4,489 matches
-
dela bănci, și de la particulari oferind 10-12 la sută dobândă. Așa mulți oameni, multe femei văduve au încredințat în mânile lui economiile lor din greu muncite. Un om bogat ca el, cu afaceri așa de întinse, fost prefect, boer de viță, prezinta destule garanții; afară de asta da și procente mari. Dar iată că domnul C. M. intră în legătură cu Mochi Fișer. Îi dă la mână ipotecă asupra tuturor moșiilor lui, casa o trece pe numele nevestei, și după ce își ia grija dinspre partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți dezgropate de la Pompei un Mercur și o Diană. Terasele cu sere unde este viță de vie. Jos fântâna țâșnitoare uriașă. Spre Palatul nou, construit tot de Frederic, Orangerie, Paradis etc. Ghidul: C'est ici le paradis. Adam et Eve ont été chassés depuis longtemps, mais les pommes on peut les trouver chaque année." Moara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai desăvârșit. Revoluție înseamnă și dărâmarea vechilor prejudecîți. Haina fiind o prejudecată burgheză, un tovarăș și o tovarășă au hotărât s-o lepede și-ntr-o bună zi au apărut perfect goi pe ulițele capitalei și-n restaurante. Frunza de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și cu altele autoritățile s-au arătat inclinate spre burghezie și, deși cu întârziere, au ordonat părechii entuziaste întoarcerea la vechile practici. Distincțiuni. Aplaudând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la grădina publică: expediția a doi ingineri cehi care se duc (partea I-a) până la Kilimangiaro. În numărul Pravdei de Miercuri, 9 Iunie 1954, găsesc o corespondență din Moldova sovietică, în care se cuprinde o laudă dreaptă pentru progresul culturii viței de vie, arătându-se anume că podgoreanul Chirilă Grigorievici Sparivac a ajuns din spor în spor să socoată că anul acesta va avea o producție de struguri de 20.000 kg. la Ha. A pornit de la 3500 kg. la Ha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anul 1478, Ștefan s-a căsătorit pentru a treia oară. Noua doamnă era Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, pe care voievodul o adusese în captivitate, după campania victorioasă din toamna anului 1473. „Și era de sânge și de viță înaltă, spune cronicarul, și acum însă este doamna lui Ștefan voievod”. Cu Maria, munteanca, Ștefan a avut trei copii: Bogdan-Vlad, cel care avea să moștenească scaunul tatălui său, cunoscut sub numele de Bogdan cel Orb și două fete, Ana, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dor;/ Iote sora mea,/ Acuși zâna ta./ Tu cum oi păstra-o,/ Așa mi-oi aveauă./ Cu ea te-oi culca,/ Colea pe băștea./ Voi când v-ați iubea,/ Și ați adurmea,/ Rău o venea,/ Dila iea o fura/ O viță de păr din cap,/ Și atunci zâna ț-a plecat./ Rămâi făr’de casă/ Și fără nevastă”. Octavian Buhociu dă o altă etimologie numelui Ardiu: „aprins, furios de la «arde»”, și la fel de tentantă este și apropierea de maghiarul Erdo, „pădure”, căci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
remarcă dintre frați e întotdeauna mezinul, această dezvoltare narativă fiind clasificată de Lazăr Șăineanu sub numele Ciclul celor trei frați, A, Tipul fraților perfizi. În baladele Scorpia I(8) și Trei frați cu nouă zmei I(9) ei sunt de viță aleasă, însă...nepricepuți: „Tare-mi vine, tare-mi, dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn,/ Și-s îmbrăcați ca un domn,/ Dar nu au minte de om!”. A fi „fecior de domn” înseamnă, într-o altă gamă stilistică, a fi ales
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus-o. Mai mult chiar, cerbul își împodobește coarnele cu simbolul cunoașterii umane, atingând o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus-o. Mai mult chiar, cerbul își împodobește coarnele cu simbolul cunoașterii umane, atingând o culme a sfidării universului domestic. Via adaugă ipostazei de arbore
