3,196 matches
-
în siguranță aflând că planul de urgență îi permite să lupte împotriva dorințelor sale. Stabilirea unui plan de urgență Un plan de urgență este construit pentru fiecare situație de risc. El este definit într-o manieră precisă, în funcție de realitatea pacientului, pus în practică și modificat dacă este necesar. Sedința de grup permite realizarea unei schițe a acestui plan de urgență pentru a-i demonstra finalitatea, dar el este stabilit în cele mai mici detalii și personalizat în cadrul ședințelor individuale. Decizii aparent fără importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în procesul psihoterapeutic. Pacientul este încurajat să-și exprime părerea și terapeutul ține cont de aceasta. Definirea unui obiectiv terapeutic, enunțat cu claritate, evită confuzia și dispersia. Acest lucru îi dă încredere pacientului, cu atât mai mult cu cât el pune în practică tehnicile terapeutice. Evaluarea regulată ajută la întărire și permite adaptarea terapiei în raport cu obiectivele acesteia. Mijloacele de evaluare sunt definite cu claritate. Eficiența comportamentului lor îi întărește rapid și liniștește persoanele din anturaj. Terapeutul încearcă să amplifice sentimentul de încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de autor: „Predilecția pentru oamenii vechi - cărturari, politicieni, fotbaliști păguboși, săriți, pierde-vară - având aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
regatul cel mai puternic din zonă. Urmează o lungă și zbuciumată perioadă de chinuri și încercări. Siddhărtha devine ascet itinerant sub numele de Gautama, numele familiei sale din clanul Śăkya. Așa cum cerea obiceiul, el trece succesiv pe la școlile diferiților maeștri, pune în practică și depășește diferitele lor învățături, care reflectă ele însele indirect starea de clocot intelectual și spiritual care domnea în unele medii indiene ale epocii. În acea perioadă, existau diferite școli sceptice, filosofi care se îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
demers autonom, ci ca un demers coordonat cu alte demersuri cu caracter internațional, iar scopurile politicilor culturale internaționale trebuie formulate în acest context. 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale internaționale O politică culturală internațională a început să fie pusă în practică la începutul secolului XX, ea constituind la acea dată un mijloc de acțiune al statelor puternice, precum Franța, Germania, Marea Britanie, Statele Unite și URSS. Scopul acestor politici culturale era de a susține obiectivele politicii externe a statelor care formulau astfel de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se constituie în discriminare au ca rațiune apartenența persoanei, grupului sau comunității discriminate la o categorie specifică. Aceste categorii se regăsesc definite în legislația română drept criterii de discriminare. Diferențele, excluderile, restricționările și tratamentul preferențial aplicate constituie discriminare atunci când: • sunt puse în practică cu intenția de a avea un impact negativ asupra unei persoane, unui grup sau unei comunități; • odată cu punerea lor în practică, au drept rezultat un impact negativ asupra unei persoane, unui grup, unei comunități. Care sunt criteriile de discriminare (stabilite
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
După câteva zile, s-a observat că și cei din prima echipă (cărora li se ceruse calitate), produceau cantitate. Indiferent din ce echipă erau, oamenii au produs cantitate, chiar dacă informațiile primite inițial spuneau altceva. Valorile unei companii, procedurile, regulile sunt puse în practică de angajați dacă sunt urmate de consecințe pozitive pentru aceștia. Beneficiile pe care le primim ne reglează comportamentul și ele definesc valorile și regulile reale (nu cele declarate) ale unei companii. De exemplu, putem susține că inițiativa este o valoare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ulterior, cînd naționalitățile în general vor evolua către o postură democrat-creștină, acest fundamentalism politico-religios se va atenua. La începutul războiului civil, statul basc devenit aproape independent cu prețul fidelității față de o republică anticlericală, nu va mai avea timp să-și pună în practică principiile, în singurul său an de existență. Cu toate acestea, radicalii vor rămîne aici destul de nu-meroși, poate chiar majoritari. Un astfel de exemplu aflăm în persoana abatelui Jerbaxio Albizo, împușcat de către franchiști în 1936, care predica tinerilor că, de vreme ce Dumnezeu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru dezvoltarea resurselor umane, precum și pentru cercetare-dezvoltare, sport și tineret. Capitolul III Principalele atribuții ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Articolul 4 (1) În domeniile educației și învățământului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită următoarele atribuții principale: a) pune în practică politica Guvernului în domeniu, urmărește îndeplinirea planului de guvernare, formulează politici și elaborează programe de analiză, sinteză și perspectivă în domeniile educației și învățământului de toate gradele și asigură implementarea lor în unitățile și în instituțiile subordonate sau coordonate; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230885_a_232214]
