17,513 matches
-
avut și experimentele de la uzinele Hawthorne ale companiei Western Electric de lângă Chicago. Cercetările Hawthorne inițiate în 1924 aveau ca scop stabilirea raportului existent între diferitele nivele de iluminare și eficiența optimă de lucru. Spre surprinderea tuturor, relația dintre aceste două variabile nu a fost pe măsura așteptărilor: cu cât gradul iluminării scădea cu atât creștea eficiența în muncă. În mod clar, productivitatea era de fapt influențată de alți factori, și anume, percepția pozitivă a schimbării în mediul de muncă de către indivizii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională Strategii de cercetare în psihologia muncii și organizațională 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetarea psihologică 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate 2.3.2. Testarea unui set de variabile crește probabilitatea de eroare 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele 2.3.4. Puterea statistică redusă poate conduce la concluzii eronate Raportul de cercetare OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să precizeze tipurile de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează aspectele de validitate externă, în timp ce ultimul criteriu implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să le analizeze critic pe cele existente, sau să aducă un plus de clarificare conceptuală a constructelor uzitate. Ambele au un grad înalt de generalitate, dar suferă prin nivelul scăzut de realism al contextului și prin absența măsurării și controlului variabilelor. Un bun exemplu de sinteză critică a literaturii de specialitate este oferit de Zlate (2001) într-un studiu despre „coaching”. Lucrarea prezintă rolul acestuia în organizații și face diferența între constructul respectiv și alți termeni apropiați precum consilierea, mentoratul sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a conferi reprezentativitate eșantionului studiat. Această strategie de cercetare beneficiază aproximativ de același gen de avantaje menționate anterior. Astfel, concluziile desprinse au un grad mare de generalizare, în schimb studiul suferă prin incapacitatea cercetătorului de a controla influența unor variabile terțe și prin dependența crescută a rezultatelor de contextul anchetei (prin poștă, prin telefon, față în față) ori de cel al modului de formulare a întrebărilor din chestionar. Această strategie de cercetare poate fi exemplificată apelând la studiul lui Elenkov
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2.3. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, în această strategie participanții sunt puși într-un cadru artificial menit să creeze un context universal pentru toți subiecții testați. Strategia are meritul de a avea un nivel înalt de control al variabilelor prin manipularea celor de interes și menținerea constantă a celor care ar putea afecta rezultatele cercetării. Astfel, experimentul de laborator are cel mai înalt grad de validitate internă dintre toate strategiile de cercetare, însă are limite majore privind posibilitatea de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mult din realismul contextului de cercetare, cum ar fi utilizarea scenariilor sau a unor probe de simulare a realității. Prin urmare, strategia câștigă în gradul de realism al contextului studiat, însă este mai puțin capabilă să controleze influența unor variabile terțe. Nivelul de generalizare a rezultatelor rămâne scăzut, fiind specific oricărui demers experimental. O simulare experimentală este întâlnită în studiul realizat de Scott și Pandey (2000, apud Scott, 2002). Cei doi autori au cercetat în ce măsură modificările în nivelul birocrației afectează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în ce măsură modificările în nivelul birocrației afectează disponibilitatea funcționarilor publici de a oferi asistență calificată clienților, iar pentru aceasta au dezvoltat o falsă agenție publică pentru a simula realitatea. Spre deosebire de cercetările anterioare, în studiul respectiv nivelul birocrației a fost tratat ca variabilă independentă, fiind manipulat de către cercetători. Rezultatele indică o reducere semnificativă a beneficiilor și serviciilor oferite clienților odată cu creșterea nivelului de birocrație. Totuși relația era moderată de gradul de simpatie a clientului, fapt ce sugerează că persoanele cu nevoi și eligibilitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teren Acestea investighează comportamentele subiecților în mediul lor natural. Majoritatea studiilor corelaționale, deci non-experimentale intră în această categorie, metodele de colectare a datelor fiind în