5,910 matches
-
năștea... Lumea românească, 1900-1908, București, Editura Eminescu, 1990, passim; idem, Viața în vremea lui Carol I, București, Tritonic, 2005, passim; Keith Hitchins, România, 1866-1947. Traducere din engleză de George G. Potra și Delia Răzdolescu, București, Humanitas, 1994, pp. 27 și urm. 80. Ibidem, pp. 79-80; cf. Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, București, Editura Politică, 1987, passim; idem, Conservatori și conservatorism în România, București, Editura Enciclopedică, 2000, passim; Conservatorismul românesc. Concepte, idei, programe. Antologie, prefață, note introductive, bibliografie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Union and Progress in Turkish Politics, 1908-1914, Oxford, Clarendon Press, 1969, passim. 84. Ibidem. 85. Ibidem, p. 61. 86. Ibidem, pp.62-63; cf. Elena Statelova, Stojčo Grănčarov, Istorija na nova Bălgarija, 1878-1944, Sofia, Izdatelska Kăšta Anubis, 1999, p. 214 și urm. 87. Ibidem, p. 68. 88. Ibidem, pp. 68-69; cf. Miodrag Milin, Relațiile politice româno- sârbe în epoca modernă (secolul XIX), București, Editura Academiei, 1992, passim. 89. Ibidem, p. 69. 90. Nu intrăm în profunzimile unei istoriografii extrem de bogate, dar pentru
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dar pentru unele detalii vezi Gheorghe Zbuchea, România și războaiele balcanice, 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, București, Editura Albatros, 1999, passim; idem, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (secolele XVIII-XX), București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 1999, p. 68 și urm. 91. Vezi p. 102. 92. Ibidem, p. 80. 93. Pentru detalii vezi A.W. Palmer, A Dictionary of Modern History, 1789-1945, Penguin Books, 1965, pp. 282-283; cf. Yves-Henri Nouailhat, Les États-Unis: l'avènement d'une puissance mondiale, 1898-1933, Paris, Éditions
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Ibidem, p. 80. 93. Pentru detalii vezi A.W. Palmer, A Dictionary of Modern History, 1789-1945, Penguin Books, 1965, pp. 282-283; cf. Yves-Henri Nouailhat, Les États-Unis: l'avènement d'une puissance mondiale, 1898-1933, Paris, Éditions Richelieu, 1973, p. 110 și urm. 94. Vezi p. 126. 95. Șerban Cioculescu, Amintiri, București, Editura Eminescu, 1975, p. 291 și urm. 96. Vezi p. 82. 97. Ibidem, pp. 81-82. Notă asupra ediției Cele trei texte inedite pe care le publicăm se află într-un dosar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Penguin Books, 1965, pp. 282-283; cf. Yves-Henri Nouailhat, Les États-Unis: l'avènement d'une puissance mondiale, 1898-1933, Paris, Éditions Richelieu, 1973, p. 110 și urm. 94. Vezi p. 126. 95. Șerban Cioculescu, Amintiri, București, Editura Eminescu, 1975, p. 291 și urm. 96. Vezi p. 82. 97. Ibidem, pp. 81-82. Notă asupra ediției Cele trei texte inedite pe care le publicăm se află într-un dosar dedicat de Martha Bibescu proiectului Curcubeu eventuale memorii, păstrat în Fondul Alexandru Saint- Georges din Arhivele
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nu se putea afirma. Tragedia pe care o reprezintă creștinismul, potrivit lui Kiekergaard, depășea pentru el, de departe, tot ceea ce ar fi putut inventa chiar și cel mai mare tragic. "O, prietene", spune (Sygdommen til Döden. Skrifter, XI, pp. 236 și urm.), "oare ce-ai încercat în viață? Încordează-ți mintea, smulge orice văl, și dezgolește-ți măruntaiele sentimentelor din piept, dărîmă întăriturile care te despart de cei despre care citești și după aceea, citește-l pe Shakespeare și te vei înfiora
