3,569 matches
-
canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le ceva.” Ultimul volum de versuri publicat în țară, Dragostea e pseudonimul morții (1980), se face ecoul oboselii unei existențe văzute ca o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
în același timp, poetul evocator și analistul lucid al acestui tumult. Pentru că ceea ce în epocă a putut duce la acuzația de pornografie - pictura voluptuoasă a trupului feminin și a îmbrățișării erotice, iubirea în multiplele ei ipostaze (pură, spirituală, pentru Hermina, văzută ca dublul angelic al bărbatului; vicioasă, când obiectul ei e Virginia, sora Herminei, încă un copil, sau Paulina, mătușa lor, femeia-fecioară; incestuoasă, când intră în joc mama fetelor; provocator-scandaloasă, căci posedarea mamei are loc în prezența Virginiei adormite), în fapt
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
rampă, în lumina vieții publice. Reputația și prestigiul câștigate la nivel de grup sunt inevitabil direcționate într-un sens și spre o finalitate socială și politică. E dificilă trasarea unei granițe între câmpurile culturale și sfera politicului în înțeles larg (văzută ca zonă a relațiilor între diverși „zoon politikon”, între indivizi cu vocație socială/politică). Socialul și culturalul se află într-o continuă interdependență, iar existența c.l., configurațiile de relații și cele de putere pe care el le prezintă și
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
acesta este artificial creat, el trebuie să fie dramatic, să conțină un anume suspans șțț cazul trebuie să aibă «ceva»”. 3. Cazul trebuie să fie situat în ultimii cinci ani. Dacă se dorește ca povestea să pară reală, ea trebuie văzută ca o situație curentă; dacă problema este „clasică”, ea poate fi concepută drept nemotivantă (spre exemplu, problema clonării umane poate fi mai motivantă pentru cursanți decât revoluția coperniciană). 4. Un caz bine construit creează empatie cu personajele centrale. Astfel, nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și limbajele, în spirit demitizant, el orientează scripticul, literaturizează oralitatea, înjosește sublimul, proiectează prozaicul în metafizic, reduce, când vrea, toate câte există, văzute și nevăzute, la un numitor comun, derizoriu. În ordinea conținutului, o caracteristică generală a prozei lui G. e aceea de a nu zugrăvi un mediu doar în sine și pentru sine, ci de a sesiza, în existența acestuia, implicațiile unor
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
loc după Unirea din 1859 însoțite de evenimente, unele destul de complicate, care afectau puternic unitatea națională și noul stat național. Să amintim de româno-scepticii din secolul XIX și XX. Separatismul a fost o realitate, care exprima o atitudine față de Unirea văzută doar entuziast și de la sine înfăptuită. S-a lucrat evident pentru impunerea unui nou spațiu public, cel românesc, diferit față de cel din fostele Principate: Moldova și Muntenia. Avem deci, pe de o parte, pregătirea Unirii, un rol avându-l de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
despre locul României în comunitatea europeană. Există, nu avem cum ocoli, o anumită reținere dacă nu chiar teamă de supune discuției chestiunea națiunii în noul context. În spațiul românesc a prevalat și continuă să se impună o concepție a națiunii văzută mai degrabă sub aspectul său etnic, care accentuează descendența comună decât una civică, „bazată pe aderența la legi și instituții comune”. Va dispare națiunea în noul context al europenizării? Este o întrebare tulburătoare pe care mulți nu vor să și-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în civilizație nu se câștigă decât prin muncă” (p.103). Capitolul dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea este important întrucât ne arată cum a operat un marxist cu termenii teoriei în cauză, analizând rolul instituțiilor burgheze în formarea României moderne, precum și neoiobăgia, văzută tot ca o formă fără fond. Gherea este cel care răstoarnă relația dintre forme și fond, făcând din anterioritatea formelor o lege de dezvoltare a țărilor rămase în urmă, țări care intră cu necesitate în „orbita” țărilor capitaliste dezvoltate. Potrivit lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a istoriei civilizației. Comentariile, purtând semnăturile lui Mircea Malița, Andi Bălu, Vasile Andru, Radu Cosașu, Gh. Păun ș.a., au rostul de a sugera semnificațiile subtile ale unui fenomen asociat nu de puține ori frivolității. Aventura cunoașterii e