special observația, interviul și chestionarele. Strategia maximizează realismul contextului, dar are limite serioase în ce privește controlul variabilelor, precum și un nivel mediu de generalizare a concluziilor. Pentru ilustrare vom descrie, pe scurt, studiul lui Prussia, Brown și Willis (2003). Dezacordul dintre manageri și angajați cu privire la cauzele accidentelor de muncă poate conduce la conflicte de muncă. Pe baza unui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de experimente se desfășoară în contextul de viață al subiecților pentru a reduce gradul de artificialitate a mediului cercetat și pentru a favoriza reacțiile obișnuite ale indivizilor. Acest lucru se face prin renunțarea într-o anumită măsură la controlul unor variabile ascunse care ar putea influența rezultatele obținute. Controlul variabilelor importante se menține totuși, prin manipularea evoluției variabilelor independente de către experimentator. Un exemplu tipic de experiment natural este cercetarea lui Bamberg (2002). Cercetarea urmărește efectul a trei intervenții asupra punerii în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subiecților pentru a reduce gradul de artificialitate a mediului cercetat și pentru a favoriza reacțiile obișnuite ale indivizilor. Acest lucru se face prin renunțarea într-o anumită măsură la controlul unor variabile ascunse care ar putea influența rezultatele obținute. Controlul variabilelor importante se menține totuși, prin manipularea evoluției variabilelor independente de către experimentator. Un exemplu tipic de experiment natural este cercetarea lui Bamberg (2002). Cercetarea urmărește efectul a trei intervenții asupra punerii în act a intenției de cumpărare a unor produse naturiste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediului cercetat și pentru a favoriza reacțiile obișnuite ale indivizilor. Acest lucru se face prin renunțarea într-o anumită măsură la controlul unor variabile ascunse care ar putea influența rezultatele obținute. Controlul variabilelor importante se menține totuși, prin manipularea evoluției variabilelor independente de către experimentator. Un exemplu tipic de experiment natural este cercetarea lui Bamberg (2002). Cercetarea urmărește efectul a trei intervenții asupra punerii în act a intenției de cumpărare a unor produse naturiste de la un magazin de profil dintr-un orășel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
așteptărilor nu au fost diferențe semnificative între cele trei grupe experimentale. 2.2.8. Simularea pe calculator Strategia presupune generarea de date artificiale sau simularea unui proces cu scopul de a testa o teorie sau un model de relaționare dintre variabile. Strategia are un nivel destul de ridicat de generalizare a rezultatelor și de realism al contextelor create însă suferă în ce privește modul de operaționalizare a constructelor teoretice, acest proces fiind de multe ori pus sub semnul îndoielii. Un exemplu de asemenea cercetare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al celor trei aspecte enunțate, studiul de caz este o strategie cu un nivel mediu de generalizare a rezultatelor, un nivel superior din punct de vedere a realității contextului descris, dar și un nivel scăzut de control și operaționalizare a variabilelor. 2.2.10. Studiile bazate pe metodologia de tip Q La intersecția dintre metodele cantitative și cele calitative se regăsesc design-urile metodologice de tip Q. Design-urile clasice, denumite de către Cattell de tip R, urmăresc relațiile dintre variabilele studiului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a variabilelor. 2.2.10. Studiile bazate pe metodologia de tip Q La intersecția dintre metodele cantitative și cele calitative se regăsesc design-urile metodologice de tip Q. Design-urile clasice, denumite de către Cattell de tip R, urmăresc relațiile dintre variabilele studiului, pe baza datelor culese de la subiecți. Cei din urmă constituie doar surse pentru studiul variabilelor. Aproape toate cercetările realizate în prezent pornesc de la această premisă. Care sunt valorile muncii? Ce relație există între stilul de conducere și eficiența activității
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cantitative și cele calitative se regăsesc design-urile metodologice de tip Q. Design-urile clasice, denumite de către Cattell de tip R, urmăresc relațiile dintre variabilele studiului, pe baza datelor culese de la subiecți. Cei din urmă constituie doar surse pentru studiul variabilelor. Aproape toate cercetările realizate în prezent pornesc de la această premisă. Care sunt valorile muncii? Ce relație există între stilul de conducere și eficiența activității? Cum pot fi reduse accidentele de muncă? Toate acestea sunt numai câteva exemple ale ideii de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