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de intuiție (Vid. Selsk.Oversigt, 1914, p. 81). 2 Harald Höffding, Geschichte der neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung, 1887, Vii B, 2 (pp. 419 și urm.). 4 Ludwig Feilberg, Samlede Skrifter, I, p. 172. 5 Așa numita școală psihanalitică, din știința bolilor psihice (Freud și elevii lui), pune mare preț, în perioada cea mai recentă, pe faptul că trăirile de mare importanță își exercită in durabil
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îi răspunde: "A most poor man, made tame to fortune's blows; who, by the art of known and feeling sorrows, am pregnant to good pity". 51 Kierkegaard, Samlede Skrifter, VI, p. 392. 52 Samlede Skrifter, VI, pp. 402 și urm. 53 Henri Bergson, La rire. 54 Atunci cînd Kierkegaard trimite la Lessing, trebuie să observăm că acesta afirmă (Hamburgische Dramaturgie, nr. 87-92), în contrast cu Diderot și Hurd, că atît în comedie cît și în tragedie caracterele trebuie să fie categoric individuale
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Mill și William James. 58 Cu toate acestea, Goethe îl admira pe Sterne. El socotea humorul acestuia incomparabil. Dar adăuga: "Nu orice humor face sufletul liber". (Maxime în proză). 59 Skrifter, VI, pp. 393, 405, 414, VII, pp. 249 și urm. 60 Cf. lucrarea mea Aandelig Kultur (Geistige Kultur). (Mindre Arbeider. Tredie Roekke. Traducerea germană în "Nord und Süd", 1913). 61 În cap. IX, vom reveni asupra acestui punct. 62 Cf. Ethica,III, 19, 47, notă. 63 Dante Alighieri, Divina Comedie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În cap. IX, vom reveni asupra acestui punct. 62 Cf. Ethica,III, 19, 47, notă. 63 Dante Alighieri, Divina Comedie, în românește de Eta Boeriu, EPLU, București, 1965, p. 46. 64 Joly, Psychologie des Saints, Paris, 1898, pp. 187, și urm. 65 Citat după A. Herrlin, Renaissances Ethik, p. 50. (Imprimată sub formă de manuscris). 66 Cînd Dante trecea strada, femeile din verona îl arătau și ziceau: "Uite-l colo pe cel care a fost în infern". Traducătorul danez al scrierii
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
élémentaires de la vie religieuse, în revista "Vor Tid", 1914-15. Traducere franceză în "Revue de Métaphysique et de Morale", 1914). 74 cf. cartea mea Religionsphilosophie, § 62. 75 Th. Flournoy, Une mystique moderne "Archives de Psychologie", XV, Geneva, 1915, pp. 99 și urm. 122 și urm.; 134 și urm. 76 Cf. Psychologie, V B, 9, VI 6,6. Personlighetsprincipen i Filosofin, pp. 18-27. 77 Întocmai cum Domnul îl privește humoristic pe Mifisto, tot astfel se petrec lucrurile și invers. Humorul lui Mefisto fașă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
religieuse, în revista "Vor Tid", 1914-15. Traducere franceză în "Revue de Métaphysique et de Morale", 1914). 74 cf. cartea mea Religionsphilosophie, § 62. 75 Th. Flournoy, Une mystique moderne "Archives de Psychologie", XV, Geneva, 1915, pp. 99 și urm. 122 și urm.; 134 și urm. 76 Cf. Psychologie, V B, 9, VI 6,6. Personlighetsprincipen i Filosofin, pp. 18-27. 77 Întocmai cum Domnul îl privește humoristic pe Mifisto, tot astfel se petrec lucrurile și invers. Humorul lui Mefisto fașă de Dumnezeu ("Din
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Vor Tid", 1914-15. Traducere franceză în "Revue de Métaphysique et de Morale", 1914). 74 cf. cartea mea Religionsphilosophie, § 62. 75 Th. Flournoy, Une mystique moderne "Archives de Psychologie", XV, Geneva, 1915, pp. 99 și urm. 122 și urm.; 134 și urm. 76 Cf. Psychologie, V B, 9, VI 6,6. Personlighetsprincipen i Filosofin, pp. 18-27. 77 Întocmai cum Domnul îl privește humoristic pe Mifisto, tot astfel se petrec lucrurile și invers. Humorul lui Mefisto fașă de Dumnezeu ("Din cînd în cînd
