3,613 matches
-
izbește toaca,/ Și străveziul demon prin aer când să treacă,/ Atinge-ncet arama cu zimți-aripei sale/ De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale79. De altfel, întreaga atmosferă care înconjoară biserica este bizară și de un strălucitor mister: Văzduhul scânteiază, câmpia are un luciu văl, iar lumea stă îmbrăcată în promoroacă 80. Crucile sunt unse cu var și pare că vin din alte vremuri, din pustii, lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar, iar țintirimul singur (s.n.) cu strâmbe cruci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Îngână dulce: pace vouă! Drumeții-ngălbeniți ca ceara Cuțitele scăpă din mână Și păcătoșii - ngenunchiară Culcându-și frunțile-n țărână. Și-n timp ce câteși-trei se-nchină Cu lacrimile râu pe față, Iisus în para de lumină Se mistuia-n văzduh și-n ceață. Pensia noastră La 2 septembrie 2013 își aducea aminte de sărăcia de-acasă și ne scria scuzându-se, că la vârsta ei nu mai poate să facă nimic repede și că îi mai și tremură mâinile, situație
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
amare. Unele au fost, chiar cumplite... care, mi-au bântuit multă vreme sufletul, precum fantomele o casă pustie. Cum să uiți marele refugiu... cu tragismul lui... când oamenii fugeau de moarte... când, de peste Nistru și Prut veneau rușii, și din văzduh, întunecând soarele, veneau anglo-americanii, în valuri... valuri, ca niște păsări de pradă, aducând cu ei groaza și moartea. Cum ai fi putut uita, oare... miercurea aceea, de la sfârșitul lui martie’44... miercurea aceea..! PARTEA ÎNTÂI De-ar fi Moldova’n
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de puhoiul asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de în urmă cu nici trei ani.. : „ Ostași, vă ordon treceți Prutul!... Urmați-mă!... Războiul Sfânt a început!”... ... Când, tunurile de toate calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se legănau înfricoșător... Cum să uiți dimineața aceea de iunie... când a doua mare aventură a Secolului se pornise... Și, ca, un „galop de sănătate”, au ținut-o nemții și românii prin stepele rusești, până la Moscova și Harcov... până la Cotul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
își auzea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat... Patetismul, poate neintenționat, cu care Sfinția Sa ne vorbea, adâncea teama în sufletele noastre și mai mult. La Prut, bubuitul tunurilor se auzea tot mai tare. Pământul se cutremura de violența detunăturilor... văzduhul era brăzdat de fulgere și flăcări, pământul era răscolit de furia oarbă a ucigătoarelor unelte ale războiului. Gândurile noastre zbuciumate, de copii, „.. Ce va fi cu noi... ce va fi cu părinții noștri, cu țara noastră ce se va întâmpla
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
era o forfotă de neînchipuit... Zi frumoasă de primăvară, cu cer senin și soare mult încă de dimineață. Cei dintâi muguri se aninau de ramurile liliacului... Pe cer, sus de tot, norii pluteau ca niște grămezi de puf alb. În văzduh era o pace dulce... În dimineața aceea toate păreau mai frumoase ca niciodată... nimic nu prevestea grozăvia care, peste puțin... urma să se dezlănțuie. De aproape trei ore așteptam să ni se dea plecarea, și ne pierdusem răbdarea... O neliniște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu un fel de disperare... un fel de spaimă, iar noi simțeam o frică nelămurită. N-a durat mult, și, așa... din senin, un vuiet din ce în ce tot mai groaznic, venea din cer... din pământ... din toate părțile. Văzduhul și pământul se cutremurau...de vuietul lor... Pe cer, sute... poate, mii de bombardiere anglo americane, escortate de avioane de vânătoare, roind în jurul lor ca țânțarii, întunecau soarele ca pe timp de eclipsă. Era ceva nemaivăzut... Văzduhul tremura vălurit, pământul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din toate părțile. Văzduhul și pământul se cutremurau...de vuietul lor... Pe cer, sute... poate, mii de bombardiere anglo americane, escortate de avioane de vânătoare, roind în jurul lor ca țânțarii, întunecau soarele ca pe timp de eclipsă. Era ceva nemaivăzut... Văzduhul tremura vălurit, pământul părea că se leagănă. O clipă doar... și erau deja deasupra Bucureștiului. Deodată, pământul fu zguduit înspăimântător, și, văzduhul la fel, cerul se înroși de fulgere și flăcări. Cât prindea ochiul, vâlvătaia înroșea cerul. Părea că pământul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avioane de vânătoare, roind în jurul lor ca țânțarii, întunecau soarele ca pe timp de eclipsă. Era ceva nemaivăzut... Văzduhul tremura vălurit, pământul părea că se leagănă. O clipă doar... și erau deja deasupra Bucureștiului. Deodată, pământul fu zguduit înspăimântător, și, văzduhul la fel, cerul se înroși de fulgere și flăcări. Cât prindea ochiul, vâlvătaia înroșea cerul. Părea că pământul se prăbușește... văzduhul fierbea ca în iad... Erau clipe de coșmar... ceva, greu de înfățișat în cuvinte. Trenul nostru se apropia de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pământul părea că se leagănă. O clipă doar... și erau deja deasupra Bucureștiului. Deodată, pământul fu zguduit înspăimântător, și, văzduhul la fel, cerul se înroși de fulgere și flăcări. Cât prindea ochiul, vâlvătaia înroșea cerul. Părea că pământul se prăbușește... văzduhul fierbea ca în iad... Erau clipe de coșmar... ceva, greu de înfățișat în cuvinte. Trenul nostru se apropia de Videle. Gonea nebunește, îndepărtându-se, cât mai mult de moarte... Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe străzi în ruine... În urma ei, catastrofa a lăsat mii și mii de victime... Trenul cu refugiați a trecut de Videle într-o goană nebună. Era înfricoșător să fugi din calea morții... De peste Nistru și Prut veneau rușii, iar din văzduh, veneau anglo-americanii în valuri ca niște păsări de pradă, aducând cu ei groaza și moartea... Curând, bubuiturile încetară, uruitul bombardierelor slăbi din ce în ce, îndepărtânduse spre Apus... ducând cu ele, mai departe groaza și moartea, lăsând în urechi, doar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din nou, sprijinit de aviație și numeroase blindate...” Grija pentru cei rămași acolo... era ucigătoare. ...Veni și luna iunie... luna lui Cireșar... Era duminică... de Sfânta Treime. Soarele ardea în dreptul amiezii, prea tare pentru începutul de iunie... Slujba se sfârșise. Văzduhul răsuna de dangătul clopotelor. În glasul lor de bronz, se simțea o putere neînțeleasă... o taină liniștitoare. Încă de dimineața, satul vuia de știrea că: „Iașul a fost bombardat”... Ziarele și radioul nu mai conteneau să transmită știrile despre luptele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
imnuri... unii se chircesc privindu-l și gândesc... gândesc îndelung acasă; sporovăiesc, povestesc, transmițându-i ceva din ființa lor. În ultima vreme, seară de seară, roată în jurul focului, își cântă durerea și dorurile de casă. Din când în când, în văzduh se ridică imnuri în sunete calde și blânde, care plâng în noapte. Ei cântă în jurul lui, cântă cu el... cântă pentru el... Cântă blând liniștitor, cântece și imnuri... melodii sfâșietoare... ce-ți înmoaie voința și-ți înduioșează sufletul. Tot satul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
casele și ulițele, satul tot era îngropat în omăt. Urmară ultimele zile ale lui Făurar... După calendar, pe vechi, era sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu adia peste câmpuri.. Toropeala s-a așternut peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de vânt nu adia peste câmpuri.. Toropeala s-a așternut peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ură... O ură care creștea tot mai tare de la o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii... cri-mi-na-lii !, scanda piața într-un glas. Tră-dă-to-rii !.. La moarte... la moarte !.. Hoții.. hoții !” ocări și batjocuri de tot felul ieșite din gura mulțimii, se încrucișau, brăzdând văzduhul ca niște sulițe. „ Tovarăși !.. Dragi tovarăși !.. încearcă să potolească furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși,.. ieri, procesul trădătorilor din fruntea fostului partid național țărănesc, s-a terminat..!” „ Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
potolească furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși,.. ieri, procesul trădătorilor din fruntea fostului partid național țărănesc, s-a terminat..!” „ Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga „.. Huooo... huooo !.. vânzătorii, huoo la moarte cu ei..!”, văzduhul vuia, supraîncărcat, gata să se prăbușească asupra pieții... asupra mulțimii. Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste ei. „ Tovarăși, tovarăși !.. încercă vorbitorul să mai potolească vacarmul. Vânzătorii de țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de condamnare, publicată în ziarele apărute de dimineața
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gloată...doborâtă de povara propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor, și de neprevăzut al soartei. ... Ultimele ecouri ale Pieții se stinseră în văzduh... Liniște... O liniște apăsătoare coborî din cer. Înserarea a început a se lăsa peste Piața rămasă pustie... întunericul și noaptea de noiembrie veni repede, umedă și senină. Clopotul de la Mitropolie bătu cu sunet rar și adânc, de cinci ori la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
adânc, de cinci ori la rând...Și clopotele bisericilor din apropiere... Banu, Mitoc, Talpalari, Sf. Spiridon... și dinspre Tg. Cucu, Golia, Barnovschi și Bărboi, doar cele mai apropiate... începură să bată de sfârșit de vecernie, și, dangătul lor vuia în văzduh spărgându-se în zidurile orașului A doua zi era duminică... Ziarul „Opinia”, duminică 16 noiembrie, 1947, publica, pe prima pagină, cu majuscule următoarele... „..În fața procesului fruntașilor țărăniști, masele populare au manifestat public, satisfacția pentru condamnările pronunțate..!” Mulți alți fruntași țărăniști
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în noul an, aparent.. simplu și firesc, ca de obicei.. de fapt se intra întro altă lume... o lume nebună. O apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Au ales să moară și să nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ultima zăpadă din care înflorește ?! Soarele dimineții se strecura prin ramuri și lăsa în iarbă fâșii de un verde crud.. Anotimpul primăverii, renașterea naturii, tocmai sosise. Pe cer sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. În văzduh era o pace dulce. Era în ziua când calendarul ortodox prăznuiește Sfinții 40 de Mucenici... Baltă oftă amintindu-și de... „Moșii de iarnă”. Gândul îl purtă, acasă în copilărie, când mama lor, le dădea o cană plină cu lapte cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lui, pe lângă sacrificiul lor.. Nu durerea ci, umilința îi devasta sufletul. Simți cum i se împotmolește mintea în învălmășeala aceea de gânduri. Totul s-a petrecut ca un vârtej. Soarele începu să se arate printre vârfurile brazilor. Niște păsări despicară văzduhul ca niște săgeți sclipitoare. Clopotele bisericilor din .. Poiana Teiului... din Fărcașa și din Borca.. începură să se audă bătând, umplând de jale văzduhul cu ecoul lor vălurit, de chemări triste... sfâșietor de triste... Glasul lor de bronz, era ca un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]