14,506 matches
-
dintre certitudine și incertitudine. Prezentarea pe care am făcut-o mai sus ne conduce la formularea următoarelor concluzii: Cvasitotalitatea testelor psihologice pe care le folosim în prezent în diagnostic se bazează pe supralicitarea constantului în structura personalității și pe subestimarea variabilului. Se impune, ca atare, o revizuire a lor din acest unghi. Stabilirea și formularea diagnosticului și, respectiv, a prognosticului se fac exclusiv prin raportarea rezultatelor subiectului în cauză la etaloanele și baremele „populaționale”, ceea ce este, evident, insuficient pentru a satisface
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Rezultatele cercetărilor au sugerat că organizațiile „generaliste” au cerințe diferite și un potențial diferit de supraviețuire în comparație cu cele mai specializate. De exemplu, se argumentează că există o probabilitate mai mare de supraviețuire a organizațiilor cu servicii generalizate într-un mediu variabil și cu fluctuații periodice. Dimpotrivă, organizațiile cu o strategie specializată au o probabilitate mai mare de supraviețuire într-un mediu relativ stabil, cu fluctuații mici și regulate. Considerăm că în mediul universitar românesc actual strategia de diversificare are mai multe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizională și cele două perioade de după schimbare a fost mult mai mare (r =.72). Aceste rezultate arată că performanța decizională post-schimbare include ceva ce nu este prezent în performanța decizională inițială. Tabelul 1. Statistici descriptive, fidelitate și coeficienți de corelație Variabile M SD 1 2 3 4 5 6 1. Performanța decizională (înaintea schimbării) 8.89 3.51 0.83 2. Performanța decizională (după prima schimbare) 6.55 4.55 0.32 0.84 3. Performanța decizională (după a doua schimbare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de conștiinciozitate prezintă niveluri ridicate de eroare, fapt ce contrazice ipoteza noastră. Ipotezele au fost testate agregând o bază de date în care pentru fiecare participant sunt prezentate trei performanțe decizionale, rezultând astfel 189 de linii. Am codificat printr-o variabilă dummy dacă performanța decizională este cea de dinaintea schimbării, de după prima schimbare sau de după a doua schimbare. Am testat ipotezele noastre urmărind semnificația interacțiunilor diferențelor individuale și codul contextelor relevante (performanța decizională inițială față de performanța decizională de după prima schimbare și performanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
punctelor pe care ei l-au primit la fiecare item. Scorul final al fiecărui subiect exprimă gradul în care acesta apreciază adaptabilitatea sa la condițiile, cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia comportamentul participativ concret, a fost concepută o probă situațională de lucru care presupunea o situație problematică. Aceasta a fost: „La facultatea X din localitatea Y funcționează următorul regim al burselor pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a măsurii în care liderii surprind diferențele existente între persoanele cu care interacționează; corelarea și integrarea perceptuală (CIP), respectiv măsura în care categoriile perceptive ale liderilor sunt organizate într-un sistem coerent. Pentru dimensiunea cognitiv-informațională se obțin astfel 11 indicatori (variabile) pentru fiecare subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate ale cercetării constă în faptul că factorii motivaționali pentru conducere nu au fost stabiliți in abstracto, ci, în sensul teoriei lui Vroom (1964), prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Notația lor este cea consacrată în literatura de specialitate. 4.3. Dimensiunea relațional-comportamentală Pentru această dimensiune variabilele au fost obținute prin două proceduri: interapreciere (minimum cinci evaluatori) pe baza criteriilor oferite de instrumentul propriu (chestionarul CR), în total șase indicatori (variabile): Cr1-CR5 și CRT (conduita de rol în ansamblu); aprecierea liderilor de către subordonați pe baza criteriilor LBDQ, în total 12 variabile; de asemenea, pentru variabilele LBDQ se va folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
duală este explicabilă, printre altele, prin multidimensionalitatea factorilor respectivi și/sau prin însăși procedura de extracție a factorilor. Într-o astfel de situație, rotația factorilor asigură redistribuirea varianței între factori, elucidarea cazurilor mixte în care participarea duală a unei (unor) variabile se datorează extracției factoriale, precum și încărcarea mai puternică a saturațiilor variabilelor în factori. Rezultatele obținute după rotația factorilor sunt prezentate în tabelul 1. Se poate observa că varianța a fost redistribuită și nu există saturații mari în afara celor care marchează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
