4,648 matches
-
rezista toată iarna, până în primăvară; iar primăvara să rupă încercuirea rușilor. Acest proiect îl pasionase foarte mult pe Napoleon. În fiecare zi mergeam călare de-a lungul zidurilor Kremlinului, dădea indicații unde trebuie dărâmat, unde trebuie construit, unde să se zidească o lunetă, unde un ravelin, unde un șir de cazemate: o privire, rapiditate, lovitură! În sfârșit, totul fusese hotărât; Davout se ținea de capul lui, ca să i se comunice decizia finală. Iarăși erau numai ei doi, eu - al treilea. Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
curând orașul ajunseră într-o agitațiune și într-o așteptare foarte alarmantă. Cinci sau șase curieri, cari sosiră mai deodată la Gatschina, nu aflară acolo pe marele duce; el plecase câteva verste mai departe, să vadă o moară ce se zidea. Știrea îl izbi ca și cum ar fi fost foarte bună sau foarte rea, deoarece extremele se ating și se aseamănă: câteodată nu poate cineva distinge bine efectele. El [î ]și veni iute în fire din tulburarea sa și puse mai multe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gardei ce fierbea ascunsă de la venirea pe tron a lui Paul I prinse consistență. în fundul grădinei de vară, pe malul drept al canalului Fontanca, unde mai înainte fusese vechiul palat de vară locuit de împărăteasa Elisabeta, el pusese să se zidească un gigantic edificiu, numit palatul Mihail. Fațada sa era de coloarea trandafirie a mănușilor prințesei Gagarin, amanta țarului. Paul I venise să locuiască această casă, cu toată familia sa, la finele anului 1880. lată cum un diplomat, acreditat atunci la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de reprezentație pentru înalți demnitari ai statului român, să nu aibă bani pentru întreținerea unui prea slab dotat institut de binefacere. În același timp vedem că Eforia Spitalelor, din ale cărei venituri s-a întreținut pîn' acum institutul de la Pantelimon zidește case nouă, plantează grădini, pune grilajuri frumoase, ba dărâmă chiar o biserică spre a putea zidi alta în locul ei; nu înțelegem dar cum Camera și cum guvernul, care au aprobat aceste cheltuieli, mai pot fi de părere că nu sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slab dotat institut de binefacere. În același timp vedem că Eforia Spitalelor, din ale cărei venituri s-a întreținut pîn' acum institutul de la Pantelimon zidește case nouă, plantează grădini, pune grilajuri frumoase, ba dărâmă chiar o biserică spre a putea zidi alta în locul ei; nu înțelegem dar cum Camera și cum guvernul, care au aprobat aceste cheltuieli, mai pot fi de părere că nu sunt bani pentru întreținerea unui institut în care copiii găsiți, orfani și surdo - muți găsesc un adăpost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care poate exista de sine. Daca această societate află destui acționari cari să crează că, prin clădiri ce le-ar face în București și aiurea, capitalul lor e bine plasat, nu avem nimic de zis. De zidit va trebui să zidească ceva această Societate și daca acționarii nu vor fi răpiți de curentul agiotajului spre a plăti pe acții mai mult decât fac, daca se vor zidi case c-o valoare locativă bună, adică cari se pot închiria cu preț sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor e bine plasat, nu avem nimic de zis. De zidit va trebui să zidească ceva această Societate și daca acționarii nu vor fi răpiți de curentul agiotajului spre a plăti pe acții mai mult decât fac, daca se vor zidi case c-o valoare locativă bună, adică cari se pot închiria cu preț sau vinde lesne, acționarii pot vedea capitalul lor producând însemnate venituri. Dar dividendele vor fi determinate prin venitul real al clădirilor, venitul acestora pe valoarea lor reală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau național, ei se servesc numai de expediente momentane pentru mănținerea la putere, chiar renunțând la demnitate, chiar compromițând interesele statului. Ei trezesc și în alții instinctele lor proprii, exploatează slăbiciunile, nevoile momentane, mâna de pământ din care omul este zidit. Mecanismul statului, favorile de care el dispune, persecuțiunile și presiunile ce le poate exercita sunt prea puternice față cu o societate discompusă ca a noastră, unde voința politicianilor nu se sfarmă nici de stânca unei aristocrații istorice, nici de organizări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt corozive, descompuitoare. Ele nu cred în nimic, și credința e ceva care zidește; ele n-au nimic sfânt și numai lucruri sfinte creează idealuri și 'mboldesc pe oameni să se-ncumete a lupta pentru ele. La rasele {EminescuOpXII 489} {EminescuOpXII 490} vechi câștigul de bani și plăcerile materiale sunt singura țintă. Dar patrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scrierile sale din care cităm; „pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și fondatorul acestei case ospitalicești În anul de la Hristos 1852.” Nu avem date despre modul cum se desfășurau aici sfintele slujbe și serviciile religioase pentru bolnavi și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce le face Dumnezeu, nu le face spre rău, ci cu un scop bun. Poate că au meritat și mădularele mele această pedeapsă și le este de folos să dea socoteală aici, În loc de după ieșirea din stadionă. Astfel ne‑a zidit, mângâindu‑ne și dându‑ne curaj. Iar acestea le‑am povestit ca să nu ne mirăm când vedem oameni sfinți căzând În astfel de pătimiri”. Sfântul Ioan Gură de Aur Înșiruie opt motive ale sufe‑ rinței sfinților, după cum urmează : „Eu pot
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, Încredințându‑i fratelui Onosie, bolni‑ cerul mănăstirii. El cerea Îngrijitorilor să slujească bolna‑ vilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
amara lor durere 105. Unul din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, În care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta În Moldova”, cu medic plătit de mănăstire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, În care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta În Moldova”, cu medic plătit de mănăstire. În aceste două spitale, multe suferințe se alinau și toți bolnavii primeau tratament gratuit. Atât 94 Suferința și creșterea spirituală spitalul cât și farmacia erau Întreținute
