3,844 matches
-
altceva decât un dialect al limbii tracilor, din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei au continuitate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și astăzi să consemneze pe filele albe ale cărților bisericești sau pe marginea lor, acolo unde găsesc un locșor liber, întâmplări, evenimente ieșite din comun, ca să rămână spre știință posterității. Iată așa se face că într-un Strajnic bisericesc din zestrea sfântului locaș de cult din Sreza Cârțișoara găsim pe interiorul coperții din spate, o notiță ce e destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s(-)a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arendă; mai târziu, legat de pământ, era obligat să plătească dijmă proprietarului.), unul în Streza, altul în Oprea, care cu un total de 415 membri, care să se administreze cât mai sistematizat, dar mai ales cât mai eficient această frumoasă zestre de 987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la înființarea unui muzeu sătesc în care sunt prezentate diverse genuri ale artei populare locale precum ceramica, pictura pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
astfel încât în cadrul manifestărilor culturale prilejuite de festivalul «Cibinium» 1968, muzeul a fost deschis în cadru festiv cu trei săli de exponate. Se regăseau atunci în sălile muzeului diferite genuri ale artei populare locale ca ceramică, pictură pe sticlă, lăzi de zestre rudărești, precum și exponate reprezentative ale fostei manufacturi de sticlă de la glăjăria de pe Valea Bâlii. Ce a de a treia sală a fost și este rezervată cu completări ulterioare, recunoscutului patriot, Badea Cârțan. O parte a obiectelor expuse la muzeu au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la ora prânzului, blidarul în care-și păstra vasele necesare în bucătărie, apoi patul pe care trebuia să se odihnească, pentru că se simțea tare trudit atunci când dormea pe podeaua de pământ a casei. Tot din lemn a făcut lada de zestre pentru fiica pe care trebuia s-o căpătuiascâ dând-o după flăcăul pe care aceasta și-l alesese sau în conformitate cu unele interese materiale de familie. E clar, fără lemnul pe care și-l meșterea de acuma în mii și mii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au înmulțit ajungând în 1968 la un număr de 34
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cînd discutau cu «tablagiii» de la miliție, o lăsau mai moale și semnau hârtia ce li se punea sub nas. Așa a semnat atunci și popa Ilarie cererea, predând geaceului pe baza unei simple semnături, tot pământul, care era de fapt zestrea doamnei preotese, trebuind să se întoarcă acasă gârbovit, îmbătrânit într-o jumătate de ceas cu mai mult de o viață de om. Imediat după el, într-o singură seară s-a înscris în G.A.C. toți gospodarii din Oprea, iar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a zis Cocuța.“ Taică-său fusese tîmplar. Maică-sa nu avusese o meserie - cum e la țară... Pe ea o trimiseseră la oraș să învețe, la școala Normală de Fete. Asta însemna că nu mai trebuia să aibă pretenție la zestre. ...și poveștile continuau în umbra sufrageriei, și cei doi nu erau deranjați de nimeni, căci părinții erau plecați la servi ciu. Daniel simțea cum o toropeală plăcută îl furnică prin vine, iar bunica vorbea și, din cînd în cînd, își
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Și timpul acționează distructiv asupra personalității umane, în integritatea ei, făcând-o de nerecunoscut. Acestea - și multe altele - sunt adevăruri care se însumează în filosofia existențialistă a lui Dumitru Dascălu acum când se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bine dacă elevii au fost stimulați să-și deschidă larg ușile și ferestrele minții și ale sufletului pentru a recepta și stoca noile cunoștințe. Acea lecție are toate premisele să se încheie la fel de bine, respectiv cu un adaos substanțial la zestrea intelectuală a copiilor. Orice dascăl, de la orice nivel de învățământ, știe că acumularea de noi informații este activitatea care are nevoie de o temelie trainică, alcătuită din cunoștințele anterioare (fondul aperceptiv) iar noile achiziții să se constituie în verigi ce
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
valorificarea maximă a calităților sale spirituale și morale, cu totala dăruire și dragoste pentru prestația didactică. Profesionalismul de fațadă sau de paradă, supraestimarea calităților personale, orgoliul nesusținut de temeinicia muncii i-au fost străine. A învățat mereu, și-a sporit zestrea spirituală pentru a-i învăța mai bine pe alții. Orgoliul profesional și demnitatea umană l-au ferit de pericolul blazării și suficienței, de transformarea unei activități creatoare și de înaltă aspirație umană în automatisme și rutină. Marea nemulțumire a lui
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
atunci primii pași în realizarea idealului lor profesional, acela de a deveni învățători. Erau 36 de copii, băieți și fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică, intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se poate face după inspirația și dispoziția de moment sau după ureche. Ca în toate activitățile umane ce se realizează pe o durată mai mare de timp, perseverența și consecvența sunt alte două calități ce trebui să se afle în zestrea personalității profesorului diriginte. Aceasta înseamnă că orice demers educativ trebuie să fie continuat până la finalizarea lui, indiferent de dificultățile apărute pe parcurs, iar exigențele privind activitatea și conduita elevilor să fie puse în practică și îndeplinite. Educatorul adevărat, cu vocație