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
articolul meu Aandelig Kultur (Cultura spirituală), în "Mindre Arbeider" III. Traducere din germană în "Nord und Sud", publicată de L. Stein. x Post scriptum neștiințific (1846) 94 Heinrich Maler, Sokrates. Sein Werk und Seine geschichtliche Stellung (Tübiengen, 1913), pp. și urm., 137 și urm. 95 Komik und Humor, pp. 328. 96 Diogene Laertiu, II, 20 (πώγος πεЃ βονЃ Ѕιελέλυη). 97 Această idee apare cu siguranță filosofică în Memorabilia, IV, 6 (Dialogul cu Euthydemos), chiar și la Xenofon, care de altminteri ne
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Kultur (Cultura spirituală), în "Mindre Arbeider" III. Traducere din germană în "Nord und Sud", publicată de L. Stein. x Post scriptum neștiințific (1846) 94 Heinrich Maler, Sokrates. Sein Werk und Seine geschichtliche Stellung (Tübiengen, 1913), pp. și urm., 137 și urm. 95 Komik und Humor, pp. 328. 96 Diogene Laertiu, II, 20 (πώγος πεЃ βονЃ Ѕιελέλυη). 97 Această idee apare cu siguranță filosofică în Memorabilia, IV, 6 (Dialogul cu Euthydemos), chiar și la Xenofon, care de altminteri ne oferă o imagine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
despre Socrate. Heinrich Maier (Sokrates, pp. 57-62) a și demonstrat de altfel că toată această parte din Memorabilia cărei îi aparține dialogul respectiv, este împrumutată din dialogurile platonice sau imitată după ele. 98 Cf. Heinrich Maier, Sokrates, pp. 435 și urm. În contrast cu această poziție, Burnet (Greek Philosophy from Thales to Platon, London, 1914, p. 182) crede că Apologia ar trebui interpretată în concordanță cu Fedon a cărui succesiune de idei o consideră socratică (pp. 193 și urm.). Nu pot descrie nici o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Sokrates, pp. 435 și urm. În contrast cu această poziție, Burnet (Greek Philosophy from Thales to Platon, London, 1914, p. 182) crede că Apologia ar trebui interpretată în concordanță cu Fedon a cărui succesiune de idei o consideră socratică (pp. 193 și urm.). Nu pot descrie nici o concordanță între Apologie și Fedon. 99 Despre importanța lui Platon în istoria gîndirii, cf. Der menchliche Gedanke, § 44-45; § 53. 100 Hans Raeder (Platos philosophische Entwicklung, Leipzig, 1905, p. 208) nu găsește în acest punct nici o contradicție
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de scopul meu. 102 L. Stephen, English thought în "The 18 century", p. 371. 103 În legătură cu importanța artei actoricești a lui Garrick pentru renașterea lui Shakespeare, cf. L. Stephen, English literature and society in the 18 century, pp. 83 și urm. x Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii. 104 "Nous avions pu discerner, sous une frivolité apparente, une exprit sérieux et capable d'application, sous des dehors frondeurs, la réslution de se soumettre librement a une discipline raisonnable, et sous
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
izbucnit într-un rîs din toată inima și Carlyle cel dintîi. (Henry James, Some personal recollections of Carlyle. Literary Remains Boston, 1897, p. 454). 107 Cf. cuvîntarea mea la ceremonia lui Schiller, în Mindre Arbeider, Tredie Roekke, pp. 179 și urm. 108 Cf. articolului meu Darwin și filosofia, în volumul omagial, publicat la Cambridge, "Darwin and modern science"; în daneză, în mindre Arbeider Treddie Roekke, pp. 225-228. 109 Cf. Religionsphilosophie, Leipzig, 1901, pp. 280 și urm. 110 Cf. Religionsphilosophie, p. 252
