13,019 matches
-
în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în lume pentru că suntem „ființele care pun întrebarea despre ființă”. Dasein, spune Heidegger, este das fragende Seiende, „ființa care întreabă”117. Max van Manen are și el în vedere acea alertă generală și continuă la care este obligat individul uman asaltat de lumea exterioară, de ființele și lucrurile ce îl înconjoară. Din această grijă esențială se nasc celelalte trăiri pe care le-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională generează și accentuează subiectivitatea și intersubiectivitatea, în special la nivelul atitudinilor, valorilor și credințelor. Acest proces este evident
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională generează și accentuează subiectivitatea și intersubiectivitatea, în special la nivelul atitudinilor, valorilor și credințelor. Acest proces este evident în mediul școlar; e) participarea poetică: cercetarea fenomenologică capătă adesea calități poetice. John Ciardi observase că pentru înțelegerea unui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
121. Cercetarea fenomenologică presupune ceva similar. Ea nu poate fi redusă la „rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste cinci trăsături diferențiază cercetarea fenomenologică de celelalte tipuri de investigație folosite în științele naturii și în științele spiritului și culturii. Folosirea cercetării fenomenologice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
calități excepționale: el nu poate apela la observații și experimente meticuloase; nici introspecția nu este eficientă; are nevoie de capacități empatice, de abilități analitice, de reflecție profundă și de cultură vastă. Nu oricine poate fi cercetător fenomenolog. Sesizând acest neajuns, van Manen (1984) a alcătuit un demers metodologic tetrafazic pentru conducerea cercetărilor fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa pur și simplu științele educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul descrie fenomenul apelând la „arta scrierii” (art of writing). Max van Manen (1984) a propus și o „variantă operațională” a demersului metodologic de mai sus125: I. întoarcerea spre natura experienței trăite: 1.1. orientarea către fenomen; 1.2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
3.7. determinarea temelor esențiale; IV. scrierea fenomenologică: 4.8. îngrijirea atentă a limbajului; 4.9. alegerea unor exemple variate; 4.10. scrierea (Redactarea); 4.11. rescrierea (de la pasul I până la pasul IV). Atragem atenția asupra importanței cruciale pe care van Manen o dădea ultimei etape. Pentru el, scrierea fenomenologică nu este simplă „redactare”, ci momentul esențial al „aventurii fenomenologice”, al „explorării profunzimilor conștiinței”. A scrie înseamnă a descoperi, a dezvălui, a crea în sensul cel mai autentic al acestor expresii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
explorării profunzimilor conștiinței”. A scrie înseamnă a descoperi, a dezvălui, a crea în sensul cel mai autentic al acestor expresii. Totuși, avem de-a face cu un îndrumar destul de sumar. Varianta operațională simplifică, în chip evident, demersurile cercetării fenomenologice. Max van Manen (1984) a explicat însă că a propus-o doar ca ghid pedagogic pentru studenții începători care doresc să-și investigheze propriul drum parcurs în curriculumul educațional și curriculum vitae 126. Dar, așa cum aprecia Robert Burch (1989): ...fenomenologia urmărește o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curriculumului de-a lungul ultimului deceniu al secolului XX. În acest răstimp s-au auzit și „ecourile” majore ale hermeneuticii fenomenologice în câmpul curriculumului educațional: Robert K. Brown (1991)153; Tetsuo Aoki (1986, 1990, 1991, 1992, 1993)154; Max van Manen (1990, 1991)155; Margaret Hunsberger (1989, 1992)156; Dennis Sumara (1992, 1994)157 ș.a. 15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralisttc "15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralist" Cine și-ar mai fi închipuit că, într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuințelor raportându-le la strategii orientate în gol, in vitro!248 Modelele de apreciere a trebuințelor orientate în gol presupun un „portret ideal al situației”, pe care îl compară cu starea actuală și, apoi, renunță la orice necesitate vidă sau vană. Îndreptarea tehnică sugerată prin modelele de estimare în gol a necesităților poate fi adecvată în legătură cu anumite tipuri de muncă. Dar nu când este vorba despre instruire. Nu toate tipurile de instruire sunt desemnate să amelioreze performanțele într-un anumit sector