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
1925), Femeia cu carnea albă (1927), Rasputin. Diavolul de la Curtea țarului (1929), piesa Sburătorul (1923, jucată mai întâi în 1931, iar în 1945 cu titlul Sburător cu negre plete), volumele Idei și oameni (1922), Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic (1929) și Mărturia unei generații (1929). Le urmează Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor (1932), romanul Al doilea amant al doamnei Chatterley (1934, sub pseudonimul Clifford Moore, ceea ce nu-l ferește de o anchetă judiciară pentru delict de pornografie literară
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de contribuție la impunerea modernității în literatura română. Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. Lucrarea însumează, mai întâi, principalele campanii antitradiționaliste la care participase în deceniul al treilea, după ce în prima lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
multiplă), București, 1932; ed. 3 (Zeul iubirii), București, 1945 ; Idei și oameni, I, București, 1922; Sburătorul, Iași, 1923; Moartea unei republici roșii, București, 1924; Omul descompus..., București, 1925; Femeia cu carnea albă, București, 1927; Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic, București, 1929; Mărturia unei generații, cu măști de Marcel Iancu, București, 1929; ed. pref. Valeriu Râpeanu, București, 1967; ed. îngr. și pref. H. Zalis, București, 2003; Rasputin. Diavolul de la Curtea țarilor, București, 1929; Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, București
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Animals Showing the Path toward God, în vol. A Cultural History of Animals in the Middle Ages, (ed.) Brigitte Resl, Berg Publishers, Oxford, New York, 2007, p. 128: "Cunoașterea zoologică nu era considerată un scop în sine. Cunoașterea lumii animale era văzută ca parte a unui scop mult mai important. Mai buna înțelegere a animalului era valorificată ca un mijloc către o înțelegere aprofundată a planului divin care guverna lumea sensibilă, creația lui Dumnezeu. Ca o consecință a acestui punct de vedere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Showing the Path toward God, în vol. A Cultural History of Animals in the Middle Ages, edited by Brigitte Resl, Berg Publishers, Oxford, New York, 2007, p. 128: "Cunoașterea zoologică nu era considerată un scop în sine. Cunoașterea lumii animale era văzută ca parte a unui scop mult mai important. Mai buna înțelegere a animalului era valorificată ca un mijloc către o înțelegere aprofundată a planului divin care guverna lumea sensibilă, creația lui Dumnezeu. Ca o consecință a acestui punct de vedere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
instituțiile ar refuza să le accepte. Afirmația a făcut mult timp parte din ideologia amatorilor de SF. Ea este discutabilă pe alocuri, dar permite reperarea tipului de lectură pe care SF-ul o promovează. Povestirile de acest gen sunt, desigur, văzute ca ficțiuni, dar ar poseda, în plus, "o parte de adevăr", grație prezenței difuze a științei, ca efect al distilării ei în ficțiune. Ficțiunea SF ar fi deci legată de lumea realității prezente și viitoare, pierzându-și statutul de ficțiune
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu extratereștrii, roboții sau androizii. 4.3. Oameni și mutanți în science-fiction: probleme ontologice și politice SF-ul se folosește de figura mutantului pentru a pune întrebări legate de definiția fizică și psihologică a omului. Monstruozitatea mutantului ar fi atunci văzută ca transgresarea unei forme presupus fixe a omului și a psihicului său. Dar este ființa umană tributară unei forme corporale fixe? Îndepărtarea de forma aceasta înseamnă oare îndepărtarea de umanitate? Un răspuns pozitiv la această întrebare ar justifica toate atitudinile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
oameni deosebiți trăitori pe Terra, din care avem numeroase exemple, unul dintre cele mai recente fiind Copiii lui Darwin (Greg Bear, 2003). Care sunt cauzele propuse pentru aceste mutații? Ele sunt prezentate pe două axe: fie sunt de origine internă, văzute ca un har sau un blestem, ca în Slan (Van Vogt), fie sunt văzute drept consecințe ale mediului și ale modificărilor acestuia, ca monstruoșii copii mutanți rezultați din expunerea la radiații. Este cazul romanului Who Knows His Brother? / Frații (G.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