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatori, „învățători mai cunoscători”, care înțeleg amprenta simbolică și descoperă sugestia maritală. Cea din urmă metaforă pentru mireasă ne poartă în plan vegetal: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește”(Sibiu). Gestul ruperii florii anunță intenția maritală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la mireasă. Punctul final al ipostazei feminine se încadrează într-un uman recunoscut, cu drepturi sociale. Imaginea vegetală a fetei păstrează dominanta sacrului: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție”. În așteptarea flăcăului, floarea fată se veștejește, imagine corespondentă metaforic dorului: „nu-nflorește/ Nici nu rodește,/ Nici locul nu-i priește/ Și mai mult se ofilește” (Sibiu). Grădina devastată din colinde marca puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol. * A.Cantacuzino-Pașcanu a fost căsătorit cu o fiică din familia Calimach din Botoșani viță de domn. Dna asta era de o bunătate fără margini. Înainte de sărbătorile Crăciunului sau Paștelor, ea pleca c-un om de la casă la casă și intra prin casă și vedea câți copii sunt și ce le trebuie de îmbrăcat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bani. Asta o făcea în com.Salcea, jud.Botoșani. Și din pricina asta Alexandru Cantacuzino-Pașcanu s-a despărțit de ea. Cu dânsa a avut o singură fiică cu numele Elena care s-a măritat cu locotenentul de cavalerie Băleanu, din mare viță de boer, dar fără avere. Pe care l-am cunoscut în 1917 în Baea ca locotenent și în 1932 ca colonel la niște alergări de cai la Iași, unde a amețit și era să moară. Iar pe soția lui, fiica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să ajungă la Pamplona. Din tren, privesc solul mediteranean al Cataloniei, roșiatic de la soarele ce-l arde mereu. îl asemăn cu cel al Greciei. Arbori, arbuști, mulți crescuți după legile naturii, alții plantați de oameni. Sunt și multe plantații de viță de vie, pomi fructiferi, legume, dar există și mult pământ arid presărat cu smocuri cenușii de ierburi ce se încăpățânează să trăiască. Alegoric, sunt ca acele persoane care trăiesc la limita existenței, îmbrăcate sărăcăcios, neluate în seamă de nimeni, care
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
inconfundabili. îmi continui drumul mulțumit de confortul dat de noile sandale cu o talpă suficient de groasă încât să nu mai simt pietrele sau denivelările. Traversând câmpurile de pe care grâul a fost treierat, alternate cu altele, cultivate mai ales cu viță de vie ajung la amiază la Los Arcos, un sat cu multe case vechi, din piatră dar destul de îngrijite. în piața principală, pe o bancă, servesc prânzul frugal dar atât de gustos. Din păcate și aici biserica este închisă iar
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
procedeze așa. Ziua se anuntă înnorată, ca și cele anterioare în cursul dimineții, cu o temperatură foarte bună pentru mers. Până la prima localitate, Viana, drumul are mai multe urcușuri și coborâșuri printre lanuri de grâu treierat sau printre plantații de viță de vie. Multă vie mai cultivă spaniolii. Admir rândurile drepte, solul curat și îngrijit; parca îți vine să părăsești camino și să te plimbi printre rândurile de viță ce anunță o recoltă bogată. Dar îmi continui mersul pe drum, cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
urcușuri și coborâșuri printre lanuri de grâu treierat sau printre plantații de viță de vie. Multă vie mai cultivă spaniolii. Admir rândurile drepte, solul curat și îngrijit; parca îți vine să părăsești camino și să te plimbi printre rândurile de viță ce anunță o recoltă bogată. Dar îmi continui mersul pe drum, cu un pas hotărât, cadențat aproape, mereu același și puțin mai accelerat decât al multor pelerini. Mă admir singur cu o satisfacție pe care trebuie totuși să o temperez
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
