KorAP: Find »[drukola/base=vascular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...124 125 126 ...601 >

15,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu risc de contaminare cărbunoasă

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582

magneziu (vedeți la câte e bună sarea asta!). Stați în baie cca 30 de minute. în timpul băii, înveliți capul și ceafa cu o compresă de apă rece, urmărind răcirea acestei părți a corpului, pentru a evita orice risc de accident vascular cerebral. După baie, intrați în pat, acoperiți-vă bine și lăsați corpul să transpire. Beți cât vreți apă puțin mineralizată sau infuzii ușoare de plante (crețișoară, de exemplu). A doua zi veți aprecia rezultatul. 39 Băi de brațe, pentru o

51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici (2004) [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

în sistemul capilar. Catecolaminele sunt antagoniste ale histaminei și serotoninei, cu rol vasoconstrictor, eliberate la nivelul terminațiilor nervoase adrenergice în primele 20-30 min după agresiune. Compușii adenilici rezultați din metabolizarea compușilor nucleici stimulează eliberarea histaminei. Enzimele lizozomale determina creștera permeabilității vasculare, leziuni tisulare și chemotaxie. Majoritatea enzimelor lizozomale devin active la pH acid. Mastocitele și macrofagele conțin hidrolaze acide, elastaze, colagenaze și un factor activator al plasminogenului. Granulocitele dispun de două tipuri de granulații cu enzyme: cele specifice conțin lactoferină, lizozim

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
cele trei căi spre care pot evolua endoperoxizii ciclici ceea ce le conferă o oarecare specificitate. Astfel tromboxanul este sintetizat predominant în leucocite, plachete, fibroblaști, creier și splina; prostaglandinele clasice în stomac, intestin, mușchi, plămân și creier, iar prostaciclina în endoteliul vascular, inima dar și în multe alte țesuturi. Sinteză în cascadă a eicosanoizilor (cascadă arahidonatului) poate fi oprită la diverse nivele de evoluție prin acțiunea unor substanțe endogene (corticosteroizi) sau agenți medicamentoși (antiinflamatorii). Prostaglandinele sunt mesageri chimici și hormoni paracrini. Ele

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
sau agenți medicamentoși (antiinflamatorii). Prostaglandinele sunt mesageri chimici și hormoni paracrini. Ele sunt responsabile de o multitudine de funcții reglatoare pe tractul gastro-intestinal, pe căile aeriene, pe sistemul excretor renal, pe sistemul nervos central, pe sistemul reproducător și pe sistemul vascular. Uneori diversele tipuri de prostaglandine au în aceeași celulă acțiuni opuse și numai dominantă unui anume tip determina amploarea răspunsului final. Astfel, PGF2α contracta fibrele musculare netede longitudinale și circulare în timp ce PGE2 le relaxează pe cele circulare și inhiba secreția

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
C4, D4 și E4 au efect vasoconstrictor venular cu creștera permeabilității capilare. LTB4 are rol chemotactic dar și în astmul bronșic determinând cantracția fibrelor musculare netede din bronșii și parenchimul pulmonar. În plus LTB4 contribuie la aderarea leucocitelor la endoteliul vascular contribuind prin această acțiune lezantă la creșterea permeabilității capilare. LTC4 este răspunzătoare de producerea șocului anafilactic. Lipoxinele (LX) reglează acțiunea leucotrienelor (LT). Astfel LXA4 și LXB4 stimulează modificările care apar în microcirculație iar LXA4 are acțiune directă de vasodilatație arteriolară

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
producerea de cortizol care autoreglează prin efect feedbac de inhibare a producției de ciotokine. Împreună TNF-α și ÎL-1 sunt responsabile în faza acută de modificările hemodinamice specifice șocului septic, febra, somnolenta, inapetentă, producera de ACTH; au efecte deosebite pe endoteliu vascular crescând aderenta leucocitelor , stimulează producția de PGI2 și PGE (efect vasodilatator); ele stimulează producția de citokine ,sinteză de collagen și proliferarea fibroblaștilor. ÎL-8 împreună cu factorul plachetar 4 (PF4) sunt proteine cu moleculă mică implicate în eliberarea histaminei din mastocâte cu

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
mai important este de relaxare a fibrelor musculare netede din vasele sangvine determinând vasodilatație. În șocul septic, producerea scapătă de sub control a NO explică vasodilatația periferica masivă. Radicalii liberi de oxigen (RLO) determina leziuni endoteliale care duc la creșterea permeabilității vasculare. Inactivarea antiproteazelor de către RLO lasă libere proteaze care vor distruge matricea extracelulara. Agenții care inițiază fagocitoza pot determina eliberarea RLO din leucocite, iar expresia lor cantitativa este dependentă de sistemul oxidativ NADPH care generează superoxid . Acesta duce la apă oxigenata

