6,660 matches
-
mese ceea ce dă impresia unei pomeni uriașe la care participau cerșetorii și nebunii deopotrivă. O senzație de vomă mă cuprinde încă de la intrare, atunci când pe mese sunt așezate cești de inox cu ciorbe acrite cu borș ori cu zeamă de varză. În rest, după gustul meu, mâncarea e numai bună...de aruncat la câinii ce adulmecă pe sub ferestrele cantinei. Chiar și ei și-au format un gust standard pentru suportabilitatea hranei! Unii bombănesc, alții comentează cu voce tare, alții se revoltă
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
cantină pentru masa de seară. Am ajuns... M-am așezat, la masa etichetată cu numele meu... M-am așezat lent... (De parcă nu doream să deranjez pe cineva ori vroiam să devin complet invizibil.) Mirosuri de mirodenii amestecate de zeamă de varză și borș. Mirosuri amestecate cu aerul închis, încărcat la maximum de răsuflarea sufletelor amărâte adunate aici și de zdrăngănitul vorbelor amestecate cu sunetele sâcâitoare de vase metalice în ciocnirea lor inevitabilă. Bucătăresele sunt în mare grabă, vor să termine cât
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
din grupul nostru. Când a doua zi vedeam că unul din noi primea porțiile mai arătoase, înțelegeam numaidecât cum că nu era lucru curat la mijloc. Colegul și amicul nostru Grigore Golescu, de pildă, primea cele mai monumentale porții de varză acră cu costițele de purcel ce nu se văzuseră vreodată sub tavanul lui madame Caliopi. „Honni soit qui mal y pense.“ Unde s-or fi odihnind astăzi necăjitele oase ale acestei milostive restauratrice?! Mai târziu ne-am răzlețit. Căci mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
răcoare și mi-a zis: Spală-te pe față, repede, că ți-o fi foame! M am răcorit cu apă rece din fântână și-am stat apoi la masă. Tata nu se sătura să mă privească... Înfulecam la sarmale, cu varză, fără varză, numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat, ca pe-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a zis: Spală-te pe față, repede, că ți-o fi foame! M am răcorit cu apă rece din fântână și-am stat apoi la masă. Tata nu se sătura să mă privească... Înfulecam la sarmale, cu varză, fără varză, numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat, ca pe-așa o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici pentru ridichi, salată, morcovi. Lăsam un loc mai însorit pentru roșii, castraveți, dovlecei și varză. Cele cu pătrunjel (creț), cu țelină le curățam doar de frunze uscate și crengi aduse de vânt. Nu uitam de sfecla roșie, mazăre și spanac. Având spațiu suficient, ne puteam permite ca grădina noastră să ne poată oferi de toate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plouate, din creștet până-n tălpi. Ne-am fi întors să ne adăpostim sub podul de la Posen, dar, distanța era prea mare. Așa că, ne-am luat inima-n dinți și ne-am continuat mersul. Apa curgea de pe noi ca dintr-o varză murată. Nu aveam măcar pe cap vreun batic, cât de cât, să ne apere de stropii iuți, ce ne pătrundeau până la os. Când, cu chiu cu vai, am ajuns în Frătăuții Vechi și am intrat în Barc, primul gând ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la mâini cu sticlele de pe jos. Având multe roșii în grădină, făceam bulion, multe sticle, iar din gogonele pregăteam niște murături delicioase (cu mărar, crenguțe de vișin, piper, usturoi, sare, oțet și frunze de stejar). La butoi, puneam castraveciori și varza (căpățâni și tocată cu gealăul) la murat. Pentru a le da un gust mai deosebit adăugam mere ionatane, ardei iuți (în loc de piper), foi de dafin, usturoi (căței), tulpini uscate de mărar, câteva crenguțe de vișin și de stejar, cuișoare, boabe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acela. Odată a trimis pe ucenicul său, Părintele Trifon, frate Începător pe atunci, la o mănăstire ca să dea lucrul lor de mână, după care să treacă pe la grădinarul mănăstirii, căruia să Îi dea o lingură și să-i ceară o varză. Grădinarul, Însă, deoarece era foarte mânios - se vede că avea ceva pe inimă - Îi aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lor de mână, după care să treacă pe la grădinarul mănăstirii, căruia să Îi dea o lingură și să-i ceară o varză. Grădinarul, Însă, deoarece era foarte mânios - se vede că avea ceva pe inimă - Îi aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care era bătrân
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ceva pe inimă - Îi aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pus În oală și l-a Însemnat cu semnul Sfintei Cruci. După puțină vreme l-a trimis pe Părintele Trifon să ia oala de pe foc. Dar când s-a apropiat, ce sa vadă? În oală era o căpățână albă de varză. Precum se vede și starețul lui avea sfințenie, pentru că altfel nu se explică aceasta minune. În 1917, când a fost foametea cea mare, Părintele Trifon a ieșit În Halkidiki, cu binecuvântarea starețului său, și a secerat pe la metoacele aghiorite ca să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sunt cărămidă să mă iei de aici și să mă pui În coliba ta?” (se referise la faptul că nu este nesimțitor). Aici este starețul meu, Mihail, care cu rugăciunea sa a făcut dintr-un cotor o căpățână mare de varză! Și părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească? Este adevărat că n-am văzut un alt pustnic la această vârstă, nouăzeci și trei de ani, să aibă o atât de mare râvnă și să trăiască În atâta sărăcie cu noblețe duhovnicească