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală (Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie, 1936). După moartea lui Husserl, elevul său de la Freiburg, R.P. van Breda, temându-se de antisemitismul hitlerist, a transportat clandestin la Louvain (Franța) biblioteca și lucrările nepublicate ale lui Husserl. S-a descoperit, cu surprindere, că, deși publicase relativ puțin, Husserl scrisese enorm. Arhivele Edmund Husserl conțin peste 30 000 de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Theologie, 1970); Gânduri (Gedachtes, 1971). 105. G. Willis, „Phenomenological Methodologies in Curriculum”, Journal of Curriculum Theorizing, 1 (1), 1979, pp. 65-79. 106. Ibidem, pp. 173-174. 107. W. Pinar, M. Grumet, Toward a Poor Curriculum, Kendall/Hunt, Dubuque, 1976. 108. M. van Manen: „Phenomenological Pedagogy”, Curriculum Inquiry, 12 (3), 1982, pp. 283-399; „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), 1984, pp. 36-69; „«Doing» Phenomenological Research and Writing: An Introduction”, Curriculum Praxis Monograph Series, 7/1984, University of Alberta; „Action Research as Theory
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând simultan esența și sensul, adică fenomenologia (în accepțiunea lui Heidegger, fenomenologia este însăși existența „dezvăluită”, ontologia). 112. Termenul lui van Manen Lifeworld traduce conceptul de Lebenswelt („lumea vieții trăite”) lansat de Wilhelm Dilthey în Die geistige Welt. Einleitung in die Philosophie des Lebens (1911), pe care l-a folosit și Husserl în Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Welt. Einleitung in die Philosophie des Lebens (1911), pe care l-a folosit și Husserl în Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie (1913), dar cu sensul conferit de Heidegger, în Sein und Zeit (1922), celebrei sintagme In-der-Welt-Sein, „faptul-de-a-fi-în-lume”. Van Manen ar fi putut folosi expresia being-in-the-wold, o corectă traducere în engleză a lui In-der-Welt-Sein, dar care pierde conotația de „lume trăită”, „experiență concretă de viață”, „viața însăși” pe care au avut-o în vedere Dilthey, Husserl și Heidegger. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însăși” pe care au avut-o în vedere Dilthey, Husserl și Heidegger. Este un avantaj al limbii germane care conține substantivul-atribut innerweltlich - care înseamnă „intramundan(ul)”, „înăuntrul lumii” -, foarte apropiat din punct de vedere fonematic și semantic de in-der-Welt-Sein. 113. Van Manen, „«Doing» Phenomenological Research...”, ed. cit. 114. Ibidem. 115. Apud Pinar et al., op. cit., p. 407. 116. Vezi la Heidegger, Ființă și timp (ed. cit.), capitolele 64 („Grijă și sineitate”) și 65 („Temporalitatea ca sens ontologic al Grijii”). Atât „grija
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căreia nimic nu-i rămâne închis, flecăreala, căreia nimic nu-i rămâne neînțeles sau - de fapt Dasein-ului care ființează astfel - chezășia unei «vieți» care, chipurile, este cu adevărat «vie»” (Ființă și timp, ed. cit., p. 235). 118. Înțelegerea demersului lui van Manen reclamă folosirea unui index minimal de termeni husserlieni și heideggerieni care însă nu poate fi redat aici din motive lesne de priceput: aceste concepte fenomenologice își câștigă tâlcurile - adesea multiple- numai în contextul operelor lui Husserl și Heidegger. 119
