3,592 matches
-
cu noroc împotriva dușmanului. Tu singur le avuși hărăzite toate laolaltă: drept-prevezător, isteț, biruitor al tuturor dușmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și acvatice. Fie că vine din întunericul pământului sau al Apelor Primordiale, pericolul trebuie înfruntat direct și pentru asta flăcăul se pregătește magic: „Leroi, leroi, Doamnele!/ Și (cutare), frate al nostru,/ Mai bun cal că-și hărănește,/ Hărănește nu-l vestește./ Fuse joi de-o sărbătoare/ Și-mi ieși la vânătoare” (Țăndărei - Ialomița). Timpul afectat vânătorii rituale este definit de prezentul indicativ și de întovărășirea cu calul a cărui dimensiune sacră rezidă inclusiv în puteri magice. Am văzut și în baladele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
otrăvit. Ea a plecat în America și a trimis un pachet cu 10 Kg de aur și a ajuns în America un mare bolovan învelit cu petice. Ori l-au furat hoții noștri ori l-au furat americanii care-s vestiți de hoți mari ce sunt. Și a rămas în biserica din Bogata un frumos candelabru din toată averea lui cea mare. Iaca ce-i omu și ce-i cu toată averea și mărimea lui. Adică nu-i drept nimica mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pintilie învățătorul și secretarul consiliului școlar nu-mi da bonuri să încasez bani pentru școală, după ce lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum ne vine nouă când auzim să ne mutăm din satul nostru Bogata, vestit prin săpăturile lui pentru găsirea aurului și argintului încă de pe vremea Daciei Fericite, noi scoborâtori din cei dintâi descălecători a lui Dragoș Vodă, și mai mult decât atâta și din locuitori pe care i-a găsit Dragoș Vodă aici la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pedagog român, membru de onoare al Academiei Române din 1934, fost profesor și director al școlii normale "Vasile Lupu", între 1886-1892; 43. Victor Castano, francez de origine, militar în războiul franco-german de la 1870-1871, profesor limba franceză, cursul inferior, la Școala normală, vestit în epocă; 44. Nicolae Iorga, (1871-1940) ilustru istoric, scriitor, gazetar și om politic, la Paris devine diplomat al Ecole des Hautes etudes, la Leipzig își ia doctoratul în filozofie, (1893); în 1895 profesor la Universitatea București; a fost membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Moldovenească neatârnată va urmări încheierea cât mai degrabă a păcii obștești democratice în înțelegere cu toți întovărășiții. În politica sa lăuntrică, Republica Moldovenească neatârnată, chezășluind drepturi depline tuturor națiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câștigate prin revoluție și vestite prin Declarația Sfatului Țării de la 2 decembrie anul 1917. Îndeosebi Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obștești, care va hotărî desăvârșit rânduiala lăuntrică în țară și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zi, am datorința, ca președinte al Congresului, să binecuventez pe d-nii delegați ai Consiliului de Directori din Chișinău. Onorat Congres, ca după o iarnă lungă și grea, când toată viața naturei pare moartă sub sloiul de gheață, primele brândușele ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
viața naturei pare moartă sub sloiul de gheață, primele brândușele ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și viclenia dușmanilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
distanță de Grădina Ghetsimani. Câmpul păstorilor La marginea orașului Betleem se află Câmpul Păstorilor. I se aspune Câmpul Păstorilor fiindcă pe acolo umblau păstori cu oile. Într-o noapte li s-a arăta Steaua. Și Îngerii li s-au arătat vestind că S-a născut Împăratul veacurilor. Acum pe acel loc, deasupra grotei unde se adăposteau păstorii cu oile când ploua s-a făcut o biserică. Mănăstirea Sfântul Teodosie Aceasta frumoasă mănăstire este aproape de Betleem și viețuiesc În mănăstire trei persoane
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Statueta este Înălțată pe un soclu de vreo 7 m. Este din marmură albă și-i foarte frumoasă. Apoi am mers și am văzut scris pe pereți, afară, câteva fraze: „Îngerul a vizitat-o pe Sfânta Fecioară”, ” Îngerul i-a vestit Fecioarei” și alte câteva inscripții În zidul bisericii. Foarte interesant! Cu siguranță că biserica este catolică pentru că are și bănci În ea. Dar Împreună cu părintele David am poposit și noi În biserică și am Îngenuncheat În fața altarului, a camerei unde
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lăsat Scump tezaur moștenim Și la tine ne gândim... Azi! Te plâng urmașii tai Țara-i plină de mișei! Plânge neamul după tine... Cui ne lași pe noi, stăpâne? Iar la mormântul tău Lacrimi curg, mereu, mereu Codrii cântă de vestește Ștefan Vodă! Unde este? Azi se pleacă fruntea mea Și-ndrăznesc a mă ruga Și mă rog la Dumnezeu Pentru Ștefan domnul meu Să ne dea urmași ca tine! Să ne aducă-n țară bine! Ștefan Vodă ne-nfrățește Ștefan
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pus Sâmbătă au pecetluit, Și au pus strajă de păzit! ............... Duminică În zori de zi Au venit Sfintele femei Cu mir scump neprețuit Ca să ungă... Trupul Lui Iisus! Dar acolo la mormânt, Trupul nu L-au mai găsit Un Înger vestea: Iisus - A - Înviat! a Înviat! Cu adevărat, A - Înviat! Lumea toată a salvat! O, ce Bucurie... Și aici să fie! Iisus Hristos a Înviat A Înviat cu ADEVĂRAT! Amin. Grădina Ghețimani 24.09.2004 În grădina Ghețimani Sunt Măslini milenari
