KorAP: Find »[drukola/base=vin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...124 125 126 ...1871 >

46,761 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809

de chimie, Diana a înapoiat rapid cartea. Acasă, Rîmbu mîngîie obiectul care a fost tovarăș acelei minuni de fată. Obiectul se deschide și o poză cît pagina de mare îi sare în ochi. Era Diana, goală ca o sticlă de vin în casa bețivului. Inima începe să o ia razna. Ce perfecțiune! Toată noaptea Rîmbu visează că face dragoste și dimineața era chior de somn. Se mai uită la poză și se întreabă: A uitat-o în carte sau...? A luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
moșul spre babă. Ce vrei? Vino să mă îmbraci. Mă duc să curăț zăpada. Baba vine cuminte, îi ține pantalonii, îi pune ciorapii și toate cele, iar la urmă îi îndeasă cușma pe cap, peste urechi. Să-mi faci un vin fiert și să mi-l aduci acolo. Cu scorțișoară? Da. Și cu cuișoare? Da. Ilarion iese pe trotuarul îngust din fața casei, alunecă și cade în fund. Catincooo! Ce vrei? iese baba în ușă. Ajută-mă să mă ridic. Baba îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
cot de părinți. Dar vin în fiecare an pe la noi. Ca să avem și mai mult de lucru, cu mîncarea, cu curățenia, cu spălatul... Le fac eu pe toate, nu tu, sare baba cu gura. Încet, încet, baba Catinca ajunge cu vinul fiert aproape de Ilarion. Niște nesimțiți sînt copiii noștri, asta sînt. Nu bîrfi copiii, se stropșește baba. Nesimțiți, asta sînt, ai auzit? Daa? Baba Catinca ia cana de vin fiert și o varsă cu încetinitorul în omăt. Moș Ilarion tocmai întindea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
nu tu, sare baba cu gura. Încet, încet, baba Catinca ajunge cu vinul fiert aproape de Ilarion. Niște nesimțiți sînt copiii noștri, asta sînt. Nu bîrfi copiii, se stropșește baba. Nesimțiți, asta sînt, ai auzit? Daa? Baba Catinca ia cana de vin fiert și o varsă cu încetinitorul în omăt. Moș Ilarion tocmai întindea mîna după cana cu vin și, ca atare, a rămas cu gura căscată. Copiii mei nu-s nesimțiți, să știi tu! Întoarce spatele supărată, alunecă și cade jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
nesimțiți sînt copiii noștri, asta sînt. Nu bîrfi copiii, se stropșește baba. Nesimțiți, asta sînt, ai auzit? Daa? Baba Catinca ia cana de vin fiert și o varsă cu încetinitorul în omăt. Moș Ilarion tocmai întindea mîna după cana cu vin și, ca atare, a rămas cu gura căscată. Copiii mei nu-s nesimțiți, să știi tu! Întoarce spatele supărată, alunecă și cade jos. Văleu babo, s-a rupt ceva? Sufletul mi l-ai rupt tu! Începe să plîngă, fără a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
te-ai supărat așa de rău? Dar asta să ne-o spunem unul la altul, nu la străini. Chiar așa, mami, ce a trebuit să... Vezi? Dar un pic nesimțiți tot sînt, concluzionează amîndoi într-un glas. Îmi faci alt vin fiert, nu? Da, tati, imediat. Un sărut de împăcare încheie episodul trist care tocmai a trecut. O muiere pe cinste Vara anului 1957 era tare secetoasă și iarba de pe islazul satului Ghireni dispăruse. Vitele satului umblau flămînde cît era ziua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867

depărtările; mâinile, da, mâinile două smerite semne de exclamare imitând sărutul palmelor sub icoană. Plângea. Ultimele lacrimi mereu sunt amare sau poate că trupul în sine este otravă ce încă se mai suportă sub rădăcinile limbii. Când s-a amestecat vinul cu apă în Cana Galilei, niciun nuntaș nu a deosebit gusturile însetărilor; când s-a turnat pelin peste mătrăgună, noapte peste furtună, lacrimă peste sticlă pisată, în evidențele lui Dumnezeu, mereu, calculele ascundeau complicitatea nepăsărilor sale. (Atotștiutorul s-a spălat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