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
este kalicreina care este stimulată fie de factorul XII activat fie de plasmina care actioneaza direct pe precursorul numit prekalicreină. Kalicreina stimulează activitatea celei mai importante dintre kinine, bradikinina. Deși cu durata scurtă de acțiune bradikinina (9 aminoacizi) crește permeabilitatea vasculara, induce vasodilatație arteriolară, vasoconstricție venulară, staza capilară și durere. Sistemul coagulant-fibrinolitic are două elemente importante: factorul XII Hagemann și plasmina. Factorul Hagemann este activat de kalicreină, enzimele lizozomale, complexele Ag-Ac, endotoxine sau colagenul denudat. F-XII activat duce la transformarea fibrinogenului

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
activat de kalicreină, enzimele lizozomale, complexele Ag-Ac, endotoxine sau colagenul denudat. F-XII activat duce la transformarea fibrinogenului în fibrina și a plasminogenului în plasmina . Plasmina, prin degradarea fibrinei duce la formarea unor produși de degradare a fibrinei care cresc permeabilitatea vasculara și chemotactismul ; activează C3, transformă prekalicreina în kalicreină și kininogenele în kinine care vor stimula transformarea plasminogenului în plasmina. Sistemul complement este principalul reprezentant al imunității umorale care se realizează pe trei căi: calea clasică prin complexele Ag-Ac (IgG sau

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
C1 la C9. Există o distribuție a activităților sistemului complement pentru fiecare fracțiune. Astfel C8 este responsabilă de citoliza. C3a și C5b duc la eliberarea de histamina din mastocite și plachete. C3b opsonizează bacteriile și membranele celulare. C2b crește permeabilitatea vasculara. C3b activează plachetele iar C5,6,7 le lizează și astfel pot activă factorul XII inițiind coagularea sângelui. Componentele C3 și C5 sunt cele mai importante în reacțiile inflamatorii fiind implicate în creșterea permeabilității vasculare, degranularea mastocitelor, activarea chemotactică a

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
membranele celulare. C2b crește permeabilitatea vasculara. C3b activează plachetele iar C5,6,7 le lizează și astfel pot activă factorul XII inițiind coagularea sângelui. Componentele C3 și C5 sunt cele mai importante în reacțiile inflamatorii fiind implicate în creșterea permeabilității vasculare, degranularea mastocitelor, activarea chemotactică a neutrofilelor și opsonizarea și liza bacteriilor. Între cele trei sisteme kininic, fibrinolizăcoagulare și complement există interacțiuni care determină potențarea lor reciprocă. Astfel factorul Hagemann activat, va activa trecerea plasminogenului în plasmina care va iniția fibrinoliza

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
arsură modificările tisulare locale sunt dominate de creșterea progresivă a edemului prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare a acțiunii vasoactive a mediatorilor chimici (histamina, serotonină, radicali de oxigen, kinine și prostaglandine). Ca rezultat al alterării permeabilității vasculare și a interstițiului în zona arsă se produce o infuzie lichidiana și de proteine, cu o aparentă creștere a presiunii osmotice tisulare. Creștera presiunii osmotice explică modificărilor rapide de echilibru hidric și proteic din țesuturile afectate. Se notează o creștere

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
cardio-vasculară, scăderea volumului plasmatic care sunt maxime în primele 4 6 ore și diminuează substanțial către 1824 de ore. Toate aceste manifestări sunt legate de amploarea arsurii. Ejecția cardiacă este inițial diminuată, datorită hipovolemiei dar compensata rapid prin creșterea rezistenței vasculare, prin acțiunea mediatorilor vasoactivi. Hipertensiunea a fost raportată la aproximativ în 10% din cazuri -dar numai în faza acută, imediat după accident că și scăderea contractilității cardiace, prin intervenția unui factor depresor al circulației neidentificat încă, alături de edemul miocardic în

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
pot agrava prognosticul uneori până la risc vital. Leziunile asociate cu arsurile pot fi: traumatisme închise cranio-cerebrale, traumatisme toracice (hemo, pneumotorax), leziuni abdominale (rupturi viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA ușor crescută. De aceea, depistarea unei hipotensiuni nejustificate la un ars politraumatizat sau prezenta altor semen ale hipovolemiei trebuie suspicionate leziuni viscerale sau hemoragii

