32,942 matches
-
Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
Un argument ad hominem, cunoscut și ca argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
argumentum ad hominem (latină: „argument la persoană", „argument împotriva omului") constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației. Această eroare logică se referă la criticile sau atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a premiselor și validitatea inferenței logice ca independente de persoana care face inferența. Oricum, argumentele ad hominem sunt rar prezentate ca silogisme formale, iar forma lor ține de domeniul logicii informale și al teoriei probelor juridice. Pe de altă parte, teoria probelor juridice depinde în mare măsură de evaluarea credibilității martorilor, inclusiv a mărturiilor date
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
date de martori oculari sau de experți. Dovezi că un martor ocular propus nu este de încredere, sau are motive să mintă, sau că martorul expert propus nu are cunoștințele necesare pot juca un rol decisiv în emiterea de judecăți. Argumentul ad hominem este opusul apelului la autoritate în care interlocutorul își bazează valoarea de adevăr a unei afirmații pe autoritate, pe cunoștințele sau pe poziția persoanei care a făcut inițial afirmațiile. De aceea, chiar dacă argumentul ad hominem poate face o
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
decisiv în emiterea de judecăți. Argumentul ad hominem este opusul apelului la autoritate în care interlocutorul își bazează valoarea de adevăr a unei afirmații pe autoritate, pe cunoștințele sau pe poziția persoanei care a făcut inițial afirmațiile. De aceea, chiar dacă argumentul ad hominem poate face o afirmație mai puțin convingătoare, arătând că persoana care face afirmația nu are autoritatea, cunoștințele sau poziția de a face acele afirmații sau a făcut afirmații eronate în trecut despre subiecte similare, totuși, nu poate furniza
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
o afirmație mai puțin convingătoare, arătând că persoana care face afirmația nu are autoritatea, cunoștințele sau poziția de a face acele afirmații sau a făcut afirmații eronate în trecut despre subiecte similare, totuși, nu poate furniza un contraargument infailibil. Un argument ad hominem eronat are următoare formă de bază: Argumentul ad hominem este eroarea logică cea mai cunoscută și de obicei menționată în introducerile la manualele de logică și în manualele de gândire critică. Atât eroarea logică în sine cât și
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
face afirmația nu are autoritatea, cunoștințele sau poziția de a face acele afirmații sau a făcut afirmații eronate în trecut despre subiecte similare, totuși, nu poate furniza un contraargument infailibil. Un argument ad hominem eronat are următoare formă de bază: Argumentul ad hominem este eroarea logică cea mai cunoscută și de obicei menționată în introducerile la manualele de logică și în manualele de gândire critică. Atât eroarea logică în sine cât și acuzația de a fi comis-o sunt frecvent fluturate
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
de afirmații inferențiale, explicite și implicite. Eroarea logică nu reprezintă o formă validă de raționament deoarece chiar și în situația în care se acceptă ambele co-premise, acest lucru nu garantează valoarea de adevăr a controversei. Poate fi gândit și că argumentul are o co-premisă ne-declarată.
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
îi consideră pe greci ca fiind niște învățați pe care îi citează în mod continuu. Din aceste motive, în prezent, teoria paternității lui Cicero asupra Rhetoricii este abandonată de majoritatea specialiștilor. Alți cercetători consideră că volumul este opera lui Cornificius. Argumentul principal în favoarea acestei identificări îl constituie faptul că multe din pasajele citate de Quintilian ca fiind ale lui Cornificius sunt reproduse în "Rhetorica". Dintre aceștia pot fi menționați Petrus Victorius (1582) Johannes Tolkiehn, (1919) și Wilhelm Kroll (1934) și această
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
lume; că fiecare dintre aceste obiecte sunt contingente (de exemplu, că, deși există, s-ar putea să nu fi existat); și că obiectele sunt independente (de exemplu, non-existența unui singur lucru nu necesită existența a orice altceva - deci prin aplicarea "argumentului scăderii" înseamnă că fiecare obiect contingent poate fi scăzut din lume, unul câte unul, până când absolut nimic nu mai rămâne. Cu toate acestea, nu este clar faptul că ipoteza independenței este justificată, iar în practică (fie că este un experiment
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
mijloc folosit de obicei de preoți pentru a explica cursul defavorabil a unor evenimente. Mesajul preoților a fost menit să îmbărbăteze și să mobilizeze la luptă cruciații. Afirmația că atacul asupra Constantinopolului era de natură spirituală se baza pe două argumente. În primul rând, grecii erau trădători și ucigași de timp ce își asasinaseră monarhul de drept, Alexius al IV-lea. n al doilea rând, preoții au folosit cuvinte grele atunci când au afirmat că "... grecii sunt mai răi decât evreii" și
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
o concluzie verosimilă și completă, nu una imaginară sau parțială, cum se întâmplă în situațiile când trag rapid concluzii, indivizi fără pregătire în domeniu. O concluzie este o propoziție finală, la care se ajunge după luarea în considerare a dovezii, argumentelor sau premiselor.
Concluzie () [Corola-website/Science/306644_a_307973]
-
oară evoluționismul o ipoteză științifică respectabilă. Cartea lui Darwin a revoluționat modul în care naturaliștii vedeau lumea, dar a cauzat o mare dispută teologică. Controversa a fost alimentată de susținătorii lui Darwin, mulți dintre ei fiind atei, care au adus argumente în apărarea teoriei. Creaționiștii din această perioadă erau în mare majoritate premilenialiști, a căror credință în reîntoarcerea lui Iisus Hristos depindea de o interpretare cvasi-literală a Bibliei. Cu toate acestea ei nu erau interesați de geologie, acordându-le oamenilor de
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]
-
academic aceeași noțiune este denumită peiorativ și "dacomanie" sau "tracomanie". Lingvistul Dan Alexe o numește "dacopatie". Susținătorii curentului, însă, preferă să se autointituleze "dacologi", denunțând o ipotetică cenzură a „științei oficiale” și reclamând dreptul de a-și prezenta părerea și argumentele. Una dintre cauzele des invocate ale fenomenului este legată de un complex de inferioritate specific naționalismului românesc. Una dintre primele expresii ale unei teze protocroniste ar putea fi atribuită lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Savant și pionier al culturii române, cu
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
rezultat neintenționat al colectivizării agriculturii, care a fost agravat de un an agricol dezastruos. Acești cercetători afirmă că, deși se folosește termenul de "genocid ucrainean" cu referire al foamete, strict din punct de vedere tehnic este greșită utilizarea acestui termen. Argumentul lor este acela că, de vreme ce Holodomorul a afectat numai zonele rurale ale Ucraine cu exceptarea celor urbane, nu este plauzibil ca guvernul să fi încercat să distrugă poporul ucrainean. S-a sugerat ca mai degrabă Holodomorul să fie clasificat drept
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]