au avut în observare un număr de 32 de militari proveniți din rândul minoritarilor, dintre care 19 unguri, șase ruși, patru români și câte un bulgar, evreu și sas. Aceștia erau vinovați, în cea mai mare parte, de apartenență la comunism dar, în cadrul acesta, existau câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în serviciul sovietelor, propagandist comunist

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
totalul celor 1148 de ofițeri în rezervă aflați în evidențe, 764 contau la Regimentele Argeș nr. 4, Muscel nr. 30 și 6 Artilerie. Ponderea cea mai mare era deținută, cum era și normal, de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
distrugeri și dezordini publice. Serviciul Secret a prezentat și factorii interni care, într-o formă sau alta, au sprijin, direct sau indirect, acțiunile antiromânești. Acestea au fost grupate astfel: factorii politici, în principal Partidul Maghiar, care a înglobat aproape toți ungurii din România și care dirijează toate acțiunile acestora; factorii socialo-culturali; factorii economici; factorii individuali, deoarece fiecare etnic maghiar s-a dovedit „virtualmente” un agent în slujba Ungariei. Din punctul de vedere al securității naționale, pe timp de pace această acțiune

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Poliție a prevenit asemenea cazuri și a identificat întreaga rețea - organizare și încadrare - antistatală. Inspectoratul Regional de Poliție Cluj a informat D.G.P. despre sentințele date, la 15 mai 1940, de Tribunalul Militar a Corpului 6 Armată în procesul teroriștilor unguri descoperiți în 1939. Dintre cei nouă acuzați, cinci au fost prezenți, iar patru au fost judecați în lipsă, fiind fugiți în Ungaria. Completul a pronunțat următoarele sentințe: Varadi Carol și Dohi Ioan, câte 15 ani muncă silnică și câte 10

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
către beneficiarii legali. Principala problemă la adresa siguranței naționale a venit dinspre Ungaria care, încet dar sigur, și-a transpus în practică planurile de revizuire a Tratatului de Pace de la Trianon. La începutul anului 1938 au fost identificați ofițerii de informații unguri dislocați la granița comună, cu misiunea de a pregăti informativ și propagandistic un atac asupra României. Situația politică din țară a fost speculată prin intermediul Legației Ungariei de la București, care a susținut curentul autonomist inițiat de românii ardeleni și a transformat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și acțiunea teroristă desfășurată de Ungaria în Cehoslovacia, ca parte a procesului de obținere a unor teritorii revendicate. Zonele de acțiune ale propagandei subversive, ale acțiunilor de sabotaj și terorism au fost Slovacia și Rusia Subcarpatică, locuite, preponderent, de ruteni, unguri și ucraineni. În prima fază a acțiunii, în orașele de graniță Rimaszombat, Szob și Rosznys au fost instalate posturi de radio-emisie, care au utilizat aceleași frecvențe ca și posturile oficiale cehoslovace din Kosice și Bratislava, și au început să transmită