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Tredie Roekke, pp. 179 și urm. 108 Cf. articolului meu Darwin și filosofia, în volumul omagial, publicat la Cambridge, "Darwin and modern science"; în daneză, în mindre Arbeider Treddie Roekke, pp. 225-228. 109 Cf. Religionsphilosophie, Leipzig, 1901, pp. 280 și urm. 110 Cf. Religionsphilosophie, p. 252. 111 H. Höffding, "Esquisse d'une psychologia fondee sur l'expérience", Paris, Alcan, ed. 4-a, 1909, pp.V, VI. 112 H. Höffding, Histoire de la philosophie moderne, Paris, Alcan, ed. 3-a, 1924, vol. II
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
reduse a populației și deci a tirajelor mici. Libertatea sa era cu certitudine garantată de primul amendament la Constituție, votat în 1791: "Congresul nu va face nici o lege care să restrîngă libertatea cuvîntului sau a presei". Jurnalele cădeau (ns( prad( urm(ririlor judiciare pe care violența opoziției politice le susținea și care poate justificau extinderea atacurilor personale. Abia mai t(rziu, (n 1830, a (nceput s( se contureze o reînnoire în presa americană, care va anunța extraordinara sa dezvoltare. III. Presa
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
bucura ziarul Affiches a început să scad( (n favoarea editorilor din provincie. Affiches a fost, prin urmare, primul periodic de provincie (n adev(ratul sens al cuv(ntului. Primul num(r din Affiches a fost publicat în 1731, la Strasbourg, urm(toarele numere, la Lyon, în 1750 (i se inspirau din modelul Intelligenzblättern germane. În 1788, existau 44 asemenea ziare. Consacrate în esență publicării de anunțuri publicitare, uneori acestea aveau și rubrici de informații locale sau literare. Unele din aceste Affiches
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
din Charta revizuită iar legile din octombrie și decembrie 1830 diminuează cauțiunea și restabilesc jurisdicția juriilor. În fața violenței atacurilor presei legalizate și democrate, guvernele contestate încearcă să se apere prin amplificarea acțiunilor care îi vizează pe cei ce s(nt urm(ri(i judiciar, însă cel mai adesea juriile (i achit( pe jurnaliștii. Atentatul Fieschi a sevit drept pretext pentru votarea legilor din septembrie 1835. Prin acestea se întărea eficacitatea urmăririlor și dubla cauțiunile; de asemenea, legile în cauză restabileau cenzura
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nal pe care Henri Rochefort l-a lansat în mai 1868, La Lanterne o broșură mică de 64 de pagini ce avea, datorită spiritului și intransigenței sale, o audiență enormă; aduc(nd un tiraj de 100.000 de exemplare. Fiind urm(rit, Rochefort se autoexilează la Bruxelles, unde ajunge în 1869 să fie ales deputat. Cu aceast( ocazie, el pune (n circula(ie un cotidian, Marsellaise, care îl va duce la închisoare ca urmare a problemelor apărute la înmormîntarea colaboratorului lui
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nici despre autorități, nici despre culte, nici despre politică, nici despre oamenii locului, nici despre corpul de credit, nici despre Operă, nici despre alte spectacole, nici despre cineva care face ceva, pot tip(ri orice, liber, f(r( s( fiu urm(rit de doi sau trei cenzori. Pentru a profita de această dulce libertate, anunț apari(ia unui periodic și sperînd că nu voi intra în concurență cu nimeni, îl numesc Journal inutile. Dar, vai! Văd deja ridicîndu-se din paginile acestuia
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]