unde mă reped la un bar pentru micul dejun. Am - o foame de lup, și ceilalți pelerini la fel. După ce ies din localitatea mică, dar curată și ordonată, drumul continuă printre câmpii, ca de obicei. Aceleași câmpuri cu grâu sau viță de vie. La o răscruce, cu greu am găsit săgeata galbenă, dar am găsit-o totuși. în spatele meu văd că apare de pe o cărare o tânără blondă și frumușică dar cam speriată. A început să exclame în engleză: Nice to
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
grămezi mari pe care le observi ușor de pe margine. Cred că a fost o recoltă bogată și mă întreb ce fac spaniolii cu atâta grâu căci de unde am pornit, de la Pamplona și până aici, lanurile de grâu și plantațiile cu viță de vie m-au însoțit mereu. Aerul se încălzește mai tare dar suflă mereu un vânt atât de plăcut, răcoritor, care printre alte beneficii învârte și elicele nenumăratelor mori eoliene ce le-am întâlnit pe cale. La Hornillos del Camino mă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de lângă mine, un tânăr frumos, deschide o sticlă cu vin în prezența a două tinere și frumoase spanioloaice. Dacă aici, seara clima este atât de răcoroasă, se înțelege mai ușor de ce Spania are aceste întinderi nesfârșite de culturi ale viței de vie. Un pahar cu vin însoțit de obișnuitul jambon încălzește inima și hrănește trupul spaniolului, contribuind la acea vitalitate aproape - sangvinică dar nu violentă a acestui popor nobil și atât de deschis spre ceilalți. Cunoscându-le însă prea puțin
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
că în timpul războiului tot satul a fost bombardat, dar biserica a rămas intactă. Dumnezeu are grijă de casa lui. Urcând și coborând mereu, trec prin alte două sate, la fel de frumoase ca și cele dinainte. Câmpurile sunt pline cu viță de vie, ceea ce-mi aduce aminte de viile din La Rioja. în jurul orei 13 ajung la Villafranca del Bierzo, unde mă grăbesc spre primul han, aproape la intrare. Zeci de pelerini așteaptă deja la rând, sprijinindu-se de ziduri
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a săpat o fântână, s-au plantat pomi și apoi viță de vie. În grădinița din fața casei, de circa un metru lățime și patru metri lungime râdeau florile În fiecare primăvară. În primii ani amenajarea grădiniței era În grija Tatei. Pe măsură ce m-am ridicat i-am preluat această treabă și ca
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit al satului, lăsată În paragină după colectivizare, ca fiind prea izolată. Tata plantase toate soiurile de viță, de la ceasla albă și roșie, cea mai timpurie, până la coarna algeriană, cu ciorchini care depășeau un kilogram și care se Îndulceau doar după căderea brumei, spre marea noastră durere. Îmi amintesc din primii ani ai copilăriei un cules de vii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fel de fonduri. Ei bine, pe strada asta am făcut eu cele trei lucruri cică obligatorii: am făcut o casă; am făcut nu un copil, ci doi; am plantat nu un pom, ci o întreagă livadă plus o boltă de viță. Și nu mai plec de aici, dragă Adrian, pentru că am descoperit că există la Curtea de Argeș la fel de multe oportunități de a te afirma și de a te rata ca și la București. Ce carte din literatura lumii ai fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
știe prea puțină lume, sau mai degrabă ca un curent atmosferic, cu mult prea aerian și cu totul deasupra destinelor celor de jos, de la firul ierbii. Majoritatea cărților apărute în perioada comunistă mi se par la fel de fragile și nefirești ca vițele cartofilor crescute la întuneric, în pivnițe adânci, care se întind pe pereți după sursa îndepărtată de lumină a unei ferestruici, acele vițe au morfologia specifică, chiar pot da muguri și frunze, atât doar că sunt albe și eterice, aproape transparente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]