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
altă parte, aceste atacuri să fi avut și un scop de presiune asupra negociatorilor cehoslovaci, care să fie astfel atenționați asupra consecințelor unor poziții dure în cadrul negocierilor. Primul atac s-a înregistrat la 10 km sud-est de Rimaszombat, unde teroriștii unguri au pătruns 7 km în zona slovacă, iar altul s-a produs în regiunea Berehovo, unde trupele cehoslovace de graniță s-au confruntat cu trei asemenea bande. În aceste două atacuri, atacatorii au pierdut 68 morți și 316 prizonieri, dar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru anihilarea lor au fost utilizate care de luptă și avioane. Atacul de la Feled-Velkenye s-a desfășurat pe un front de 10 km, cu acțiunea principală pe direcția Szt. Simon- Harmacz-Martonfalva-Kaczago-Puszta și la el au luat parte, printre alții, militarii unguri de la pichetele de graniță din zona Uraj-Domhaza. Succesul inițial s-a bazat pe surprindere și a fost amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
teritoriul ungar, ocazie cu care aceasta a pierdut un gradat (mort) și trei răniți. Gara din Perbenic a fost atacată pe 14 octombrie 1938, ocazie cu care trei funcționari civili au fost luați ostatici. La intervenția unei patrule cehoslovace, un ungur a fost ucis, iar ceilalți au fugit. Postul de pază din Bely a fost atacat în noaptea de 14/15 octombrie 1938 cu focuri de armă și grenade de mână, fără a se înregistra morți sau răniți. În zona Perecin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în Târgu-Mureș, Dej și Bistrița, transporturile și depozitele de muniții, trecerile clandestine de frontieră și „tot ceea ce a interesat siguranța noastră”. Au fost semnalate contrabandele din acest sector de frontieră și au fost prinși, în flagrant, cantonierul Lazăr Bunica și ungurul Istvan Varody în timp ce treceau granița cu mărfuri pe care n-au putut să le justifice. Celălalt Detașament de Poliție - Vidrasău - a organizat puncte fixe și mobile de observație, în scopul supravegherii și identificării persoanelor aflate în atenție ca fiind active

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informative bine definite. Serviciul de spionaj ungar a depus „mari stăruinți” pentru a afla și situația producției fabricilor din România, mai ales a celor care lucrau în beneficiul armatei. Aceste date au fost cerute oficiilor diplomatice, care au acționat prin „ungurii devotați”, dar și prin coruperea „cu bani mulți” a unor tehnicieni, funcționari sau lucrători, de preferință de origine străină. D.P.S. a descoperit și urmărit Organizația „Bocksay Egyesulet” din Budapesta, care avea misiunea să ocupe întreg Ardealul și să edifice ocupația

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
propaganda în fabrici să se facă numai de la om la om. Germanii își continuau atitudinea neprietenoasă la adresa statului și elementului românesc prin ignorarea autorității, tendințe de autonomie, pregătirea tineretului după principiile național-socialiste (naziste) și adoptau o atitudine antireligioasă, în schimb ungurii au continuat „pe aceeași linie revizionistă și de ostilitate față de românism”, exemplele fiind emiterea timbrelor poștale cu sloganul «Del viszater» („Sudul se va reîntoarce”), vase cu pavilionul la jumătatea catargului (în semn de doliu), iar marinarii cântau «Ardealul rămas României

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
reacție represivă, pe cât de violentă, pe atât de dură din partea organelor de ordine și siguranță. O atenție mărită trebuiau să aibă jandarmii și la granița de vest a țării acolo unde aveau loc provocările și atacurile prin surprindere ale militarilor unguri. Legiunea de Jandarmi Brașov a raportat, la 28 octombrie 1943, despre două atacuri de acest gen: primul a avut loc la ora 12:00, la pichetul de grăniceri nr. 107 din comuna Barcani, care a fost atacat de un pluton

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost atacat de un pluton de vânători maghiari, iar al doilea s-a petrecut la ora 17:00, când a fost atacat un post fix român de pe dealul comunei Zagon. Schimburile de focuri au fost violente de ambele părți, iar ungurii au avut un mort și, probabil, un rănit. Legiunea Buzău a arătat printr-o notă informativă, din 17 noiembrie 1943, că ungurii au început să comită acte de violență contra muncitorilor români, care lucrează în pădurile de lângă frontieră, iar ceangăii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un post fix român de pe dealul comunei Zagon. Schimburile de focuri au fost violente de ambele părți, iar ungurii au avut un mort și, probabil, un rănit. Legiunea Buzău a arătat printr-o notă informativă, din 17 noiembrie 1943, că ungurii au început să comită acte de violență contra muncitorilor români, care lucrează în pădurile de lângă frontieră, iar ceangăii „nu merită încredere, ci trebuie considerați ca suspecți”, deoarece „nu și-au putut ascunde bucuria, că ungurii au omorât, rănit și capturat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]