32,942 matches
-
termen din informatică ce descrie entități din limbajele de programare care nu au restricții la utilizare (astfel funcțiile de clasa întâi pot apărea oriunde într-un program unde pot apărea alte entități de clasa întâi, cum sunt numerele, inclusiv ca argumente ale altor funcții sau ca valori returnate de acestea). Funcționalele permit curryingul, o tehnică în care funcțiile sunt aplicate pe rând argumentelor lor, la fiecare aplicare returnându-se o nouă funcție care acceptă următorul argument. Funcțiile sau expresiile pur funcționale
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
apărea oriunde într-un program unde pot apărea alte entități de clasa întâi, cum sunt numerele, inclusiv ca argumente ale altor funcții sau ca valori returnate de acestea). Funcționalele permit curryingul, o tehnică în care funcțiile sunt aplicate pe rând argumentelor lor, la fiecare aplicare returnându-se o nouă funcție care acceptă următorul argument. Funcțiile sau expresiile pur funcționale nu au memorie sau efecte laterale, dacă nu se ia în considerare calcularea rezultatului ca efect lateral. Aceasta înseamnă că funcțiile pure
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
cum sunt numerele, inclusiv ca argumente ale altor funcții sau ca valori returnate de acestea). Funcționalele permit curryingul, o tehnică în care funcțiile sunt aplicate pe rând argumentelor lor, la fiecare aplicare returnându-se o nouă funcție care acceptă următorul argument. Funcțiile sau expresiile pur funcționale nu au memorie sau efecte laterale, dacă nu se ia în considerare calcularea rezultatului ca efect lateral. Aceasta înseamnă că funcțiile pure au câteva proprietăți utile, dintre care multe pot fi folosite pentru optimizarea codului
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
nivel înalt joacă un rol analog celui jucat de structurile de control cum ar fi buclele în limbajele imperative. Limbajele funcționale pot fi clasificate după utilizarea evaluării stricte sau non-stricte, concepte ce se referă la modul în care sunt prelucrate argumentele unei funcții la evaluarea expresiei. Pe scurt, evaluarea strictă evaluează mereu complet argumentele funcțiilor înainte de invocarea funcției. Evaluarea non-strictă poate proceda altfel. De exemplu, se consideră următoarele două funcții codice 1 și codice 2: codice 3 În evaluare strictă, va trebui să se
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
ar fi buclele în limbajele imperative. Limbajele funcționale pot fi clasificate după utilizarea evaluării stricte sau non-stricte, concepte ce se referă la modul în care sunt prelucrate argumentele unei funcții la evaluarea expresiei. Pe scurt, evaluarea strictă evaluează mereu complet argumentele funcțiilor înainte de invocarea funcției. Evaluarea non-strictă poate proceda altfel. De exemplu, se consideră următoarele două funcții codice 1 și codice 2: codice 3 În evaluare strictă, va trebui să se evalueze argumentele funcțiilor întâi, de exemplu: codice 4 Evaluarea non-strictă nu trebuie să evalueze
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
funcții la evaluarea expresiei. Pe scurt, evaluarea strictă evaluează mereu complet argumentele funcțiilor înainte de invocarea funcției. Evaluarea non-strictă poate proceda altfel. De exemplu, se consideră următoarele două funcții codice 1 și codice 2: codice 3 În evaluare strictă, va trebui să se evalueze argumentele funcțiilor întâi, de exemplu: codice 4 Evaluarea non-strictă nu trebuie să evalueze complet argumentele; în particular, poate trimite funcției argumentele "neevaluate", urmând ca acestea să fie evaluate mai târziu. De exemplu, o strategie non-strictă de evaluare (apel după nume) ar putea
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
înainte de invocarea funcției. Evaluarea non-strictă poate proceda altfel. De exemplu, se consideră următoarele două funcții codice 1 și codice 2: codice 3 În evaluare strictă, va trebui să se evalueze argumentele funcțiilor întâi, de exemplu: codice 4 Evaluarea non-strictă nu trebuie să evalueze complet argumentele; în particular, poate trimite funcției argumentele "neevaluate", urmând ca acestea să fie evaluate mai târziu. De exemplu, o strategie non-strictă de evaluare (apel după nume) ar putea funcționa astfel: codice 5 O proprietate-cheie a evaluării stricte este că atunci când evaluarea unui
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
proceda altfel. De exemplu, se consideră următoarele două funcții codice 1 și codice 2: codice 3 În evaluare strictă, va trebui să se evalueze argumentele funcțiilor întâi, de exemplu: codice 4 Evaluarea non-strictă nu trebuie să evalueze complet argumentele; în particular, poate trimite funcției argumentele "neevaluate", urmând ca acestea să fie evaluate mai târziu. De exemplu, o strategie non-strictă de evaluare (apel după nume) ar putea funcționa astfel: codice 5 O proprietate-cheie a evaluării stricte este că atunci când evaluarea unui argument nu se mai termină, întreaga