documentele, urmărind momentele constituirii și modificării semnificațiilor pentru fiecare dintre temele prezentate de aceste documente. Întrucât constituirea „stării reprezentaționale” prezentate inițial în documente are loc nu doar în timpul ședinței CA, ci, mai ales, în afara acesteia, unitatea noastră de analiză este variabilă, incluzând activități cognitive ale altor structuri formale, cum sunt colegiul senatului, consiliul profesoral al facultății, biroul consiliului profesoral etc., și interacțiuni în afara ședințelor care au avut efecte asupra evenimentelor observate în timpul desfășurării acestora. 5. Rezultatele studiului • Controlul interacțiunii participanților în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o parte. Începute înaintea ședinței și continuate după încheierea ei, activitățile cognitive ale membrilor CA sunt, de asemenea, distribuite în alte structuri organizaționale din care aceleași persoane fac concomitent parte. Unitatea de analiză a activității cognitive distribuite sociocultural este, așadar, variabilă. Pentru unele teme din agenda ședinței CA ea începe în colegiul senatului, se continuă în ședința CA și, apoi, în una sau mai multe structuri subordonate. Astfel, un prim sistem funcțional include activitatea de generare a reprezentărilor în colegiul senatului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru evaluarea de teren. Evaluarea de teren se face numai pentru cererile de finanțare care au întrunit, după evaluarea de birou, un punctaj final mai mare sau egal cu 6 și sunt recomandate pentru evaluare în teren. Nota plafon este variabilă, în funcție de calitatea cererilor de finanțare depuse și de strategia de finanțare aprobată pentru runda respectivă (de exemplu, suma disponibilă pentru granturi la acea rundă poate stabili o limită). 2. Evaluare de teren. Fiecare proiect care a obținut recomandarea este evaluat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
interpretare al altuia, și prin reconstrucția propriilor sisteme argumentative, care trebuie să integreze schemele explicative anterioare în scheme superioare de înțelegere și argumentare. Numai prin dezvoltarea unor astfel de structuri cognitive mobile și reversibile, devine posibilă realizarea unui comportament intelectual variabil, suplu și complex, în stare să facă față unor situații problematice tot mai dificile. Am insistat asupra acestor caracteristici ale „reversibilității intelectuale”, deoarece reversibilitatea de ordin afectiv și moral de care este legat prin excelență „sentimentul de frustrație”, implică în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mici salarii, raportul dintre salariile mari și mici (calcul În care se va cuprinde 10% din salariile cele mai mari și 10% din salariile cele mai mici), ponderea față de total personal a personalului ce este salarizat În acord, ponderea salariilor variabile În totalul salariilor, ponderea capitalului deținut de salariați, valoarea anuală a altor forme de venit pe care le obțin salariații etc. La această grupă de rezerve se vor avea În vedere și alte aspecte, cum ar fi: Calificarea și necesitatea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
anul Întreg) 161 A Munca regulată 162 A Munca neregulată (dependentă de vreme, sezon, de schimb ale producției etc.) 6.3.2. Regularitatea orelor de lucru 163 A Orar regulat (același program de lucru În fiecare săptămână) 164 A Schimburi variabile (schimbul de muncă variază din timp În timp) 164 A Orar neregulat (activități cu ore variabile sau neregulate În funcție de cerințele beneficiarului/celui care angajează, clienților etc., agenții de asigurări etc.) 6.3.3. Program zi-noapte 166 A Orar tipic de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ale producției etc.) 6.3.2. Regularitatea orelor de lucru 163 A Orar regulat (același program de lucru În fiecare săptămână) 164 A Schimburi variabile (schimbul de muncă variază din timp În timp) 164 A Orar neregulat (activități cu ore variabile sau neregulate În funcție de cerințele beneficiarului/celui care angajează, clienților etc., agenții de asigurări etc.) 6.3.3. Program zi-noapte 166 A Orar tipic de zi 167 A Orar tipic de noapte (inclusiv lucrul de seară) 168 A Orar tipic de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 EMBED Equation.3 Rata rentabilității Cheltuieli totale (pondere) Cheltuieli salariale și ponderea acestora În total Volumul cheltuielilor variabile și totale Rezultatul exploatării CA la 1.000 lei fonduri fixe Cheltuieli fixe (pondere) Fondul de salarii Timpul total de muncă Cifra de afaceri Volumul de producție Efectele modificării productivității muncii Calificare Învățare Instruire școlară Creșterea veniturilor Reducerea costurilor Creșterea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