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
cu sânge negru indică o insuficiență venoasă.In ultimele două cazuri că și în cazul scăderii saturației în O2 < 95% inciziile de decompresiune sunt indicate în urgență. Principiile practicarii acestor incizii de decompresiune sunt: să fie plasate pe proiecția axelor vasculare (practice pe fețele laterale ale membrelor); să pornească din țesut sănătos și după traversarea zonei arse să se termine tot în tegument sănătos; profunzimea lor să fie până în hipoderm și să aibă un efect relaxant real dovedit prin reluarea imediată

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
de cultură, dermul artificial (derm omorât dezepidermizat, matrice extracelulara de derm, echivalenți de derm vii) sau pielea reconstruită . Homogrefele sunt considerate încă standardul de referință a oricărui material de acoperire nou. Calitățile lor rezidă din capacitatea de a forma legături vasculare prin inosculație (temporare) cu gazdă. Utilizarea ridică probleme legate de aprovizionare, securizare biologică, bacteriologica și serologica. Beneficiile allogrefelor sunt: constituie barieră mecanică și fiziologica; scad pierderea apei și electroliților prin evaporare; scad pierderile de proteine și elernente sanguine; scad pierderea

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
par a stimula cicatrizarea ; economică prin disponibilitatea în cantitate nelimitată. Xenogrefa cea mai frecvent utilizată este pielea de porc. Nu este rejetată că allogrefa ci se elimină prin necroza avasculară. Avantajul este de ordin economic. Dezavantajul rezultă din instabilitatea conexiunilor vasculare și riscul de infectare chiar 1a interfață cu gazdă Substituienți cutanați temporari semisintetici lista produselor disponibile este lungă (Inerpan®, Beschitin®, Biobrane® etc.). Spre exemplu, produsul Biobrane®  respectă principiul bilaminar, fiind alcătuit dintr-un analog dermicrețea de nylon impregnata cu colagen

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
la 6 zile apar toate straturile normale, iar la 3 săptămâni se formează membrana bazala și hemidesmosomii maturi. Pe termen lung se produce regenerarea unui epiderm normal și stabil. După un an se induce diferențierea dermului cu organizare stromală și vasculara normală iar abia după 4-5 ani apariția fibrelor de elastina. În afara tehnologiei costisitoare dezavantajele aplicării culturii de epiderm decurg din fragilitatea să și din durata necesară producerii. Perioadă de așteptare de 3-4 săptămâni duce la: colonizarea plăgii și tararea pacientului

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
invazive precum perfuzia cu Xenon-133, scintigrafia cu technețiu sau arteriografie; cea mai bună evaluare este însă cea intraoperatorie. Tratamentul chirurgical trebuie să fie precoce și constă în excizia mărcilor de intrare și ieșire a curentului electric (necrectomie largă și degajare vasculara) asociată cu incizii de decompresiune și fasciotomii pentru combaterea sindroamelor compartimentale și o corectă evaluare de viso a viabilității corpurilor musculare profunde aflate în contact cu oasele. Este obligatorie excizia tuturor țesuturilor devitalizate și de aceea uneori este nevoie să

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
debridarea inițială trebuie să fie economicoasa, lăsând posibilitatea de a largi excizia cu ocazia explorărilor ulterioare succesive. Viabilitatea musculară este evaluată introperator pe baza colorației, contractilității și sângerării. (fluoresceina poate fi utilizată pentru identificarea țesuturilor cu vascularizație normală). Cand axele vasculare importante sunt trombozate și masele musculare neviabile amputația membrului se impune. Tratamentul general are ca scop prevenirea și combaterea șocului; evitarea instalării blocajului renal; evitarea instalării șocului toxico-septic. Terapia intensivă este adecvată scopului ; perfuzia este funcție de monitorizarea diurezei (valori de peste

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată. Elementul fiziopatologic esențial este dominat de modificările vasculare. Inițial acțiunea traumatică produce o vasoconstricție locală care determina paloarea zonei, urmată la scurt timp de o vasodilatație compensatorie, care modifică aspectul clinic: zona devine mai congestivă și proeminentă ca urmare a unui edem traumatic. Sunt manifestările clasice ale "loviturii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
congestivă și proeminentă ca urmare a unui edem traumatic. Sunt manifestările clasice ale "loviturii de riglă" pe o extremitate; reacțiile moderate (medii) sunt consecințe ale unor traumatisme mai importante: fenomenele ce apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]