premisă. Care sunt valorile muncii? Ce relație există între stilul de conducere și eficiența activității? Cum pot fi reduse accidentele de muncă? Toate acestea sunt numai câteva exemple ale ideii de metodologie de tip R, interesul central constituindu-l evoluția variabilelor. În metodologia Q se produce o inversare, cercetătorii fiind interesați de subiecți și mai puțin de variabile. Pe baza unui asemenea demers se pot obține diverse tipologii umane, fiind, de altfel, strategia de cercetare preferată pentru astfel de situații. Întregul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi reduse accidentele de muncă? Toate acestea sunt numai câteva exemple ale ideii de metodologie de tip R, interesul central constituindu-l evoluția variabilelor. În metodologia Q se produce o inversare, cercetătorii fiind interesați de subiecți și mai puțin de variabile. Pe baza unui asemenea demers se pot obține diverse tipologii umane, fiind, de altfel, strategia de cercetare preferată pentru astfel de situații. Întregul proces de analiză a datelor este similar cu cel din metodologia obișnuită R. Diferența constă în modul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiind, de altfel, strategia de cercetare preferată pentru astfel de situații. Întregul proces de analiză a datelor este similar cu cel din metodologia obișnuită R. Diferența constă în modul de introducere a datelor în calculator. Dacă în stil clasic, fiecare variabilă este capul de coloană dintr-un tabel, pe fiecare linie fiind trecute rezultatele unui subiect, în metodologia de tip Q, baza de date conține se inversează. Pe fiecare coloană sunt specificate rezultatele unui subiect, fiecare linie reprezentând o anumită variabilă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabilă este capul de coloană dintr-un tabel, pe fiecare linie fiind trecute rezultatele unui subiect, în metodologia de tip Q, baza de date conține se inversează. Pe fiecare coloană sunt specificate rezultatele unui subiect, fiecare linie reprezentând o anumită variabilă (McKeown și Thomas, 1988). În urma unei analize Q se pot obține tipologii de oameni pe baza grupării acestora în categorii în funcție de similaritatea opiniilor exprimate. Tabelul 3. Modalitate de introducere a datelor în metodologia de tip Q EMBED Visio.Drawing.6
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se pot distinge diferențele de abordare între metodologia de tip R și cea de tip Q. În situația din urmă putem afirma că există o similitudine între subiecții 1 și 3, respectiv între 2 și 4, deși media lor cu privire la variabila vizată este diferită. Iliescu (2003), aplicând o metodologie Q în analiza rezultatelor obținute prin proba FOCUS de diagnoză a culturii organizaționale, identifică nominal trei categorii de persoane în organizația testată: „resemnații” - oamenii care se complac în situația actuală, pe care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de negociere al schimbării, cât și situațiile de conflict, desemnând opiniile divergente, ce trebuie tratate cu multă grijă. Sintetizând, studiile bazate pe metodologia Q au un grad înalt de realism al contextului studiat și beneficiază de o bună operaționalizare a variabilelor, însă suferă la capitolul posibilității de a generaliza rezultatele. 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetările psihologice Deseori în cercetările întreprinse apar o serie de distorsiuni sau erori ce pot afecta concluziile extrase. Iată cinci dintre ele, alese datorită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apariție a lor. 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre două variabile este tocmai dependența cauzală a uneia față de cealaltă. De pildă, Stroian (2001) identifică, printr-un studiu corelațional, șomajul ca factor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre două variabile este tocmai dependența cauzală a uneia față de cealaltă. De pildă, Stroian (2001) identifică, printr-un studiu corelațional, șomajul ca factor de vulnerabilitate ce poate sta la baza tulburărilor psihice. Totuși, acest aspect nu poate fi determinat cu siguranță, deoarece se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tocmai aceste vulnerabilități psihologice ale subiecților chestionați să fi condus la disponibilizarea acestora, situație în care relația cauzală s-ar inversa, sau cel puțin s-ar afla în situație de interdependență. Figura 2.2. Schema unei relații cauzale între două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]