-
pentru dezvoltarea resurselor umane, precum și pentru cercetare-dezvoltare, sport și tineret. Capitolul III Principalele atribuții ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Articolul 4 (1) În domeniile educației și învățământului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită următoarele atribuții principale: a) pune în practică politica Guvernului în domeniu, urmărește îndeplinirea planului de guvernare, formulează politici și elaborează programe de analiză, sinteză și perspectivă în domeniile educației și învățământului de toate gradele și asigură implementarea lor în unitățile și în instituțiile subordonate sau coordonate; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230886_a_232215]
-
pentru dezvoltarea resurselor umane, precum și pentru cercetare-dezvoltare, sport și tineret. Capitolul III Principalele atribuții ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Articolul 4 (1) În domeniile educației și învățământului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită următoarele atribuții principale: a) pune în practică politica Guvernului în domeniu, urmărește îndeplinirea planului de guvernare, formulează politici și elaborează programe de analiză, sinteză și perspectivă în domeniile educației și învățământului de toate gradele și asigură implementarea lor în unitățile și în instituțiile subordonate sau coordonate; ... b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230887_a_232216]
-
cele două lumi, un regim maniheist de comportare la nivel social și mental, unde Binele și Răul s-au aflat în poziții opuse. Binele Creștinului este Răul Musulmanului și vice-versa! Un fel de regie conflictuală a Binelui și a Răului, pusă în practică de teologii musulmani și de către cei creștini pe baza interpretării versetelor acestor mari cărți (Biblia, Coranul). Concepția religioasă și dialectica modernă sunt două antinomii în căutarea Adevărului, care încă fascinează creierele lumii moderne. Vechiul Testament introduce în cultura universală, dar îndeosebi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vorba? Despre acel contur care a dus la cristalizarea a trei mari ideologii: naționalismul, liberalismul și socialismul. Astfel, necesitatea socială a unui stat a dezvoltat cele trei ideologii, în forme și nuanțe diferite, pentru ca o întreagă tehnologie politică să fie pusă în practică. Naționalismul (necesitatea de a avea un stat suveran), liberalismul (necesitatea de a fi liber și independent) și socialismul (controlul mijloacelor industriale de producție) se intersectează și compun geometria statului politic modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de a avea un stat care să le gestioneze necesitățile, să le garanteze libertățile și proprietățile, să le administreze veniturile într-un mod echilibrat și corect. Astfel că societățile europene au pus în practică anumite principii, ca, de exemplu, fericirea generală, prosperitatea comună, administrarea corectă și echilibrată, apărarea intereselor comune, securitatea civililor pe care statul și reprezentanții lui le-au asumat ca atare spre "progresul general". Ideea progresului societăților din Europa s-a exprimat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Societatea contemporană este luată drept o masă amorfă și hilară din care se alimentează megastructura statului politic. La rândul ei, această "megastructură" este compusă dintr-o rețea umană și folosită de către X, Y individ politic. Un cerc vicios stat-societate se pune în practică prin acele tehnologii înalte. Acest "cerc vicios" (raporturile stat politic-societate civilă) este și un document al gândirii științifice și occidentale din lumea modernă. O gândire caracterizată prin "calcul matematic", prin "interese ermetice", prin rezultate, prin configurații "mai complicate" de cunoaștere-putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger), dar forța cunoașterii sale nu constă în aceste "influențe", ci în dezbaterea unor probleme menținute în societate pe un fond de cunoaștere istorică. Dacă Febvre s-a pronunțat pentru istorii problematizante, Foucault nu a ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest nou mod de a pune probleme se întemeiază pe învățături din psihanaliză, din semiotică, desprinse din dezbaterile contemporane de idei; pe teorie semiologică, atunci când se ocupă de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ea însăși. Pentru Foucault, pe urmele lui Nietzsche, cunoașterea autentică nu se află nici în bine, nici în rău, nici în lupta mitizantă dintre bine