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
în particular, poate trimite funcției argumentele "neevaluate", urmând ca acestea să fie evaluate mai târziu. De exemplu, o strategie non-strictă de evaluare (apel după nume) ar putea funcționa astfel: codice 5 O proprietate-cheie a evaluării stricte este că atunci când evaluarea unui argument nu se mai termină, întreaga expresie nu se termină. La evaluarea non-strictă, nu se întâmplă așa în mod necesar, deoarece argumentele ar putea să nu mai fie evaluate deloc. codice 6 și expresia codice 7 un evaluator strict va trebui să efectueze
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
evaluare (apel după nume) ar putea funcționa astfel: codice 5 O proprietate-cheie a evaluării stricte este că atunci când evaluarea unui argument nu se mai termină, întreaga expresie nu se termină. La evaluarea non-strictă, nu se întâmplă așa în mod necesar, deoarece argumentele ar putea să nu mai fie evaluate deloc. codice 6 și expresia codice 7 un evaluator strict va trebui să efectueze un număr de pași de ordinul a pentru a găsi valoarea lui codice 8. Un evaluator non-strict poate utiliza definiția înmulțirii întâi
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
forțează doar evaluarea a patru elemente din codice 17 celelalte elemente nemaifiind inspectate sau evaluate. Nevoia de o formă mai eficientă de evaluare non-strictă a condus la dezvoltarea evaluării lazy, un tip de evaluare non-strictă, în care evaluarea inițială a unui argument este partajată de-a lungul secvenței de evaluare. În consecință, un argument (cum ar fi "g(1, 4)" în exemplul de mai sus) nu este evaluat decât o dată. În cazul evaluării lazy, expresiile se trimit funcțiilor subordonate ca referințe la
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
sau evaluate. Nevoia de o formă mai eficientă de evaluare non-strictă a condus la dezvoltarea evaluării lazy, un tip de evaluare non-strictă, în care evaluarea inițială a unui argument este partajată de-a lungul secvenței de evaluare. În consecință, un argument (cum ar fi "g(1, 4)" în exemplul de mai sus) nu este evaluat decât o dată. În cazul evaluării lazy, expresiile se trimit funcțiilor subordonate ca referințe la arbori de expresii ale căror valori nu au fost calculate încă. Când
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
de scris unelte automate de efectuare a acestor taskuri. Functionalele sunt rareori folosite în programarea imperativă. Acolo unde un program imperativ ar utiliza o buclă pentru parcurgerea unei liste, un stil funcțional folosește adesea o funcțională, map, care primește ca argumente o funcție și o listă, aplicând funcția pe fiecare element al listei, returnând o listă cu rezultatele. Există taskuri pentru, de exemplu, menținerea balanței unui cont bancar, care adesea par cel mai natural de implementat folosind stări. Programarea funcțională pură
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
britanici a cărui menire era acuzarea primului ministru Tony Blair pentru invazia Irakului din 2003. Banks și-a exprimat îngrijorarea cu privire la invadarea Irakului în cartea sa "Raw Spirit", iar protagonistul romanului "The Steep Approach to Garbadale" combate alt personaj cu argumente similare. În 2010, Banks a cerut un boicot cultural și educațional împotriva Israelului în urma incidentelor din fâșia Gaza. Într-o scrisoare trimisă ziarului "The Guardian", Banks a declarat că i-a cerut agentului său să refuze orice traducere ulterioară a
Iain Banks () [Corola-website/Science/308146_a_309475]
-
la conducerea coralei o dată cu venirea pe scaunul patriarhal a lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Perioada de păstorire a patriarhului Nicodim este cea mai frământată pentru continuitatea coralei, între 1945-1946 fiind chiar suprimată activitatea acesteia. Nu știm care au fost considerentele și argumentele patriarhului Nicodim, dar dorința sa, - odată cu venirea la cârma Bisericii - era ca în Catredala Patriarhală să cânte un cor bărbătesc. Pentru concretizarea dorinței sale îl cheamă de la Biserica română din Sofia pe Ioan Popescu-Runcu,preot cu „practică corală de peste 20
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
atunci rezultă că dacă se interpretează limita din această formulă ca limita laterală, la stânga dacă "r" este pozitiv și la dreapta dacă "r" este negativ. Utilitatea teoremei lui Abel este aceea că permite găsirea limitei unei serii de puteri când argumentul său ("z") tinde crescător către 1, chiar și în cazurile când raza de convergență, "R", a seriei de puteri este chiar 1 și nu putem fi siguri dacă limita ar trebui să fie finită sau nu. "G"("z") se numește
Teorema lui Abel () [Corola-website/Science/307519_a_308848]
-
