4,529 matches
-
342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul recomanda, Într-adevăr, consumul de usturoi, pentru că acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața, ucide tenia, mărește fluidul seminal, favorizează dragostea” <endnote id="(481, p. 350)"/>. Julian Ursyn Niemcewicz Își bătea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul recomanda, Într-adevăr, consumul de usturoi, pentru că acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața, ucide tenia, mărește fluidul seminal, favorizează dragostea” <endnote id="(481, p. 350)"/>. Julian Ursyn Niemcewicz Își bătea joc Într-o nuvelă de evreii polonezi, spunând că aceștia mănâncă și „Înghețată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața, ucide tenia, mărește fluidul seminal, favorizează dragostea” <endnote id="(481, p. 350)"/>. Julian Ursyn Niemcewicz Își bătea joc Într-o nuvelă de evreii polonezi, spunând că aceștia mănâncă și „Înghețată de usturoi” <endnote id="(682, p. 70)"/>, iar Isaac Babel Își aducea aminte de casa natală din Odessa, „mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aducea aminte de casa natală din Odessa, „mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează hainele tale o săptămână după ce ți le-a adus croitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează hainele tale o săptămână după ce ți le-a adus croitorul evreu” <endnote id="(843, pp. 107-111)"/>. Dar cine stabilește dacă este vorba sau nu de un exces alimentar ? Mănâncă evreii mai mult usturoi și mai multă ceapă decât, să zicem, românii ? În orice caz, În secolele XVIII-XIX, călătorii străini prin Țările Române și românii Înșiși atestă abundența de usturoi și de ceapă În hrana românilor <endnote id="(3, p. 23 ; 462, p. 163
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilește dacă este vorba sau nu de un exces alimentar ? Mănâncă evreii mai mult usturoi și mai multă ceapă decât, să zicem, românii ? În orice caz, În secolele XVIII-XIX, călătorii străini prin Țările Române și românii Înșiși atestă abundența de usturoi și de ceapă În hrana românilor <endnote id="(3, p. 23 ; 462, p. 163)"/>. La aceeași concluzie au ajuns etnologii care s-au ocupat la sfârșitul secolului al XIX-lea de bucătăria țăranului român : „Ceapa se pune mai În toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au ajuns etnologii care s-au ocupat la sfârșitul secolului al XIX-lea de bucătăria țăranului român : „Ceapa se pune mai În toate bucatele, să le dea gust. Ea se mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu stăteau mai bine la acest capitol. „La București am fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu stăteau mai bine la acest capitol. „La București am fost de mai multe ori invitat de boieri la masă - scrie În 1833 pictorul maghiar Barabás Miklós -, Însă după prima
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la acest capitol. „La București am fost de mai multe ori invitat de boieri la masă - scrie În 1833 pictorul maghiar Barabás Miklós -, Însă după prima masă nu m-am mai dus, scuzându-mă cu câte ceva, căci se gătea cu usturoi, ceea ce nu puteam suferi” <endnote id="(861, p. 31)"/>. De fapt, a spune despre cineva că miroase a usturoi (sau a ceapă) este o remarcă depreciativă și disprețuitoare, menită să indice proveniența socială umilă, din „lumea de jos” (sat, mahala
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pictorul maghiar Barabás Miklós -, Însă după prima masă nu m-am mai dus, scuzându-mă cu câte ceva, căci se gătea cu usturoi, ceea ce nu puteam suferi” <endnote id="(861, p. 31)"/>. De fapt, a spune despre cineva că miroase a usturoi (sau a ceapă) este o remarcă depreciativă și disprețuitoare, menită să indice proveniența socială umilă, din „lumea de jos” (sat, mahala etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]