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vedea bunătățile drepților ! Este curată nebunie să‑ți aduci cu măiestrie asupră‑ți pierdere și să‑ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnicăă”. Celor care Îl sfătuiau pe fericitul Gordie să‑și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea : „«Limba zidită de Hristos 136 Suferința și creșterea spirituală nu poate rosti ceva Împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre Îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mân‑ tuireă. (Romani 10, 10)”162. Celor care Îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului : „«Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a revenit complet. Scarlat Calimachi s‑a ținut de cuvân‑ tul dat, care privea construirea mănăstirii. După câțiva ani, a urmat la tronul Moldovei (1806) și a ridicat mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos În apropierea mării. Domnitorul moldovean a zidit din temelie biserica centrală și imensa trapeză, poate cea mai mare din tot Muntele Athos, la care se adaugă clopotnița și o parte din corpul chiliilor. Este o zestre care dăinuie ; hrisoavele vechi și chiar croni‑ carii și monahii ruși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
strează atenția cu care ele au fost cinstite. Mai ales după Încetarea persecuțiilor, relicvele sfinților au fost căutate, dezgropate, duse cu venerație, mai cu seamă În metropole bisericești și reședințe episcopale. Tot În această vreme, Întrucât de timpuriu bisericile se zideau mai ales pe mor‑ mintele martirilor, se Împărțeau moaște la toate bisericile spre a fi zidite În altarele lor. 284 Suferința și creșterea spirituală O altă parte dintre moaște a fost depusă În interiorul bisericilor, antrenând pelerinaje spre locurile unde se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fost căutate, dezgropate, duse cu venerație, mai cu seamă În metropole bisericești și reședințe episcopale. Tot În această vreme, Întrucât de timpuriu bisericile se zideau mai ales pe mor‑ mintele martirilor, se Împărțeau moaște la toate bisericile spre a fi zidite În altarele lor. 284 Suferința și creșterea spirituală O altă parte dintre moaște a fost depusă În interiorul bisericilor, antrenând pelerinaje spre locurile unde se aflau, prilej cu care Biserica celebra serviciile liturgice, În timpul cărora se săvârșea Jertfa euharistică și se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Lui. Așa cum cei 24 de bătrâni, după cum citim În descoperirea Sfântului Evanghelist Ioan, slujesc În jurul Mielului (Apocalipsa 5, 8), la fel slujesc toți sfinții În jurul Lui. De aceea, sub inspirația Duhului Sfânt, Biserica a rânduit ca sfintele moaște să fie zidite Înăuntrul sfintei mese, sub altar (Apocalipsa 6, 9). Sfântul Nicolae Cabasila observă : „Nimic nu e mai Înrudit cu lucrarea sfântă a Tainelor lui Hristos decât mucenicii, căci numai ei seamănă cu Hristos și la trup și la suflet și la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sanscrite se despart, încheierea secvenței este unică: regele nu intenționează ca fiul său să renunțe la domnie - în perspectiva stăpânirii întregii lumi - și va depune toate stăruințele spre a-l feri pe tânăr de cunoașterea fețelor neplăcute ale existenței. Va zidi deci palatul miraculos (în textele indice, patru astfel de clădiri), construcția izolatoare (în basme fiind o cetate, un turn ori un loc al solitudinii desăvârșite), menită să-i alcătuiască prințului o lume a plăcerii netulburate, o viață ce stagnează într-
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
unde programul este clar definit: „o revistă pentru familia ortodoxă”, care „va încerca să îmbrățișeze cu privirea întreaga noastră viață națională, pentru a o înfățișa în lumina postulatelor evangheliei ortodoxe”. Publicația își propune să ofere „pilde și îndemnuri spre a zidi caractere”, să zugrăvească chipuri de mari înaintași și să publice „frânturi din istoria măririi noastre naționale”, scrieri literare educative, dar și povățuiri pentru viața cotidiană. Primul număr include câteva articole privitoare la dogmă, precum și un fragment din misterul creștin ortodox
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
politic național deschidea o gamă foarte largă de opțiuni. Identitățile culturale și loialitățile politice premoderne, pe ale căror ruine se puteau edifica națiunea și acoperișul ei statal, ofereau un material de construcție extrem de eterogen, iar terenul accidentat pe care se zidea oferea și el mai multe posibilități constructive. În primul rând patria românilor ardeleni, menită să ofere adăpost națiunii lor, era cea care reprezenta un subiect controversabil și greu de delimitat. Românii ardeleni aveau la Îndemână, În primul rând, cadrul teritorial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au obișnuit să creadă că afirmația potrivit căreia Transilvania este românească (sau ungurească) reprezintă expresia unui dat natural, justificat de „realitățile” istorice și demografice. S-a conștientizat prea puțin faptul că o asemenea afirmație se referă la o construcție socială, zidită din istorii parțiale și subiective, ale unor oameni de limbi și culturi diferite, cu o mentalitate diferită, trăitori Într-o epocă diferită. Dar tot acest mecanism de etnicizare a spațiului nu este nici el un dat etern și definitiv, ci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
l-a Închis cu oastea lui Într-o stâncă, de unde are să iasă la sfârșitul lumei, și are să taie, că n-are să rămâie nici un om, numai piatră și apă. El se arată și amu; Îi iese sabia din afară, dar oamenii zidesc deasupra ca să nu iasă, că atunci va fi sfârșitul lumei. Îndată după dânsul a fost potopul și Dumnezeu i-a prăpădit pe urieși; el a fost Împăratul urieșilor, căci toți oamenii erau atunci urieși. Povestea aceasta amintește de faptele lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]