pășea la jumătate de umbră înapoia lui, răsucindu-i fiecare urmă de cizmă în sens opus, amăgindu-se: " Sigur, copilul meu fuge de păcat, e mai iute la pas ca mine, dar uite cum se îndepărtează de cele rele!" Totuși vinul ascuns în sticlele de un litru nu avea gustul stropului de sfințenie primit după 40 zile de post, ci al îndestulării. Sângele Mântuitorului în paharul de muștar redimensiona marginile. Țigările "Snagov" cu filtru, din pachetul lui tată-său, 20 de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
semințe, le înghițea fără să le mestece. Greu de înțeles pentru niște copii acel ritual al desfacerii. Se îmbrăca precum un cerșetor, deși nu hainele îl arătau atât de pustiu. Bătrânul a luat cu sine lumina: A plecat Dumnezeu precum vinul de pe drojdie, a plecat Bătrânul, chiriaș incomod, și a lăsat cochilia sufletului goală. (Melcul, în vreme de furtună, își ascunde casa sub frunză să nu moară odată cu el, eu mă dezbrăcam de casă ca de o haină, ca de o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
Anii 80. Și ei perseverau în învățături precum apostolii, și ei luau masa împreună, se adunau la rugăciuni împreună, se dădeau în spectacole împreună. Epistolele: canoane, legi, lozinci decupate parcă dintr-o biblie scrisă cu cerneală roșie. Desfătare: lapte, miere, vin, pâine (euharistică, albă, dulce pâine pe vatra partidului). Spectacole: circ în sticla cu lapte, în brațele mamei, în cureaua tatei lată de două degete, în rugăciune. Circ în numele fricii de a gândi, de a întinde mâna, de a-ți aștepta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
bucură și ce nu te bucură în egală măsură și, sigur, la un moment dat, o să îmbrățișezi și înaltul! Mângâie mărăcinele, ca și cum ai mângâia floarea, bucură-ți dușmanul ca pe propriul copilul, bea-ți otrava ca pe cel mai bun vin, frânge-ți sufletul cum se împarte Domnul în Sfintele Taine și, ca un miracol, te vei găsi în toate cele atinse și vei fi tu cel de peste tot și inima ta, în inimile lor, va număra: Doamne, cât de comodă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
Pământul moștenește pământul câtă amăgire! O spui tu mie? Eu, care sunt țărână sub unghia ta. "Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura." Saturați-vă voi de toate, rotunjiți-vă burțile, lingeți firimiturile, rănile, vinul și stropul de rouă să vă răcorească sufletele, mie îmi este foame și sete de dragoste. Nu poftă, nu nesaț, nu lăcomie. Fără dragoste nu pot găsi lumii nicio justificare. Iluzoriu este tot ce mi-ai dat amanet, Stăpâne! "Fericiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
slujbă bună, împărțea banii, darurile și veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul, și le așeza piramidă în tindă. Vasile era venetic în comună. Oamenii îl respectau, știa cum să-i împace pe toți, dar mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
este cea mai suportabilă boală; nebunul este ca un melc ce-și cară cochilia în spate, roua descuie ușa, soarele trage zăvorul, fereastră în firul de iarbă. Nevertebrata, ermetic, golește fiecare ungher de absență ca pe o ulcică umplută cu vin, nevertebrata își leapădă casa (piele strâmtă în care marea zornăie a bulgări de sare uscată), apoi se ascunde sub o frunză de brusture, ca într-o cabină de probă (umbra înfășoară golul). Nebunia există într-un destin de secunde, precum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
cu mirosul, pentru miros, zău, nu se merită aprins focul. Ce îmi recomanzi? Dimineața, pe stomacul gol, o ceașcă de lapte călduț de la bunica, seara același tratament, mâine poate niște mere coapte din livada popii Tatu, poimâine o lingură cu vin și ceva firimituri de pâine cât să-mi țină de toate iluziile? Pentru ce, pentru ce să mut molozul de ici acolo? Doar de dragul de a spune "am avut un trecut și... uite ce frumos îl basculez în viitor", iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
