3,223 matches
-
iar Spitalul Notre Dame de Perpetuel Secours va oferi timp de 40 de ani câte două locuri de intern pentru doi studenți români la recomandarea lui Paulescu, situație care va continua și după moartea sa până în anul 140, când condițiile vitrege ale războiului va întrerupe această nobilă atitudine devenită tradiție între Franța și România. Printre cei care au beneficiat de acest privilegiu se numără nume importante ale medicinii și vieții academice românești. Va refuza, succesiv, postul de profesor la Facultatea de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
clerului. Nici celelalte confesiuni nu au avut mai puțin de suferit în perioada comunistă. O parte din ele au fost interzise, doar nouă dintre ele fiind tolerate, condiționate fiind de semnarea și recunoașterea legii cultelor din 148. O soartă mai vitregă însă au avut-o bisericile desprinse din patriarhia română după al II-lea război mondial, cunoscute sub genericul “diaspora ortodoxă română” unde situația avea să fie mult mai dramatică. De pildă în Basarabia au fost desființate peste 800 de biserici
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ibidem, p. 265. 544 Ibidem, pp. 303-304. 545 Ibidem, vol. II, p. 169. 546 Ibidem. 547 Ibidem, p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10) Rustico, un călugăr din deșertul Tebaida, loc renumit pentru asceții săi și pentru condițiile vitrege pe care le impunea celor ce alegeau singurătatea. Bărbatul o inițiază cu viclenie nu în tainele ascetismului, ci în cele ale dragostei trupești, dar curând nu va mai face față dorințelor arzătoare ale copilei. Adusă în cetate, Alibech se va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a mutat la țară, în 1361 s-a stabilit 618 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 44-45. 619 Ibidem, p. 44. (trad. n.) 620 Ibidem. (trad. n.) 621 Ibidem. 622 Ibidem, p. 45. 173 în Certaldo, lăsând casa din Florența fratelui său vitreg, și, eliberat de orice griji, a scris această carte pentru a aduce o laudă femeilor, dar a compus-o mai mult pentru ași încânta prietenii, decât pentru a fi utilă unui public cât mai larg.623 De mulieribus este, cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat, înscenând un adevărat plan, „ca printr-un șiretlic destoinic să-și stăpânească pofta de bani”945 , pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
marile puteri europene s-au aliat pentru a bloca o posibilă unificare a regatelor Spaniei cu cel al Franței sub un singur monarh. în 1700, Carol al II-lea al Spaniei murea, lăsând toate posesiunile lui Filip, nepotul surorii sale vitrege și al lui Ludovic al XIV-lea. Regele Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, a emis pretenții la succesiunea la tron, datorită originii habsburgice a lui Carol al II-lea. Ludovic al XIV-lea, pe baza testamentului regelui Spaniei, a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de an și cele două episoade fugitive din vara lui 1904! ... Până la urmă, se pare ca Victor Eminescu a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări ce erau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de N. Chmeriline; „Moise Aron și Miriam”, după doctor H. Graetz; „Rolul presei în mișcarea noastră”, cu moto „Presa e trâmbița vie care sună redeștepta rea popoarelor” - de Victor Hugo, semnat de Adolf Levy; „Curent literar” - de E. Zilber; „Mama vitregă” - scrisoare deschisă doamnei I.H. - foileton literar Din Ceaina - de A. Axelrad; „Filantropul stradei” - de M.G. Saphir; ‐ versuri de A. Axelrad, Adolph Levy și M. Iliși nief; ‐ corespondență din localitate, din județ și țar ă, din lume; ‐ rubrici precum: voci creștine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dumitrescu, directorul, cazangiu de meserie, dar un om cu experiență în domeniu și iubit de oameni pentru modul în care‐i trata, mi‐a cerut la început să‐i duc șpalturile, pe vremea aceea ziarul tipărindu‐se în condiții deosebit de vitrege la Bârlad. După ce i le prezentam, mă chema după două ore să‐ mi spună că aș putea fi mai atent, sunt o serie de greșeli. Să le corectez și să revin a doua zi. Nu știam ce să fac, unde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XII începe cu numărul 1 din 5 martie 1906. Vocea Tutovei Din octombrie 1906, preotul econom I. Antonovici publică în Vocea Tutovei documentele de arhivă ale bisericii Vovidenia din Bârlad. In același ziar, spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg, autodidact, a publicat poezia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In: Au stat împreună... I: Au stat împreună 38 de ani. In: Cu ce se ocupa... I: Cu ce se ocupa? Era instalator de gaz și apă. Asta era meseria de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții mele cu ordinarul de bărbat care mi-a mâncat sufletul și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și de patul în care dormeam, dacă se supără este patul lui și eu o să mă culc pe jos... teroare psihică continuă... când o bătea pe mama, mă bătea și pe mine...”) In: Spune-mi, te rog, atitudinea (comportamentul) tatălui vitreg s-a limitat doar la invective, bătăi ...? I: Comportamentul lui s-a limitat că până la urmă a venit la mine în pat... In: Și... I: Pe atunci, aveam vreo nouă ani, eram la școală... fiind beat, mama era la schimbul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
era la schimbul trei (de noapte), m-am trezit cu el în pat. A început să mă pipăie... să-mi promită... îți cumpăr... nu o să duci lipsă de nimic... să nu spui mamei... (Inculpata descrie cu multă oroare tentativa tatălui vitreg de a o viola. Este violată. Reușește să scape [,,el s-a dus la baie”], fuge la mama care lucra în schimb de noapte la o țesătorie pe strada Panduri. Până la urmă, mama reușește să mușamalizeze totul, împotriva ,,monstrului” neluându
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsită de responsabilitate a mamei în cazul tentativei precedente de viol]. A treia tentativă de viol se soldează cu ,,balamuc rău de tot”. De data aceasta, administratorul blocului, în urma scandalului iscat, anunță poliția, care intervine și-l conduce pe tatăl vitreg la poliție [nici de data aceasta mama inculpatei nu este acasă]. Mama vine acasă, se deplasează la poliție și, în urma celor declarate, își eliberează soțul [„nu știu ce a declarat, dar l-a adus acasă”]. Starea de nesiguranță, bătăile, frica și anxietatea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la părinți, locuind cu chirie. Nu după mult timp, la insistențele mamei [aceasta trecea printr-o perioadă mai dificilă, era bolnavă, trecea prin lipsuri materiale, soțul nu mai lucra...], inculpata ia decizia să revină, să locuiască cu mama și tatăl vitreg. Aici intervine un mecanism inconștient care declanșează acest comportament al inculpatei. Cu toate că ea cunoștea realitatea, atitudinea părinților față de ea, atmosfera familială, starea conflictuală existentă, ea decide să revină acasă: „Pentru a o ajuta pe mama, eu sunt o fire mai
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
urmând ca la moartea ei (a mamei) să intre cu drepturi legitime în posesia garsonierei. Nici de data aceasta nu rezistă dorinței mamei (dezvoltă același pattern - vezi prima revenire acasă), vinde casa, urmând să locuiască împreună cu mama, fetița și tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
data aceasta nu rezistă dorinței mamei (dezvoltă același pattern - vezi prima revenire acasă), vinde casa, urmând să locuiască împreună cu mama, fetița și tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să-mi iau copilul... o dată, de două ori... până când mi-a venit tot sângele nebun în cap și atâta bătaie i-am dat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]