33,912 matches
-
1088, Universitatea din Bologna este cea mai veche din lume. În 2009, Universitatea din Bologna era, conform The Times, singura din Italia în primele 200 din lume. Universitatea Bocconi din Milano a fost clasată între cele mai bune 20 de academii economice din lume de către The Wall Street Journal, în special datorită programului de MBA, care în 2007 o făcea să fie pe locul 17 în lume la preferințele de recrutare a absolvenților de către marile companii multinaționale. Bocconi a fost clasată
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
regimului fascist. Astăzi, cele mai notabile centre de muzică jazz din Italia sunt Milano, Roma și Sicilia. Ulterior, Italia a ajuns în avangarda rockului progresiv din anii 1970, prin formații ca Producători și compozitori ca , laureat a trei Premii ale Academiei Americane de Film pentru muzica sa, au avut o influență importantă în dezvoltarea muzicii dance electronice. Astăzi, muzica pop italiană își ține anual principalul festival la Sanremo, sursă de inspirație pentru concursul de cântec Eurovision, și la Spoleto. Cântăreți ca
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
din Finlanda de astăzi) până în secolul al XVII-lea. Deși Turku nu avea statut oficial de capitală, instituțiile ducelui și guvernatorului general al Finlandei și-au avut aici reședința. În 1640, la Turku s-a înființat prima universitate a Finlandei, Academia Regală din Turku. Turku a fost locul unde s-au întrunit în 1676 Stările Generale ale Finlandei. După Războiul Finlandez, încheiat cu cedarea de către Suedia a Finlandei către Imperiul Rus prin tratatul de la Fredrikshamn în 1809, Turku a devenit pentru
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
tot atunci pe la 16 %. Istoria educației în Turku este mai îndelungată decât în orice alt oraș din țară - prima școală din oraș, "Școala Catedralei", a fost înființată împreună cu Catedrala Turku la sfârșitul secolului al XIII-lea. Prima universitate din Finlanda, „Academia Regală Turku” (astăzi, Universitatea Helsinki), a fost înființată aici în 1640. În 1820, prima școală din Finlanda conformă metodei Bell-Lancaster a fost înființată la Turku, în scopul de a extinde educația la nivel de școală primară în rândul claselor sociale
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și unei părți din populația Republicii Moldova. În anii 1989-1991 când s-a efectuat trecerea „limbii moldovenești” la literele romane, echipa de lingviști, toponimiști și filologi ai Academiei de Științe a RSSM, în frunte cu Pr. Dr. Anatol Eremia, a propus pentru cuvintele comune ale acestei limbi, folosirea unei transcrieri specifice din scrierea chirilică (redând, de exemplu, K prin ch, Э prin ă, E prin e, Ь final
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/ Днестровск. Deși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismului sovietic conducând la ideea că o limbă „"abstand"” (istorică) sau „"ausbau"” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș). Această teză este susținută încă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural. În școli, limba se numește "română", iar în primii ani de democrație a fost studiată chiar cu manuale din România.. Academicianul Gheorghe Duca, șef al Academiei de Științe a Moldovei: Înainte de 19 iunie 2006 majoritatea instituțiilor oficiale moldovenești foloseau același termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de „limbă română” sau abrevieri ale acesteia. Printre siturile web care folosesc în continuare denumirea de „limba română” se numără Ministerul Administrației Publice Locale, Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, Agenția Privatizare de pe lângă Ministerul Economiei și Comerțului, Departamentul pentru Migrație, Academia de Științe a Moldovei, Agenția Națională pentru Reglementare în Telecomunicații și Informatică, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală și multe altele. Există și situri web disponibile doar în limba română (deci care nu au indicatori de
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „"Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență"“. Academicianul Silviu Berejan, cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Științe a Moldovei, a pledat în "Conferința privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova" pentru inexistența unei așa-numite limbi moldovenești. Unele dintre cele mai impresionante contribuții în sprijinul identității sunt lucrările lui Nicolae Mătcaș, printre care și Comunicarea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limbă maternă, însă rezultatele cu privire la acest subiect au fost puse la îndoială. Solistul proiectului Carla's Dreams, întrebat care este diferența dintre limba romană și cea moldovenească, a raspuns:. Marele om de știință rus,de origine basararabeană,fost vice-președinte al Academiei Științelor Naturale a Federației Ruse și membrul al Academiei Europene Serghei Petrovici Kapița, nota pentru jurmalul "Natura":. Conform declarațiilor europarlamentarului Adrian Severin, Comisia Europeană a renunțat să mai folosească glotonimul „limba moldovenească” în documentele oficiale. Limba ”Moldovenească” capătă din an
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
puse la îndoială. Solistul proiectului Carla's Dreams, întrebat care este diferența dintre limba romană și cea moldovenească, a raspuns:. Marele om de știință rus,de origine basararabeană,fost vice-președinte al Academiei Științelor Naturale a Federației Ruse și membrul al Academiei Europene Serghei Petrovici Kapița, nota pentru jurmalul "Natura":. Conform declarațiilor europarlamentarului Adrian Severin, Comisia Europeană a renunțat să mai folosească glotonimul „limba moldovenească” în documentele oficiale. Limba ”Moldovenească” capătă din an în an un statut din ce în ce mai slab,fiind considerată ca
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de folosire (a se vedea â și î), în româna moldovenească era recomandată folosirea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
moldovenească era recomandată folosirea lui î din i. Totuși, multe publicații de limbă română din Republica Moldova foloseau și înainte de acest moment â (Flux, Accente, Ziarul de Garda, Timpul, etc.), la fel cum în România există publicații care folosesc vechea ortografie (Academia Cațavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impunea folosirea în exclusivitate a literei î se datora faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Științe a Moldovei a adoptat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