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de diverse familii și invităm și noi. Uneori seara ne pomenim că cineva bate la ușă pentru a ne invita, deși nu știam unde stă. Ne promit că vin să ne ia. Mâncărurile noastre fac furori: cotlete de porc pe varză călită, pilaf (pailaif) de pasăre, mult apreciat de ei și delicioasele sarailii. Cu prăjiturile, americanii stau slab, În sensul că nu dispun de bogata varietate a cofetăriilor noastre. Prăjitura lor cea mai răspândită este applepie, un fel de ștrudel cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cei trei ani, geamul acela n-a fost niciodată închis. În celulă erau un ciubăr de lemn, în care ne făceam nevoile, și unul mai mic, lîngă celălalt. Trei luni de zile, ne-au hrănit numai cu niște foi de varză, cu un polonic de apă, în gamelă. Ajunsesem să nu mai putem duce, doi inși, o găleată cu apă! În cei trei ani, comandantul Petru Goiciu n-a venit să ne vadă niciodată. În 1960, prin aprilie, a venit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la Gherla, unde comandant era un fost șofer, Lazăr. Evreu. Va fi închis din start la Izolare, celula 62, un an și jumătate, cu alți patru, în acest interval, din cauza bolilor și foamei doi vor muri trăiau cu cotoare de varză și morcovi necurățați. Ajunsese la greutatea de 40 de kilograme. Va fi vizitat o singură dată în celulă: Cred că vizitatorul era Nicolski. A plecat furios pentru că noi i-am zis că ne simțim bine și că n-avem altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lovește "o aprigă luciditate dușmănoasă. Poate că acum e la patruzeci și opt de ani momentul în care trec de la copilărie la maturitate, de la visare la cunoaștere, la awareness. Mă "lămuresc". Asta-i și ca dînsa sîntem noi. Și cu varza unsă și cu slănina-n pod. Și de avere și de unt, dulceața de pe pămînt. Baba dacă ar avea roți ar fi tramvai, dacă ar avea coif ar fi ministru de război. Acum, pentru prima oară sînt și eu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și Sachi are drepta- tea lui, să știi. Numai că e cu risc. Dacă prinde, prea bine. Dacă nu... — Da, e cu risc, ce artă nu e cu risc ? se enervează și mai tare Pribeagu. Poate să iasă o mare varză și să nu prindă... Câte piese proaste nu apar în fiecare an ? Se duce și gata, vai, marele risc ! Ce, o să-ți pătezi cariera, domnișo- rule Cristian ? Or să te dea afară de la Grand Restaurant ? ! Hai, sictir ! Aruncă-te puțin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în anumite împrejurări!). Grupul e dominat de Lascha Bakradse, „îngerul” nostru păzitor, un băiat simpatic și plin de umor, așa leneș și deloc grăbit cum îl știu. Acum e supărat, pentru că el a cerut spaghetti și i s-a adus varză... După ce terminaăm masa, urcăm pe un vaporaș, Malgorzata, pentru o scurtă plimbare pe râul Nogat. În ciuda vremii proaste - plouă mărunt, aproape imperceptibil -, am stat mai mult timp pe punte, sub umbrele, cu ochii ațintiți la splendoarea de castel care-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem mergând de-a lungul zidurilor castelului. Mâncarea e cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post de garnitură, ceva legume la repezeală. Berea, la început, e bună (o marcă germană, Kaiser), apoi e adusă în vase de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar”, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Mihail Sadoveanu Cărare în pădure suind la deal întortochiată ca un fum. 1927. Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul, cânele. Curcanul. Manuel scientifique d'éducation physique par Dr. M. Boigey (Payot). Le tragique destin de Nicolas II et de sa famille par Pierre Gilliard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limba literară cuprinde și vocabularul. Fiecare provincie participă la tezaurul comun. Literatura aduce în circulație și cuvinte specifice ale provinciilor, după cum îi dictează principiile realismului. Un personaj din Moldova nu va spune ciorap, ci colțun; nu va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când limba vorbită se poate mărgini la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umblător pe Moldova. Cele două sate erau scutite de toate slujbele și dările față de domnie, și numai episcopul sau protopopul său aveau dreptul să îi judece pe locuitorii celor două sate. Episcopul va încasa vama, când vor face comerț cu varză ori cu pește proaspăt. La 13 martie 1466, domnul acordă slobozie pe cinci ani satului Negoești, de pe Pârâul Negru. Satul fusese întărit lui pan Gostilă, la 3 septembrie 1459. Sunt enumerate scutirile de care se bucură locuitorii satului timp de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau iarăși unde vor cumpăra, ori marfă vie ori moartă: sau boi, sau ialovițe, sau berbeci, sau cai, sau iepe, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]