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Domnului suspina Și Întristată-L Întreba ? Spuse: Iisuse Fiul meu iubit În ziua de Luni unde vei fi? Atunci un călător voi fi Și nimeni nu mă va primi. Iisuse ziua de Marți unde vei fi? „Profetul“ Lumii voi fi Vestind pieirea acestui veac. Iisuse Fiul meu iubit, Dar Miercuri unde vei fi? Atunci nevăzut eu sunt Vândut pe treizeci de arginți. Iisuse Fiul meu iubit În Sfânta Joi unde vei fi? În Sf. Joia Mare pe la prânz Mielușelul Însumi sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bucurie...preoții salută poporul cu Hristos A Înviat! Și toată lumea răspunde cu mare bucurie și emoții Adevărat A Înviat! de trei ori se salută unii pe alții, preoți și popor! Apoi cântă toată lumea, preoți și popor, Hristos A Înviat! Clopotele vesteau bucuria Învierii. Ce frumoasă e Credința și trăirea ei! În Ortodoxie! Mereu te renaști, mereu te Întinerește, mereu ești altul. Dumnezeu ne reînnoiește pe toți! Gustați și vedeți că bun este Domnul! Vă spun cu sinceritate, am trăit-o din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aveau loc incursiuni militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile acestor locuri și de calitatea vinurilor: „in una bella valle che, ha do una parte; una selva dell altro e dominata de alcune belle coline tutti vestite di vigne che producono buonissimo vino, in mezza de questa valle si trova la città di Usse”. Despre situația grea din Moldova, dar și despre pământul roditor al acestei țări, relata starețul Leonte (? - după 1701), în Călătoria în Moldova (17
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a străzilor principale. Dintre celelalte orașe din Moldova deluroasă, Hușii mi s-a părut cel mai curat” (subl. ns.). Episcopia Hușilor, vestită prin vechimea și prin tradiția ei culturală, era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în 1860, că cel mai bun tutun era cultivat la Huși și la Pașcani, iar agricultura este una din cele mai frumoase îndeletniciri a locuitorilor care „trag foarte mari foloase de pe urma lor”. Creșterea vitelor. Orașul Huși și ținutul Fălciu erau vestite pentru creșterea vitelor. Dimitrie Cantemir remarca în mod deosebit bovinele din ținutul Fălciu, care erau exportate până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud, până în Veneția: „Boii cei mai grași și mai buni se găsesc la Pârâul Sărat din Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revenit în Cuba în 1670, și debarcând, fugind de un uragan, pe o insulă, a fost surprins de băștinași, care, fiind canibali, se spune că l-ar fi omorât și... mâncat! Trist sfârșit chiar și pentru un pirat! Ultimii pirați vestiți de origine franceză au fost frații Jean și Pierre Lafitte, descendenți din basci francezi, care la în-ceput de secol XIX atacau în zona New Orleans Golful Mexic. Pierre avea să-și găsească sfârșitul în fața Yucatanului în noiembrie 1821. Fratele său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
prostiile germanilor. Acel prieten lucra cu Ludendorff, care, apucând scrisoarea, a trimis-o la Bucu rești. Furie a personagiilor acuzate, percheziție, confiscarea scri sorilor de la Bussche și internare. Că va vorbi pentru aprovizio narea noastră. Moos sosi și el, mă vesti că, deoarece Lia nu poate pleca, voi porni eu singură, dar îmi refuză orice mijloace de trai și luminat, găsind că zilele fiind destul de lungi mă puteam culca până nu se întuneca și, [dat fiind] că populația germană suferă de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însărcinase să spun mamei că voia să vie s-o vază și să-i mulțumească pentru că a împărtășit soarta celor lăsați în mâinile inamicului. Printre cele mai inimoase era Zoe Romnicenu. Ea nu a șovăit nici o clipă. Se însărcină să vestească pe starița de la Pasărea [și] să o dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon. Trimiteam de contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
masă. Într-o astfel de expansiune, spuse lui Palairet, ministrul Angliei, că regele face un pact cu Germania analog cu cel polono-german. Englezul, probabil după ordinul guvernului său sau pe care îl prevenise, se duce la Titulescu și îi pre vestește ce-l așteaptă tocmai în momentul întrunirii Micii Înțelegeri la București și vizitei lui Barthou. Ministrul de afaceri străine îl ia cu dânsul la rege, unde repetă vorbele ministrului polonez. Scenă tragică. Chiar în ziua aceea Titulescu pleca la Geneva
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în inimi nu doar pe Vlahuță, Goga sau Macedonski, pe Alecsandri ori Eminescu, dar exista în ea și ceva nou, o anumită demnitate a tonului, o severitate și o stăpânire a timbrului impus, anumite versuri, ca și cele expuse, care vesteau pe marele poet, ca cele din titlurile Magii sau Din Veneția, poezii de anthologie, susțineau analiștii. Numai că, la 17 noiembrie 1919 avea să-i scrie soției aflată la o verișoară a ei, Viola Bally, la Bârlad : «Și eu aici
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
care îi ardeau în cap ca niște cărbuni aprinși îi dădeau un aer de o înspăimântătoare ferocitate. Sluga, cuconașule, îmi spuse el așezându-se, fără să-l poftesc, pe canapeaua de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea și eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]