există publicații care folosesc vechea ortografie (Academia Cațavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impunea folosirea în exclusivitate a literei î se datora faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Științe a Moldovei a adoptat alfabetul latin cu ortografia din România, Academia Română încă nu reintrodusese simbolul â în forma inspirată de ortografia interbelică. Din același motiv, cuvântul "sunt" se scria în Moldova "sînt". În perioada comunistă, și în primii
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
cu argumente șubrede și cu scopul declarat de a demonstra că în cele două țări se vorbesc ”limbi diferite”. Lingviștii Academiei Române au declarat că toate cuvintele moldovenești sunt de asemenea cuvinte românești. Și în Republica Moldova, șeful Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Ion Bărbuță, a descris dicționarul ca fiind o „"absurditate, servind scopuri politice"“. Aceste reacții academice au fost catalogate ca tendințe expansioniste românești de către Stati, care a acuzat guvernul român de aceasta în fața forurilor internaționale.Încercările lui
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
credință romano-catolică. Conservatorul Chirac a început politica ca un suspect de comunism: el a semnat Chemarea de la Stockholm și a vândut ziarul comunist "l'Humanité", fapt care a fost mai târziu o problemă pentru el când a dat la o academie pentru a deveni ofițer militar: deși meritele sale academice îl puneau pe primul loc printre studenți, armata nu dorea un ofițer comunist și a aranjat să intre ultimul, asigurându-i rolul de soldat. După ce s-a plâns, i-a fost
Jacques Chirac () [Corola-website/Science/296732_a_298061]
-
paralel cu cea a puterii centrale pe tot teritoriul Franței. În acest proces au jucat un rol important și grupuri de intelectuali, în vremea Renașterii franceze, și, mai ales începând cu secolul al XVII-lea, instituții oficiale, în primul rând Academia Franceză, destinate normării limbii. Până pe la jumătatea secolului al XX-lea au fost considerate corecte, de urmat și de predat numai cuvintele din dicționarele Academiei și regulile fixate de gramaticile acesteia și ale adepților ei. Încă din secolul al XIX
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
franceze, și, mai ales începând cu secolul al XVII-lea, instituții oficiale, în primul rând Academia Franceză, destinate normării limbii. Până pe la jumătatea secolului al XX-lea au fost considerate corecte, de urmat și de predat numai cuvintele din dicționarele Academiei și regulile fixate de gramaticile acesteia și ale adepților ei. Încă din secolul al XIX-lea, începând cu afirmarea romantismului, literatura s-a eliberat tot mai mult de normele lingvistice clasice, prezentând un spectru foarte larg și variat al folosirii
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
în registrul elevat. Limbajul mediei este influențat de limba vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În secolul al XXI-lea, în Franța se ocupă de standard, de promovarea limbii, de protejarea ei față de engleză, nu numai Academia, ci și alte organisme oficiale, precum "Conseil supérieur de la langue française" (Consiliul Superior al Limbii Franceze), "Délégation générale à la langue française et aux langues de France" (Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța) și în cadrul acesteia "Commission
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
al Limbii Franceze), "Délégation générale à la langue française et aux langues de France" (Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța) și în cadrul acesteia "Commission générale de terminologie et de néologie" (Comisia Generală de Terminologie și de Neologie). Academia nu mai este autoritatea supremă în ceea ce privește standardul, existând diferențe de vederi nu numai între lingviști, ci chiar și între instituții. Un exemplu pregnant în acest sens sunt disputele în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
nu numai între lingviști, ci chiar și între instituții. Un exemplu pregnant în acest sens sunt disputele în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii Franceze elaborează și propune o reformă limitată a ortografiei, acceptată de Academie, și o publică sub formă de raport în "Journal officiel". Propunerile provoacă multe reacții negative. Și Academia revine asupra acceptului ei, iar rectificările ortografiei rămân facultative. Și în alte țări unde franceza este oficială au fost înființate organisme de reglementare
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii Franceze elaborează și propune o reformă limitată a ortografiei, acceptată de Academie, și o publică sub formă de raport în "Journal officiel". Propunerile provoacă multe reacții negative. Și Academia revine asupra acceptului ei, iar rectificările ortografiei rămân facultative. Și în alte țări unde franceza este oficială au fost înființate organisme de reglementare a ei. În Belgia există "Conseil de la langue française et de la politique linguistique" (Consiliul Limbii Franceze și
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
national de la recherche scientifique (CNRS)" (Centrul Național al Cercetării Științifice), a scos un ghid care prezintă principiile acestor feminizări, formele feminine deja existente și cele nou propuse. Aceste inovații au fost sprijinite de guvern, dar nu au fost acceptate de Academie. Și în Elveția s-a oficializat feminizarea. Între formele acceptate sunt unele deosebiri de la țară la țară. De exemplu, pentru cuvântul „autoare”, ghidul din Franța recomandă "une auteur" sau "une auteure", în Québec s-a adoptat numai "une auteure", iar
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
culturală își păstrează și astăzi impactul major în lume. Orașul are de asemenea în Europa un impact major în muzică, arhitectură, educație, bucătărie, modă, filozofie, știință și religie. Centrul istoric din Florența conține numeroase piețe elegante (piazza), palate renascentiste (palazzi), academii, parcuri, grădini, biserici, mânăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinație turistică din lume. Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
1559, a domnit ca regent în Franța. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737. Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, muzee renumite (mai ales Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie); Biblioteca Națională; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Catedrala Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piața Michelangelo
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]