a sugerat o poveste credibilă. Erau zeci de schituri în Munții Neamțului, confort sporit (primești ascultare, îți faci treaba sau îi pui pe cei veniți după tine să ți-o facă): căldurică, haleală, televizor, parabolică, telefon, mai o sticlă de vin furată de la chelărie, mai o pulpă de berbec băițuită, mai o cuvioasă rămasă peste noapte (părintele este obosit, spovedește mâine, rămâi mata la noi în chilie), mai... un cur de frate (săracul, nu-l înțelege nimeni în afară de mama și de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
Mir. Sărbătorile. Praznicele împărătești, lăsatul-secului, dezlegările la pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură roasă de molii, un ghemotoc de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-o la Câmpina era că "străinii trebuiesc păziți și când dorm". La început, vin aproape dezinteresați, privesc locașul, împrejurimile, fac poze, filmează, iau interviuri, vizitele se repetă, se leagă prietenii, corespondențe, schimburi de politețuri, de atenții, de nevoi și iar vin, și iar vin, până uită să se mai ducă cu mâna goală. "Pe străini trebuie să-i cauți și în cur când trec frontiera." Bani avea destui, pe ce să-i cheltuiască? Era bătrân și cam trecuse vremea chiolhanurilor. Tinerețea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
era că "străinii trebuiesc păziți și când dorm". La început, vin aproape dezinteresați, privesc locașul, împrejurimile, fac poze, filmează, iau interviuri, vizitele se repetă, se leagă prietenii, corespondențe, schimburi de politețuri, de atenții, de nevoi și iar vin, și iar vin, până uită să se mai ducă cu mâna goală. "Pe străini trebuie să-i cauți și în cur când trec frontiera." Bani avea destui, pe ce să-i cheltuiască? Era bătrân și cam trecuse vremea chiolhanurilor. Tinerețea s-a dus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
nu-ți aparține. Nu ești pe de-a-ntregul al tău, cum să mai fii al altora? Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește." Dragostea mea este felia de pâine și paharul cu vin din sâmbăta morților. Beau și mănânc pentru cei plecați. Veșnica pomenire este cântarea care îmi place cel mai mult. "Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
fir de păr, cuvânt. Bunica spunea că o să te găsesc, când voi fi mare. Te rătăcesc, Dumnezeule, mereu te rătăcesc. Ieri te-am pierdut în coșul cu rufe murdare, astăzi m-am tăiat la un deget, primul strop avea culoarea vinului răsuflat. Petru în fiecare seară justifica absențele: Este atât de simplu să ți-l faci pe Dumnezeu martor în lipsa sa, avocat, judecător, cioclu, gropar, atât de simplu să pui pe seama lui aparențele, să ta scunzi după Dumnezeul-cortină și să tragi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
și nu patimă. Cine privește sfântul în ochi își ia porția de albastru și pentru lumea cealaltă. Ești un om bun, în curând vei înțelege spusele mele, în curând vei avea suflet destul cât să știi a scoate apa din vin, bobul din neghină, scânteia din cenușă. Nu este păcat să iubești omul mai mult decât pe Dumnezeu Tatăl atâta timp cât Dumnezeu Tatăl este în om. Mâine vei iubi omul din Dumnezeu, apoi Dumnezeul din Dumnezeu; omul din om în cer se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai cumperi? În cimitir morții sunt cei mai dificili martori; chiliile, biserica, clopotnița trăgeau cu urechea din fiecare cărămidă; vântul culegea șoaptele dimpreună cu frunzele uscate și le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]