și rău. Lupta mitizantă dintre bine și rău se află doar ca formă de autoîndoctrinare, pusă în practică de filosofii sistemelor politice. În viziunea celor doi, cunoașterea este concomitent un bine și un rău dat. De asemenea, ea este și poate fi și un dincolo de bine și de rău, un dincolo de o mentalitate maniheistă. Cunoașterea (istorică) nu funcționează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Febvre să vorbească de utilaj mental în Religia lui Rabelais? Termenul de utilaj, cum bine știm, provine dinspre domeniile tehnice, iar mental dinspre științe umane și psihologie. De ce metoda catitativă, preluată, într-o accepțiune diferită, din analiza matematică a fost pusă în practică de celebri istorici Braudel, Chaunu, Ladurie? Nu există decât cunoaștere, pe care homo academicus a divizat-o în mai multe cunoașteri, aparent izolate. După al Doilea Razboi Mondial aceste cunoașteri (umaniste și tehnice) sunt tot mai mult amestecate între ele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorie efectivă" apare și la G. Gadamer, cu o semnificație diferită. În eseul Nietzsche, genealogia și istoria, istoricul francez încearcă să schițeze o "metodologie" a istoriei efective. Voi descrie și caracteriza acest concept așa cum l-a teoretizat Foucault. Istoria efectivă pune în practică o altfel de tratare a conceptului de eveniment, aceea descrisă mai sus. Ea prezintă altfel relația T-P, urmărind nu opoziția dialectică între trecut și prezent, ci o înseriere a "lucrurilor mărunte" în programul ei de cercetare. Istoria efectivă privește
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o triplă întemeiere epistemică: 1) istorie-reminiscență; 2) istorie-continuitate (aici Foucault a rupt-o cu o întreagă percepție a mediei, care vedea în el un istoric al discontinuului); 3) istorie-cunoaștere. O istorie îndreptată împotriva concepției tradiționale despre memorie; o istorie ce pune în practică "o cu totul altă formă de timp"201. În concepția foucauldiană, această istorie efectivă de sorginte nietzscheană ar presupune trei mari utilizări ce sunt împotriva acelora proferate de Platon. Aceste utilizări foucauldiene sunt: 1) o atitudine parodică și bufonă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
triplu. De aceea munca sa devine incompletă și permanent de revizuit. Revizuirea textelor istorice este o condiție a oricărei epistemologii istorice, a oricărei teorii a istoriei. Ceea ce știm se relativizează doar din perspectiva discursului, a tehnicilor de lucru, a metodelor puse în practică, a încercărilor noastre discursive de a scrie istorie. Discursul și seria lui de enunțuri devin un dat istoric, un fragment de istorie prin imanența spusului său. El trăiește într-o atmosferă a lui, care devine fragment din trecut. În timp ce datele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ilfov. Încercarea centrului de a-l înlocui pe președintele organizației mureșene, Ion Bujoriu, a declanșat opoziția delegației permanente județene. La prima vedere, conflictul părea a fi o expresie a nemulțumirii provocate georgiștilor din provincie de modul nedemocratic în care erau puse în practică principiile de organizare afirmate de conducerea partidului. Cerând să li se precizeze atribuțiile președinților de onoare ai organizațiilor județene, georgiștii mureșeni lăsau impresia că, la nivelul organizării, persistau încă unele imperfecțiuni, datorate amestecului conducerii centrale în activitatea organizațiilor județene. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
față de faptul că în unele părți ale țării, grupările extremiste de stânga sau de dreapta, obținuseră o parte însemnată a voturilor. Șeful georgiștilor se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reorganizare. Într-un astfel de manuscris, el preciza că urma să se constituie o "comisie de trei (Sassu, Bebe și cu mine) care să lucreze imediat la reorganizare: Delegația Permanentă, Comitetul Central, organizații"864. Faptul că aceste instrucțiuni au fost puse în practică, cel puțin în vederea alegerilor așteptate, este dovedit de listele publicate în ziarul "Viitorul", cuprinzând numele membrilor Comitetului electoral al PNL, între care se număra și Gheorghe Brătianu. De asemenea, el a fost cooptat în Delegația permanentă a PNL, urmând ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
păsări din Europa. Directiva din 1992 cu privire la habitate (Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei salbaticeă urmarește protejarea speciilor sălbatice și a habitatelor. Toate statele membre sunt obligate să identifice siturile de importanță europeană și să pună în practică un plan de gestiune specifică pentru protejare, care să îmbine conservarea pe termen lung cu creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Directiva protejează legal circa 450 de specii de animale și 500 de specii vegetale rare sau pe cale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]