domnișoara Olga. Frank, directorul închisorii, este prezentat drept contele Chagrin. La petrecere apare și Rosalinda, mascată în prințesă maghiară. Eisenstein încearcă asupra ei efectul "ceasornicului", cu care a cucerit atâtea femei. Rosalinda îi reține ceasul, din dorința de a avea argumente împotriva lui Gabriel, pe care l-a recunoscut. În zori, directorul închisorii, Frank dar și Gabriel, își reamintesc că trebuie să se prezinte, fiecare pentru alt motiv, la pușcărie. Ultimul act se petrece la pușcărie, unde facem cunoștință cu un
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
legii internaționale recunoscute în Carta Tribunalului de la Nürnberg și în judecata tribunalului" . Influența tribunalului reiese și din propunerile de înființare a unei instanțe penale internaționale și în elaborarea codurilor penale internaționale, pregătite ulterior de Comisia Juridică Internațională. O parte din argumentele apărării au fost că unele tratate nu fuseseră semnate de puterile Axei și că, în consecință, nu erau obligate să le respecte. Această problemă a fost tratată în judecarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității, care conține o
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]
-
martie 1946 a fost adoptată Legea despre reorganizarea Sovietului Comisarilor Poporului al URSS în Sovietul Miniștrilor al URSS și a Sovietelor Comisarilor Poporului ale republicilor unionale și autonome în Sovietele Miniștrilor ale republicilor unionale și autonome, aducându-se ca principal argument faptul că denumirea Guvernului ca Soviet al Comisarilor Norodnici nu se aplică nici într-o altă țară. Cu această ocazie, lui Mordoveț i s-a schimbat titulatura în cea de ministru al securității statului din RSS Moldovenească. Iosif Mordoveț a
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
() este un termen creat de filosoful britanic Antony Flew în cartea "Thinking About Thinking". Se referă la un argument prezentat sub următoarea formă: Această formă de contra-argument este o eroare logică informală dacă predicatul ("a pune zahăr în orezul cu lapte") de fapt nu este în contradicție cu definiția acceptată a subiectului (a "scoțianului" în cazul nostru), sau dacă
Niciun scoțian adevărat () [Corola-website/Science/307722_a_309051]
-
cu lapte") de fapt nu este în contradicție cu definiția acceptată a subiectului (a "scoțianului" în cazul nostru), sau dacă definiția subiectului este modificată în mod tacit pentru a face contra-argumentul valid. Acestă formă de eroare logică este întâlnită în argumentele de genul "niciun creștin adevărat" nu ar face un asemenea lucru, deoarece termenul "creștin" este folosit de multă și variată lume. Termenul "creștin" are un înțeles atât de larg încât nu are sens să fie folosit pentru a descrie o
Niciun scoțian adevărat () [Corola-website/Science/307722_a_309051]
-
nu are sens să fie folosit pentru a descrie o anume proprietate sau un anume tip de comportament. Dacă nu există o definiție acceptată a subiectului, atunci definiția trebuie înțeleasă în context sau trebuie stabilită înainte de a fi folosită în argument. E foarte frecventă și în politică, atunci când unii îi critică pe colegii lor ca nefiind adevărați comuniști, liberali, democrați etc. din cauză că ocazional nu se cade de acord asupra unei politici de urmat. Vine și în multe alte forme - spre exemplu
Niciun scoțian adevărat () [Corola-website/Science/307722_a_309051]
-
fumatul în public etc. Vorbitorul în aceste cazuri nu-și dă seama că de fapt constrânge redefinirea a ceea ce înseamnă "persoană decentă" pentru a include sau exclude ceea ce vrea și NU folosește ceea ce deja este acceptat ca semnificație a frazei. Argumentul schimbă/mută discuția despre spânzurare/pornografie/fumat și încearcă să facă să pară că toți cei care nu sunt de acord cu vorbitorul de fapt argumentează pentru indecență.
Niciun scoțian adevărat () [Corola-website/Science/307722_a_309051]
-
din cea de-a doua zi a "Congresului Internațional de Științe Etnografice de la Paris". Comunicarea Despre etnografia română, prezentată, atrage atenția asupra României, Urechia subliniid roululei de "„santinelă a lumii latine la poarta invaziilor barbare”". În intervențiile lui, combate cu argumente afirmațiile aberante ale lui Gauthier Claubry, demonstrând că românii nu sunt slavi și albanezi, explică sensul etnonimului valah, argumentând că "„există români, valahi, până la Atena, Epir, Tesalia”". Un martor la lucările Congresului, B. Vinesiu, scria lui Iosif Vulcan despre locul
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
a publicat articole ce condamnau participanții la Memorandum și simpatizanții lor din București. În anul 1895, Urechia participă la Congresul de la Bruxelles și la Conferința Interparlamentară a avut o confruntare "aprinsă" cu parlamentarii maghiari privind problema Transilvaniei și folosind aceleași argumente ca în scrisoarea de răspuns adresată generalului Türr, intervențiile sale au fost considerate un succes diplomatic în fața parlamenarilor de la Budapesta. Între 1896 și 1897 Urechia a fost vicepreședintele Senatului. În aceași perioadă devine "Cavaler" al "Legiunii de Onoare", membru de
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]