necesară, iar cartea de față are intenția de a o efectua. Această perspectivă ne va ajuta să Înțelegem că prima verigă din lanțul dualismului occidental, gnosticismul, nu este o doctrină monolitică, ci doar un set de transformări aparținînd unui sistem variabil, multidimensional, care lasă loc unei variații nelimitate. Acest sistem este bazat pe diferite premise moștenite, stabile deși interpretabile, dintre care mitul din Cartea Facerii pare a fi cel mai cunoscut. (Evident, după cum a observat Birger Pearson, acest lucru explică de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a avut loc prin natură Unirea n-a avut loc prin natură Permanent asociat cu dumnezeirea Mai mult uman decît divin Uman Trecător asociat cu dumnezeirea Numai uman (PSILANTROPISM) Ajunși aici, putem trage deja o concluzie: interpretată ca un Întreg variabil, cristologia nu este o succesiune de evenimente anarhice, de evenimente lipsite de legătură În timp, ci un sistem alcătuit din permutări binare care, asemenea lingurii din supă, traversează timpul Într-o succesiune imprevizibilă de secvențe. Dacă aceeași regulă se aplică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cuvinte, orice natură rațională căzută posedă un trup, Îngerii, ca și oamenii sau demonii. Toate aceste trupuri sînt alcătuite din cele patru elemente și sînt așadar, Într-o anumită măsură, materiale. Ceea ce le deosebește unele de altele este numai proporția variabilă a acestor elemente, care este „calitatea” lor ce decurge din proporțiile și ele variabile ale celor trei părți constitutive ale sufletului 41: „La Îngeri predomină intelectul și focul, la oameni predomină concupiscența și pămîntul, la demoni - mînia și aerul”42
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un criteriu de selecție. Un parametru se declară ca mesaj încadrat între paranteze drepte și poate fi integrat atât în linia de criterii care corespunde atributului restricționat, cât și în cadrul expresiilor pentru atributele calculate dacă se dorește introducerea unui element variabil în aceste expresii. [Nume parametru] Figura 4.104. Exemplu de proiectare și execuție a unei interogări cu doi parametri Numele unui parametru trebuie să fie diferit de cele ale câmpurilor din sursa de date a interogării. Atunci când interogarea este executată
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
soluție pentru clauza ORDER BY o reprezintă specificarea numărului câmpului din instrucțiunea SELECT după care se dorește efectuarea sortării datelor. În cazul exemplului prezentat, ordonarea se face după coloanele 2 (ascendent) și 3 (descendent): Observație: Parametrii permit introducerea unui element variabil în instrucțiunea SQL și oferă posibilitatea utilizatorilor să personalizeze interogarea în momentul utilizării acesteia. Pentru exemplul precedent, interogarea ar fi putut fi parametrizată și în cazul restricțiilor privind data ofertei, dacă s-ar fi dorit specificarea datei pentru care se
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de la ipoteza de bază, conform căreia profitul este nul când cifra de afaceri este egală cu cheltuielile. Modelul economic al cifrei de afaceri critice (denumită și prag de rentabilitate sau punct mort) este: Chf - suma cheltuielilor fixe; Rv - rata cheltuielilor variabile, respectiv cheltuielile variabile medii la un leu cifră de afaceri, determinate ca: . Cifra de afaceri prezintă o abordare complexă, putând fi analizată din unghiuri diverse: din punctul de vedere al dinamicii (evoluției În timp), al structurii, al factorilor de influență
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
bază, conform căreia profitul este nul când cifra de afaceri este egală cu cheltuielile. Modelul economic al cifrei de afaceri critice (denumită și prag de rentabilitate sau punct mort) este: Chf - suma cheltuielilor fixe; Rv - rata cheltuielilor variabile, respectiv cheltuielile variabile medii la un leu cifră de afaceri, determinate ca: . Cifra de afaceri prezintă o abordare complexă, putând fi analizată din unghiuri diverse: din punctul de vedere al dinamicii (evoluției În timp), al structurii, al factorilor de influență și al consecințelor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
și de cererea de pe piață, de intensitate a concurenței, prețurile de achiziție etc. ca factori externi. Pentru desfășurarea normală a activității economice este necesar ca orice Întreprindere să și stabilească un program (plan) de fabricație aferent unui interval de timp variabil (trimestru, semestru, an) prin care să aibă certitudinea că la termen Își va onora integral obligațiile contractuale față de clienți și, totodată, va avea asigurată desfacerea pentru producția realizată, fără constituirea de stocuri supranormative. Pe baza producției fizice se poate analiza
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
economico-financiari Analiza structurii producției fabricate este foarte importantă deoarece modificarea acesteia exercită influențe majore asupra principalilor indicatori economico-financiari, așa după cum se poate vedea În continuare. Cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri 56,93 lei la 1.000 Cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri 35,02 lei la 1.000 Ratei rentabilității comerciale -3,78 % Ratei rentabilității resurselor consumate -5,29 % Ratei rentabilității economice -4,278 % Eficienței utilizării mijloacelor fixe -110,7 lei la 1.000 Profitului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]