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de priceput: aceste concepte fenomenologice își câștigă tâlcurile - adesea multiple- numai în contextul operelor lui Husserl și Heidegger. 119. N. McEwen, „Phenomenology and the Curriculum: The Case of Secondary-School Geography”, Journal of Curriculum Studies, 12 (4), 1980, pp. 323-340. 120. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and the Curriculum: The Case of Secondary-School Geography”, Journal of Curriculum Studies, 12 (4), 1980, pp. 323-340. 120. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 125. Ibidem. 126. Ibidem. Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
120. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 60. 121. J. Ciardi, How Does a Poem Mean?, Houghton Mifflin, Boston, 1960. 122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 125. Ibidem. 126. Ibidem. Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen a adus lămuriri în acest sens. 127. R. Burch, „On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
122.Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 123. Pinar et al., op. cit., p. 407. 124. Van Manen, „Practicing Phenomenological Writing”, ed. cit., p. 69. 125. Ibidem. 126. Ibidem. Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen a adus lămuriri în acest sens. 127. R. Burch, „On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea românească a cărții lui F.D.E. Schleiermacher Hermeneutica (traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Londra, 1982, pp. 147-174. 150. Reynolds, op. cit., p. 160. 151. D. Kennedy, „Review Essay”, The Journal of Education Thought, 25 (2), 1991, pp. 160-162. 152. Ibidem, p. 160. 153. R.K. Brown, Toward a Phenomenology of Curriculum: The Work of Max van Manen and T. Tetsuo Aoki, Louisiana State University, 1991, disertație citată de Pinar et al., op. cit., p. 420. 154. Apud Pinar et al., op. cit., p. 426. 155. Vezi supra trimiterile la Max van Manen (notele 108, 112-113, 120, 125, precum și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Phenomenology of Curriculum: The Work of Max van Manen and T. Tetsuo Aoki, Louisiana State University, 1991, disertație citată de Pinar et al., op. cit., p. 420. 154. Apud Pinar et al., op. cit., p. 426. 155. Vezi supra trimiterile la Max van Manen (notele 108, 112-113, 120, 125, precum și subcapitolul 15.3.5). 156. Margaret Hunsberger: „Students and Textbooks: Which Is to Be the Master?”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989; „The Time of Texts”, în W. Pinar și W. Reynolds (eds.), Understanding Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and the Culture of Learning”, Educational Researcher, 18 (1), pp. 32-42. Brown, R. (1973), Knowledge, Education, and Cultural Change: Papers in the Sociology of Education, Tavistock Publications, Londra. Brown, R. (1991), Toward a Phenomenology of Curriculum: The Work of Max van Manen and T. Tetsuo Aoki, Louisiana State University, Baton Rouge. Bruner, J. (1960), The Process of Education, Vintage Books, New York (trad. rom.: Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970). Bruner, J. (1966), Toward a Theory of Instruction, W.W. Norton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
for Understanding Curriculum, The Falmer Press, Londra. Martin, J. (1972), „The Disciplines and the Curriculum”, în D. Purpel, M. Belanger (eds.), Curriculum and the Cultural Revolution, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 100-123. Maslow, A. (1968), Toward a Psychology of Being, D. Van Nostrand Co., New York. Maxcy, S. (1991), Educational Leadership: A Critical Pragmatic Perspective, Bergin & Garvey, New York. Mayhew, K., Edwards, C. (1936, 1965), The Dewey School: The Laboratory School of the University of Chicago 1896-1903, Atherton Press, New York. McCarthy, C., Crichlow, W
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
by Curriculum Development”, în J. Schaffarzick, G. Sykes (eds.), Value Conficts and Curriculum Issues: Issues from Research and Experience, McCutchan Publishing, Berkeley. Tyler, R. (1987), „Charles Hubbard Judd: As I Came to Know Him”, Teaching Education, 1 (1), pp. 19-24. van Manen, M. (1984a), „By the Light of Anecdote”, Phenomenology + Pedagogy, 7, pp. 232-256. van Manen, M. (1984b), „Practicing Phenomenological Writing”, Phenomenology + Pedagogy, 2 (1), pp. 36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]