risc sau stresori cu care individul se confruntă pe parcursul existenței sale”. Așadar pe de o parte avem reziliența individului, pe de alta, vulnerabilitatea sa și factorii de risc la care este expus. între aceste trei coordonate coexistente în spațiul actual, văzute ecosistemic (la nivele diferite de manifestare), la care se adaugă perspectiva temporală, a dezvoltării ființei umane, se petrece confruntarea ființei umane cu trauma. „Reziliența e văzută azi ca un fenomen multidimensional, dependent de context și orientat spre proces, care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei, cadru al construirii rezilienței individului, constă în abilitatea familiei de a face față adversităților și a se adapta. Aceasta este un proces multideterminat care apare în timp și se dezvoltă ca răspuns la complexitatea condițiilor în schimbare (Walsh, 1996). Văzută ecologic și developmental, reziliența familiei e un proces continuu, Sentimentul realității și al capacității de control asupra ei Competențe sociale bune: empatie/abilitatea de a stabili contacte sociale și de a coopera/conduită responsabilă în relația cu ceilalți Abilități de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spațio-temporală dată. Trudel și colaboratorii săi (2002) vorbesc despre două semnificații esențiale ale conceptului de factori de protecție: 1. identificarea factorilor de protecție cu o caracteristică individuală sau de mediu care garantează absența factorilor de risc; 2. factorii de protecție văzuți ca variabile care atenuează efectele factorilor de risc. Garmezy (1971) vorbește despre factori protectivi care țin de: caracteristicile individuale, cum ar fi temperamentul facil, sănătatea sistemului nervos central, stima de sine și reacții pozitive în relațiile sociale cu ceilalți; mediul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
negative ale unui factor de risc, în timp ce absența lor s-ar putea pur și simplu să nu aibă nici un impact asupra adaptării individuale”(Trudel et al. 2002, p. 158). Există autori (Trudel et al., 2002) care consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stă la baza tuturor drepturilor omului fără a fi însă definită. Mariana Chilton (2006, p. 215) definește demnitatea umană ca „un sens dinamic al valorii mediate social și politic”ce se referă la modul în care o persoană este percepută, văzută și tratată de ceilalți. Acest mod influențează propria experiență subiectivă, stima de sine a persoanei. Violarea demnității umane conduce la stres cronic și o stare de sănătate precară. Demnitatea umană e grav afectată în situații de victimizare violentă, sărăcie, deprivare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neliniști chiar și după ce peisajul literaturii române se populează cu nume. Adică și după ce în câmpul literar se aglomerează autorii, operele, grupările, acest "părinte al literaturii române" va continua să proiecteze utopii demografice, algoritmi prin care să organizeze o populație văzută abstract, ca un corp creator de literatură. Raportarea directă la masa populației nu e caracteristică numai momentului 1830, ci supraviețuiește până spre 1870. De-a lungul a patru decenii, Heliade Rădulescu rămâne fidel acestei reprezentări inițiale în care literatura urma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
povara libertății" fără să i-o fi cerut cineva vreodată, astfel încât toate aspectele importante ale existenței erau controlate de către el și securitate: controlul nașterilor, educația înțesat-infestată de propagandă, controlul deplin al mijloacelor de informare în masă (presă scrisă, vorbită și văzută), centralizarea economică, adică controlul mijloacelor de trai, începând cu producția propriu-zisă și până la consum, locul de muncă și locuința, precum și supravegherea vieții private a indivizilor. Or, de aici, de la înțelegerea controlului total exercitat pe către partidul unic și de către securitate
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zâna... O brunetă despre care v-am spus că mi s-a părut că era frumoasă. Dar nu era doar aparență, ci chiar era frumoasă! C. I.: Adică nu era doar efectul abrutizării suferite în perioada de detenție și femeia văzută părea din această cauză frumoasă. S. Ț.: Nu. Chiar era o femeie frumoasă! Noi încărcam pe șlep saci cu semințe de floarea soarelui. Șlepul era ancorat pe Dunăre, de la Dunăre erau vreo 20 de metri de mal după care urma
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]