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aștern pe hârtie gândurile, trăirile afective, amintirile, idei și învățăminte din experiența profesională și de viață am dat curs îndemnului interior, dorinței de a împărtăși colegilor de breaslă și tuturor celor interesați de fascinantul domeniu al educației o parte din zestrea spirituală tezaurizată, aspecte semnificative din activitatea didactico-educativă, gânduri și concluzii cristalizate în memoria unui dascăl de-a lungul unei jumătăți de veac. Din multele noastre convorbiri anterioare am înțeles că recuperarea cheltuielor cu tipărirea cărților este o utopie. De ce mai
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
va fi păstrată și evocată cu emoții peste ani și ani. Dreptul la amintiri Este o însușire specifică ființei umane de a tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri afective, chipuri de ființe dragi, locuri. Aceste achiziții alcătuiesc zestrea personală a fiecăruia, avuția sa cognitiv-afectivă pe care nu i-o poate fura nimeni dar care, din păcate, se erodează, se diminuează în timp. Cele mai prețioase componente ale acestei bogății sufletești sunt amintirile din copilăria timpurie, despre care Jeune
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
memorie practici și obiceiuri care dădeau farmec și culoare vieții simple, dar curate, a trăitorilor din acele vremuri. Își amintește că pe când era copil, mama sa, la fel ca toate gospodinele din sat, torcea, țesea, ghilea pânză, împletea, cosea, pregătea zestrea pentru fete și îmbrăcămintea pentru toți membrii familiei. În legătură cu aceste activități, Dumitru Dascălu rememorează obiceiul ca femeile, tinere sau mai înaintate în vârstă, să meargă cu lucrul una la alta. În timp ce mâinile lor harnice lucrau necontenit (tors, cusut sau împletit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București, 1965; Raporturile interpersonale, Editura Politică, București, 1973; Automodelarea spirituală, Editura Politică, București, 1988; Calendar proromânesc, Editura Panfilius, Iași, 2000; Idealuri și dezamăgiri românești, Tipografia „Legart“, 2000; Patimile înstrăinării zestrei românilor, Editura Bucovina, Iași, 2003; Exerciții de înțelepciune. Gândurile unui român utopist, Editura Noel, Iași, 2007. A fost coautor la volumul Gh. Asachi și luminismul, Editura Academiei Române, București, 1992. Cărțile prof. dr. Vasile Ciocârlan sunt rodul unui imens efort de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor și recitator de poezii patriotice și ocazionale. În vremurile de restriște, când Teatrul Național din Iași a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat spectacole în multe localități din zonă (Sânnicolaul Mare, Comlosul Mare, Biled, Checea, Arad) și, firește, în spitale și lazarete. Din lista scrierilor editate de Dimitrie Iov, amintim: Moartea regelui Carol
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
primele cinci volume onorat în 1987 cu premiul Vasile Conta al Academiei Române), urmașul său Ioan Timofte, cu care publică volumul VIII în 2000 și căruia îi transmite printr-un gest de exemplară noblețe și rară conștiință a culturii o bogată zestre documentară, - va publica singur volumul IX în 2001 și iată în 2003 actualul volum, aflat sub ochii noștri. Completând lista personalităților ieșene cuprinse în volumele I - IX (1100) cu încă o sută, și noul volum constituie, în intenția sa un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1950), Sofia în artificiala Intr-o noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare Beatrice în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost Boica în piesa bulgarului Lozan Strelkov - Recunoașterea, precum și Neviana - rolul principal în drama Cei ce caută fericirea a lui Orlin Vasiliev. Revenirea la Teatrul Național din Iași i-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
depune efortul necesar ocuparea acestei provincii de către Armata Roșie poate fi realizată cu rapiditate." Acestea erau, așadar, cauzele mărețe ale Partidului Comunist din România și ale membrilor săi, printre care se numărau Alexandru și Eftimie Iliescu. Și aceasta constituie, totodată, zestrea istorică a unei cauze căreia i se va dedică și adolescentul Ion Iliescu, imediat după ocuparea României de către Armata Roșie (1944), când își începea ascensiunea politică: servirea intereselor geopolitice ale Kremlinului în regiune, sovietizarea României, în care scop Ion Iliescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
iarna care a trecut au lucrat amândouă cu spor pregătind materiale pentru țesut. Va trebui să cumpere fir de bumbac pentru urzeală și cu ajutorul lui Dumnezeu și dacă vor avea sănătate, vor răzbi să înmulțească cele de trebuință pentru viitoarea zestre. își aduse aminte și de Mihăiță, dar acesta fiind băiat, obligațiile lor ca părinți vor fi mai ușoare. Dacă fetele trebuie să aibă zestre „mare până în pod”, ladă cu albituri și așternuturi, apoi trebuie să primească și ceva pământ și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Dumnezeu și dacă vor avea sănătate, vor răzbi să înmulțească cele de trebuință pentru viitoarea zestre. își aduse aminte și de Mihăiță, dar acesta fiind băiat, obligațiile lor ca părinți vor fi mai ușoare. Dacă fetele trebuie să aibă zestre „mare până în pod”, ladă cu albituri și așternuturi, apoi trebuie să primească și ceva pământ și vite, cu băieții lucrurile se judecă altfel. Ei mai întâi trebuie să-și facă armata și abia după aceea să se gândească la însurătoare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ponor. Este și pământ arător și fâneață și, adăugat la ce ai primit tu după război, la împroprietărire, veți avea cu ce trăi și voi și copiii voștri. Marița și Ileana au primit și ele ce li se cuvenea, pe lângă zestrea cu care s-au măritat așa că nu au dreptul să cârtească. Le-am chemat și pe ele să vină să audă ce hotărâre am luat, dar nu au vrut să vină că li-i teamă să nu se molipsească de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]